Liderii taberelor #rezist din interiorul USR-PLUS si PNL au sabotat Justitia si au subminat increderea in sistemul judiciar. Asta a stabilit Inspectia Judiciara cu ocazia verificarilor declansate ca urmare a atacurilor lansate de o serie de politicieni USR-PLUS si PNL impotriva hotararii judecatoarei Daria isabela Mihet de la Tribunalul Bucuresti, care a confirmat solutia de clasare dispusa de DIICOT in dosarul “10 august”.

Astfel, citand declaratiile facute de ministrul Justitiei Stelian Ion, europarlamentarul PNL Rares Bogdan, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, premierul Florin Citu, de presedintele USR Dan Barna, europarlamentarul PLUS Dacian Ciolos, precum si reactiile USR si ale unor ONG-uri #rezist, inspectorii judiciari au constatat ca respectivele pozitii au avut un puternic impact negativ asupra intregului sistem judiciar si a credibilitatii Justitiei in randul opiniei publice. In raportul pe care Lumea Justitiei il prezinta in exclusivitate, Inspectia Judiciara a stabilit ca prin atacurile impotriva clasarii dosarului “10 august” au fost emise verdicte, stabilite vinovatii si s-a exercitat un adevarat control de legalitate al actelor procurorilor si al hotararii judecatoresti in afara oricarui cadru legal. In final, concluzia Inspectiei Judiciare a fost ca: “Prin declaratiile publice, postarile pe retelele de socializare, astfel cum au fost preluate si prezentate in mass-media s-a produs o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a afectarii independentei judecatoresti in ansamblul sau”.

Iata fragmente din raportul Inspectiei Judiciare, acesta fiind atasat integral la finalul articolului:

“Din analiza afirmatiilor personalitatilor publice, reprezentanti ai puterii executive si legislative, preluate si comentate ulterior in mass-media, se acrediteaza ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificata de solutia pronuntata de judecatorul de camera preliminara, cu incalcarea principiului legalitatii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedura penala, iar solutia pronuntata ar fi una care nu are la baza o analiza a realitatii faptice in raport cu dispozitiile legale incidente.

Astfel, in afara principiului separatiei puterilor in stat consacrat de Constitutia Romaniei, autorii emit verdicte, stabilesc vinovatii si exercita un adevarat control de legalitate al actelor procurorilor si al hotararii judecatoresti in afara oricarui cadru legal, plecand de la unicul argument factual legat de multitudinea plangerilor penale formulate in legatura cu evenimentul si lipsa audierii tuturor acestor persoane vatamate, desi, in sine, numarul acestora nu este un argument care sa justifice depasirea limitelor legale si reprezinta chestiuni care pot fi analizate in cursul procesului penal, die de catre procuror, fie de catre judecator.

Cu atat mai putin poate fi considerat ca are suport factual, cata vreme o parte dintre acestia au fost participanti la actiunea de protest din data de 10 august 2018 sau/si autori ai unor plangeri penale in legatura cu evenimentele din 10 august 2018.

Or, nimeni nu poate fi judecator/procuror in propria cauza si este cu atat mai grav a-si aroga astfel de calitati, persoane cu calitati oficiale in stat (executiv, legislativ, europarlamentari).

(…)

Or, prin adoptarea unei asemenea pozitii de forta si formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciara desfasurata de procurori si judecatori in dosarul analizat se induce in randul opiniei publice ideea ca statutul judecatorilor si procurorilor poate depinde de solutiile 'favorabile' ministrului Justitiei pe care acestia le dispun/pronunta, urmand a fi 'pedepsiti' in cazul in care solutiile nu sunt cele asteptate. (…) Au fost exprimate opinii si au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra intregului sistem judiciar si a credibilitatii justitiei in randul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenta judecatorilor si procurorilor atat sub aspect institutional, ca sistem judiciar, cat si functional, la nivel individual.

(…)

Prin declaratiile publice, postarile pe retelele de socializare, astfel cum au fost preluate si prezentate in mass-media s-a produs o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a afectarii independentei judecatoresti in ansamblul sau”.

Foto: bursa.ro