Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecatorul Daniel Gradinaru (foto) – a publicat luni, 3 iulie 2023, Hotararea nr. 1728 din 22 iunie 2023, prin care Sectia pentru judecatori a CSM a inceput demersurile pentru normarea muncii in instante.

Amintim ca subiectul a fost propus de catre judecatorul CSM Alin Ene (click aici pentru a citi), iar primul pas a constat in trimiterea unei adrese prin care Consiliul solicita puncte de vedere din partea curtilor de apel (click aici pentru a citi).

Nu s-a mai facut nimic de 7 ani incoace

Consiliul mentioneaza ca ultima hotarare a Plenului CSM privind normarea muncii a fost adoptata in 2016. Intre timp, magistratura a fost afectata de binecunoscutele valuri de pensionari, ritmul intrarilor in sistem fiind mai redus decat cel al plecarilor. Situatia a fost agravata de subdimensionarea schemelor de personal si de faptul ca anul 2020 a fost lipsit de admiteri, din cauza Deciziei nr. 121/2020, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a aruncat in aer procedura de admitere, din cauza ca aceasta era reglementata prin acte infralegale (respectiv hotarari ale CSM), iar nu prin lege organica, asa cum impune Constitutia.

La acestea se adauga instabilitatea legislativa, precum si supraincarcarea instantelor cu dosare repetitive sau care se refera la o legislatie deficitara.

Or, un judecator supraincarcat cu dosare nu poate oferi un act de justitie de calitate, atrage atentia CSM.

Iata hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM (vezi facsimil):

„In sedinta Sectiei pentru judecatori din data de 22 iunie 2023, dupa suplimentarea ordinii de zi, a fost pusa in discutie necesitatea adoptarii unei decizii preliminare privind normarea muncii, aplicabila pana la finalizarea analizelor initiate la nivelul Consiliului referitoare la determinarea volumului optim de munca.

Sectia pentru judecatori retine ca aspecte privind volumul optim de activitate se regasesc in cuprinsul Hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2119/2009 si ca actualul sistem de stabilire a gradelor de complexitate a cauzelor a fost determinat la nivel national pentru fiecare obiect in parte din cadrul nomenclatorului Ecris, prin intermediul Hotararilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 830A/2007, nr. 131/2008 si nr. 2220/2009 si Hotararii Sectiei pentru judecatori nr. 609/2016.

Hotararile mentionate au fost adoptate tinandu-se seama de realitatea existenta la nivelul instantelor judecatoresti la acel moment.

Data fiind situatia actuala a resurselor umane de la nivelul instantelor judecatoresti si a numarului de cauze aflate pe rolul acestora si retinand contextul legislativ existent, precum si pe cel preconizat, se impune reevaluarea sistemului unic la nivel national de stabilire a complexitatii cauzelor si stabilirea unui volum optim de munca bazat pe criterii obiective.

Pe fondul deja existent al unei subdimensionari semnificative a schemelor de personal din cadrul instantelor judecatoresti, se sesizeaza o crestere continua a numarului posturilor vacante de judecator, ritmul de ocupare al acestora fiind semnificativ mai lent comparativ cu gradul de vacantare.

Astfel, contextul demersului legislativ privind modificarea pensiei de serviciu a judecatorilor si procurorilor a determinat in ultima perioada vacantarea unui numar foarte mare de posturi, ca urmare a pensionarii unor judecatori. In conditiile in care procesul legislativ cu privire la pensia de serviciu a magistratilor nu s-a finalizat, este previzibila perpetuarea acestei situatii care genereaza agravarea situatiei de personal din instante.

Nu poate fi ignorata realitatea obiectiva a faptului ca plecarea unor judecatori dintr-o instanta conduce la preluarea activitatii acestora de catre ceilalti judecatori, cu consecinta supraaglomerarii acestora din urma.

Totodata, trebuie retinut ca, urmare a pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 121/2020, in anul 2020 nu au putut fi organizate concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii si concursul de admitere in magistratura, cadrul legal corespunzator fiind creat abia in anul 2021. Or, efectele generate de neorganizarea acestor concursuri s-au resimtit considerabil la nivelul instantelor, deja afectate de un volum mare de activitate, si urmeaza sa se resimta si in urmatorii ani, in conditiile in care a fost omis un an in procedura de recrutare a judecatorilor.

Mai mult, trebuie avut in vedere ca rolul instantelor este supraincarcat si cu cauze care si isi au sorgintea intr-o reglementare deficitara sau in lipsa de corelare intre diferite acte normative, primare sau secundare, cat si cu cauze identice, repetitive.

De altfel, si in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor organizate de instantele judecatoresti in data de 20 iunie 2023, vizand demersul legislativ referitor la pensia de serviciu a magistratilor, majoritatea covarsitoare a acestora au subliniat importanta asigurarii resurselor umane si materiale in scopul desfasurarii in conditii optime a actului de justitie si necesitatea echilibrarii volumului de activitate.

In acest context, dat fiind ca realizarea unui act de justitie de calitate presupune alocarea timpului necesar studierii cauzelor, analizarii problemelor de drept si a legislatiei in continua modificare, normarea muncii este esentiala.

Volumul foarte ridicat de activitate la nivelul instantelor judecatoresti raportat la resursele umane existente (situatie agravata de plecarile masive din sistemul judiciar), subdimensionarea schemelor de personal fata de numarul mare de cauze inregistrate pe rolul instantelor, precum si instabilitatea legislativa reclama adoptarea unor masuri urgente de normare a activitatii judecatorilor.

In vederea stabilirii volumului optim de activitate in cazul judecatorilor, este necesara efectuarea unor analize complexe, iar pana la finalizarea lor se impune adoptarea unor masuri provizorii privind normarea muncii, pentru a asigura buna desfasurare a activitatii instantelor judecatoresti.

Pe aceste premise, este necesara consultarea instantelor judecatoresti cu privire la modalitatea de determinare provizorie a volumului optim de munca, retinand aspecte precum numarul de dosare sau puncte de complexitate – raportate fie la dosarele nou intrate, fie la dosarele rulate (cu luarea in considerare a operativitatii), intr-un anumit interval de timp sau pe sedinta (cu luarea in considerare a ritmicitatii sedintelor).

La formularea propunerilor si observatiilor, este necesar sa se tina seama de situatia concreta a instantelor din circumscriptia fiecarei curti de apel, avandu-se in vedere schemele de personal si numarul posturilor efectiv ocupate, specificul si numarul cauzelor aflate pe rolul acestora, precum si modalitatea in care fiecare instanta intelege sa gestioneze volumul de activitate, asigurand totodata respectarea dreptului cetateanului la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil.

Astfel s-ar da si deplina eficienta imperativului respectarii Legii fundamentale si a actelor internationale la care Romania este parte, in interpretarea carora, in mai multe randuri, Curtea Constitutionala si Curtea Europeana a Drepturilor Omului au subliniat necesitatea garantarii independentei justitiei si a dreptului la un proces echitabil”.