Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) al Comisiei Europene pur si simplu a emis dupa ureche rapoartele privind numirea sefilor de mari parchete din Romania (PICCJ, DNA si DIICOT). Si nu atat dupa ureche, cat mai ales dupa propriile toane, bazate pe felul in care era vazut la Bruxelles partidul aflat la putere in Romania.

Mesajul de revolta a fost lansat joi, 20 februarie 2020, de catre Georgiana Iorgulescu (foto), directoarea executiva a Centrului de Resurse Juridice. Fosta reprezentanta a societatii civile in CSM a facut o analiza bazata pe mai multe momente-cheie de dupa 2007 (anul aderarii Romaniei la UE), cand politrucii care emiteau rapoartele MCV ba se dadeau de ceasul mortii ca nu cumva sefii de mari parchete sa fie numiti politic, ba inchideau ochii fix la grosolanele trocuri politice puse la cale pentru insurubarea Procurorului General si a procurorilor-sefi de la DNA si DIICOT.

Ajungand in actualitate, sefa CRJ constata ca recentele numiri facute de presedintele Klaus Iohannis (Gabriela Scutea ca Procuror General, Crin Nicu Bologa in fruntea DNA si Giorgiana Hosu la conducerea DIICOT) se inscriu in acelasi tipar al bunului-plac politic, Werner nedand doi bani pe recomandarea continuta in rapoartele MCV din 2018 si 2019: „Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii”. Aluzia este, evident, la avizele negative primite de Scutea si Hosu din partea Sectiei pentru procurori a CSM. De aceea, jurista propune ca fortele politice din Romania sa ajunga la un consens cu privire la numirea sefilor de mari parchete, astfel incat sa se elimine marja de arbitrar.

Redam analiza Georgianei Iorgulescu:

„Rapoartele din Cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare au fost, de cele mai multe ori, contradictorii, agresive sau, dimpotriva, blande cu realitatile cotidiene, in functie de componenta politica majoritara a Comisiei Europene si, mai cu seama, in functie de modul in care partidul aflat la guvernamant in Romania era „vazut” la Bruxelles – cu temei ori cu mai putin temei.

De pilda, Raportul din 27.06.2007, dupa instituirea Mecanismului de cooperare si verificare (MCV), facea referire la: "Asigurarea stabilitatii juridice si institutionale a cadrului anticoruptie, in special prin mentinerea procedurii actuale de numire si revocare a Procurorului General al Romaniei, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie si a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General". Adica exact procedura din legislatia actuala.

Raportul Comisiei din 22.07.2009 cuprinde ingrijorari, de data aceasta: „Cu toate acestea, tentativa Parlamentului de a modifica procedurile de numire si revocare sunt contrare obligatiilor asumate de Romania la momentul aderarii si apare drept o incercare evidenta de a compromite eficacitatea sistemului” . Se incerca trecerea numirilor la Plenul CSM, cu avizul sectiei de procurori, la propunerea ministrului justitiei.

La acea vreme, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, declara: “Nu cred ca este oportun la acest moment sa modificam aceste reglementari care vizeaza activitatea procurorilor” precum si ca ministrul justitiei trebuie sa aiba un rol mai important in ceea ce priveste numirea procurorilor. Domnul Predoiu s-a dovedit, astfel, consecvent.

In Raportul intermediar din 23.03.2010, Comisia Europeana personalizeaza una dintre concluzii, in sensul ca “Reconfirmarea in functie a procurorului general (n.r. Laura Kovesi) pentru un nou mandat a oferit posibilitatea de a valorifica realizarile primului mandat”. Nu se face nici un fel de referire la avizul negativ al sectiei de procurori din CSM, dat in cauza respectiva.

Raportul Comisiei Europene din 18.07.2012, intervenit in plina criza politica in Romania, schimba regulile jocului dupa cum urmeaza: “Introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General si a procurorului sef DNA; un astfel de proces transparent ar trebui sa includa depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie”.

Cu privire la procedura publica anuntata de catre ministrul justitiei (n.r. Mona Pivniceru), Consiliul Superior al Magistraturii nu se lasa mai prejos si, pentru a indeplini ceea ce se solicita in ultimul raport de tara, la o zi dupa sosirea scrisorii dnei Catherine Day, face o analiza-fulger, netrecuta pe ordinea de zi tocmai pentru ca este fulger, si conchide:

- Timpul de depunere a candidaturilor este prea scurt si nu se pot concepe proiecte serioase;

- Standardele impuse de catre ministrul justitiei nu pot fi contestate in instanta, intrucat nu sunt continute intr-un Ordin al ministrului;

- Procedeul este lipsit de transparenta, intrucat etapa de analizare si evaluare a inscrisurilor se face de catre ministrul justitiei, nefiind prevazute niciun fel de criterii si fara posibilitatea contestarii;

- Desi procedura se desfasoara in fata unei comisii, decizia formularii propunerii este la latitidinea unei singure persoane, ministrul justitiei;

- Standardele de evaluare nu contin modalitatea de notare;

- Propunerile pentru functiile de conducere stipulate din cadrul Ministerului Public sa fie formulate de catre CSM in urma analizei in cadrul Sectiei pentru procurori.

Legea, si atunci si acum, prevede doar un aviz din partea sectiei de procurori din cadrul CSM, prin urmare nu aveau cum sa fie formulate de catre CSM. Se solicita, deci, o procedura neconforma cu legea.

Ulterior, dupa schimbarea ministrului justitiei, in Raportul din 31 ianuarie 2013, Comisia solicita: „Asigurarea faptului ca persoanele care urmeaza sa fie numite la conducerea Ministerului Public si a DNA-ului sunt alese dintr-un numar suficient de mare de candidati de inalta calitate profesionala, in urma unui proces deschis si transparent, ca indeplinesc criteriile stabilite in Acordul de colaborare institutionala (n.r. asa-numitul Pact de coabitare, pe baza caruia au fost numiti Laura Kovesi si Tiberiu Nitu), in special in ceea ce priveste competenta profesionala, integritatea si rezultatele inregistrate in actiunea anticoruptie. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important in obtinerea increderii publicului.” Procedura urmata de ministrul interimar al justitiei, Victor Ponta, nu a fost cu nimic perfectionata, numirile fiind mai degraba tranzactionate cu fostul Presedinte al Romaniei.

In continuare, Raportul Comisiei Europene cu privire la MCV din 25 ianuarie 2015 recomanda: “Sa se asigure ca procedura de numire a noului procuror sef al DIICOT este transparenta si bazata pe merit; Sa efectueze o evaluare globala a procedurilor de numire in functii de conducere in cadrul magistraturii, astfel incat pana in luna decembrie 2015 sa existe in acest sens proceduri clare si detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea Presedintelui ICCJ”.

Raportul din 22 octombrie 2019 a reluat solicitarile cuprinse in Raportul din noiembrie 2018: “Suspendarea imediata a tuturor procedurilor in curs de numire si revocare a procurorilor de rang inalt; Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea in posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupa posturi de conducere, pana la instituirea unui nou cadru legislativ in conformitate cu recomandarea 1 formulata in ianuarie 2017.”

De de alta parte, Presedintele Klaus Iohannis a declarat in data de 5 decembrie 2019, dupa initierea procedurilor de numire a procurorilor de catre Ministrul justitiei Catalin Predoiu: Nu incalca nimeni prevederile MCV. MCV nu dicteaza legislatia nationala, vine cu recomandari si aceste lucruri trebuie transpuse de catre decidenti in legislatie sau in metodologie. Ceea ce s-a solicitat in MCV este imbunatatirea procedurii. Asta nu inseamna ca trebuie schimbata obligatoriu legea.

Anterior, Presedintele Romaniei, in data de 14 ianuarie 2019, opina cu privire la numirea Adinei Florea ca procuror-sef DNA: „Avem un aviz negativ de la CSM, aviz care contine cateva lucruri care trebuie sa ne dea foarte, foarte mult de gandit.

In concluzie, rapoartele MCV nu contin o abordare coerenta si consecventa a ceea ce ar trebui sa fie politici publice asumate (si transpuse, ca atare in legislatie) in materia justitiei in general si a numirii procurorilor, in mod particular. Rapoartele contin erori factuale, erori care se accentueaza odata cu iminenta ciclurilor electorale de la Bruxelles ori din Romania, lucru absolut regretabil tinand cont de faptul ca acestea vizeaza un domeniu (strict) tehnic.

Prin urmare, in lipsa unui consens politic intern cu privire la justitie, fiecare partid din Romania ajuns la guvernare sau, din contra, in opozitie, va avea propria viziune / interes cu privire la numirea procurorilor, in functie de pozitia pe care o ocupa pe scena politica. Dupa cum, in acelasi registru, ne pasa ori nu ne pasa de avizul negativ al CSM, fie ca suntem politicieni, fie cetateni (inclusiv magistrati), in functie de propriile noastre interese, respectiv preferinte electorale. Asa incat, ca urmare a tuturor acestor inadvertente, din momentul aderarii Romaniei la UE si pana in clipa de fata, justitia a reprezentat (in ciuda tehnicitatii sale si pentru ca s-a putut ca urmare a permanentizarii MCV) principala miza electorala a tuturor partidelor din Romania, vreme de cel putin 14 ani (ce s-ar face fara ea?).

In cheia descrisa mai sus (fara a intra pe fondul numirilor), nimic nu este surprinzator cu privire la recentele numiri in functiile de conducere ale Ministerului Public”.