Un urias cutremur zguduie Republica Moldova, dupa ce marti, 18 februarie 2020, tara a fost obligata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa plateasca nu mai putin de 70 de milioane de lei moldovenesti (echivalentul a 17,5 milioane de lei romanesti) unor oameni de afaceri despre care CEDO a constatat ca nu au avut parte de un proces echitabil. Miercuri, 19 februarie 2020, prim-ministrul Ion Chicu (foto 1) a anuntat ca va lua cei 70 de milioane de lei moldovenesti din bugetul destinat sistemului judiciar.

Si nu numai atat: Chicu i-a cerut ministrului Justitiei Fadei Nagacevschi (foto 2) sa sesizeze Procuratura Generala pentru urmarirea penala a tuturor celor responsabili de condamnarile primite de Republica Moldova la CEDO. Tot lui Nagacevschi premierul i-a solicitat pregatirea de actiuni in regres impotriva persoanelor care se fac vinovate de aceleasi condamnari la CEDO.

Este o mutare istorica, demna – credem noi – de a le servi drept model mai-marilor de la Bucuresti privind raportarea la judecatorii si procurorii ale caror abuzuri umilesc pe banda rulanta Romania la Strasbourg.

Iata mai intai declaratia facuta de seful Executivului (vezi video):

„Saptamana aceasta, Republica Moldova a primit un cont de plata de circa 70 de milioane de lei de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pe o cauza in care tara noastra a fost condamnata inca din 2011. Dupa ce au trecut opt ani de la condamnare, Curtea ne-a remis si contul de plata.

Condamnarea in 2011 a venit ca urmare a deciziei unor imbracati in mantie de judecatori, pe nume Vera Macinskaia, Tamara Chisca-Doneva, Ala Cobaneanu, Tatiana Vieru si Svetoslav Moldovan. Anume acesti indivizi, contrar Constitutiei si oricaror principii ale dreptului, au revizuit, la 20 iulie 2005, o incheiere finala a Curtii Supreme de Justitie din 2004, in privinta unui conflict intre companiile private – proprietarii complexului comercial Gemenii.

Acum, peste aproape 15 ani de la decizia acestor judecatori, Guvernul Republicii Moldova trebuie sa gaseasca 70 de milioane de lei, din bugetul anului 2020, si sa-i achite. Guvernul trebuie sa mearga in Parlament cu rectificarea bugetului, sa taie cheltuielile prioritare (cum ar putea fi alimentatia copiilor, salariile pedagogilor sau finantarea apeductelor din Hanceni sau Falesti, de exemplu), pentru ca sa poata plati pentru ilegalitatea unor judecatori. In loc sa orientam acesti bani pentru constructia WC-urilor in scoli (pentru ca copiii moldovenilor sunt osanditi de justitia moldoveneasca sa mearga afara, in curte), noi acum trebuie sa platim acesti bani in locul altcuiva.

Vom merge in Parlament cu rectificare (noi nu putem sa nu platim pe deciziile Curtii), dar sa nu va asteptati ca vom taia din ceea ce li se cuvine copiilor sau din bugetul pentru apeducte sau drumuri. Domnule viceprim-ministru Puscuta, va rog sa veniti cu proiect de rectificare a bugetului, reducand finantarea pentru sistemul judecatoresc in anul 2020 cu 70 de milioane de lei, pe care trebuie sa-i platim ca urmare a condamnarii la CEDO. Noi bani din alta parte pentru decizii ilegale ale judecatorilor nu vom aloca.

Domnul ministru Nagacevschi, va rog sa pregatiti urgent la Procuratura Generala privind initierea urmaririi penale a persoanelor care au prejudiciat bugetul de stat, ca urmare a pierderii cauzelor la CEDO. Si nu doar a acestor cinci, pentru care trebuie sa platim 70 de milioane de lei; pe toate cazurile pentru care Republica Moldova a platit.

Domnul ministru Nagacevschi, pana la 15 martie va rog sa veniti cu mecanismul clar, legal si lucrativ de inaintare a actiunii in regres impotriva judecatorilor care emit decizii pentru care Republica Moldova este condamnata. Pentru aceasta nu ne trebuie reforma a justitiei, nu ne trebuie consultari largi cu societatea civila; trebuie doar vointa. Va rog sa pregatiti si sa publicati pana luni pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei informatia privind toate cazurile pierdute de Republica Moldova la CEDO, cu indicarea numelor judecatorilor si a altor persoane vinovate (din cauza carora am pierdut la CEDO) si indicate sumele respective, sa stie toata societatea.

Ministerul Justitiei, va rog sa verificati de ce in 2011 (cand a fost publicata decizia definitiva de condamnare) Ministerul Justitiei si agentul guvernamental nu au depus revizuire la decizia Curtii Supreme din 2005. Cel putin asa informatii am eu.

Domnul viceprim-ministru Puscuta (n.r. Sergiu Puscuta, vicepremier si ministru al Finantelor – foto 3), rog sa initiati – conform cadrului legal existent – procedura de estimare, prin metodele indirecte prevazute de Codul fiscal, a veniturilor judecatorilor care au emis decizii pentru care Republica Moldova a fost condamnata la CEDO.

Solicit ANI (conform competentei) sa initieze procedura de verificare a integritatii si a eventualelor conflicte de interese in privinta judecatorilor pentru deciziile carora Republica Moldova a fost condamnata la CEDO.

Inca o data repet: nu este nevoie de reforma justitiei si procese largi. Este necesar ca institutiile statului care au depline competente sa-si faca treaba”.

15 ani de batai de cap

Totul a pornit de la o lunga si complicata confruntare in instanta intre actionarii centrului comercial „Gemenii” din Chisinau, soldata cu doua hotarari definitive, pronuntate de catre Curtea Suprema de Justitie din Republica Moldova in 2003 si 2004. In 2005, aceeasi CSJ a admis o cerere de revizuire, a anulat cele doua hotarari definitive si a dispus rejudecarea cazului. In cele din urma, procesul s-a soldat cu o sentinta total diferita pronuntata de Curtea de Apel Economica in 2006, mentinuta definitiv prin alta hotarare a CSJ, din 2007. Ei bine, familiile Ojog si Roibu (actionari minoritari ai centrului comercial) s-au adresat CEDO. La randul ei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat doua hotarari.

Prima hotarare a venit la 13 decembrie 2011, CEDO stabilind ca familiilor Ojog si Roibu le fusese incalcat dreptul la un proces echitabil si dreptul la protectia proprietatii (art. 6 alin. 1 din Conventia EDO, respectiv art. 1 din Protocolul aditional la Conventie). Partea proasta este ca atunci, in decembrie 2011, CEDO nu a putut sa se pronunte asupra daunelor materiale cuvenite reclamantilor, din cauza ca nu se definitivase procedura de lichidare a SC Gemenii SA, firma care administra centrul comercial. De aceea a durat peste 8 ani de zile toata tevatura cu CEDO, instanta de contencios european fiind in masura sa stabileasca aceste daune abia acum, in februarie 2020, prin a doua hotarare (le gasiti la final pe ambele).

Cum a calculat CEDO daunele

In hotararea din 18 februarie 2020, judecatorii Arnfinn Bardsen,

Valeriu Gritco si Peeter Roosma au stabilit ca statul moldovean trebuie sa le plateasca familiilor Ojog si Roibu, in total:

- 1,5 milioane de euro daune materiale;

- 5.000 de euro daune morale;

- 10.000 de euro cheltuieli de judecata.

La acestea se adauga 2,12 milioane de euro, in cazul in care pana la 18 mai statul nu le va returna reclamantilor imobilele pierdute in instanta dupa revizuirea dispusa abuziv de catre CSJ in 2005. Totalul de peste 3,62 de milioane de euro echivaleaza cu aproape 70 de milioane de lei moldovenesti. In rest, completul condus de Anrfinn Bardsen a mentinut constatarea emisa in 2011 de judecatorii Jan Sikuta, Ineta Ziemele si Kristina Pardalos, privind drepturile care le-au fost incalcate reclamantilor.

CSM s-a facut foc si para

Vineri, 21 februarie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii din Republica Moldova a emis un comunicat virulent, in care – chiar daca nu il nominalizeaza explicit pe premierul Ion Chicu – catalogheaza luarea de pozitie a acestuia drept „un adevarat atentat la independenta justitiei”.

Prezentam comunicatul CSM:

„In conformitate cu art. 1 alin. (3) din Constitutie, Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.

Este indubitabil ca reforma judecatoreasca constituie o prioritate pentru Consiliul Superior al Magistraturii si prezinta numeroase avantaje ce fundamenteaza premisele cresterii calitatii, celeritatii actului de justitie, precum si cresterea increderii in justitie.

Prin urmare, in acceptiunea dreptului constitutional privind independenta sistemului judecatoresc, Consiliul Superior al Magistraturii reitereaza deschiderea spre colaborare cu celelalte puteri in stat, in scopul realizarii reformelor initiate.

Consiliul Superior al Magistraturii observa ca in ultima perioada asistam la o campanie de denigrare a sistemului judecatoresc de catre unii reprezentanti ai autoritatilor publice de rang inalt cu referire la nivelul de coruptie in sistemul judecatoresc si la veniturile, pensiile si salariile judecatorilor, obtinute prin efectul adoptarii Legii nr.544 cu privire la statutul judecatorului, iar in mass-media se discuta despre existenta anumitor proiecte de lege, prin care judecatorii vor fi privati de aceste garantii sociale.

Asadar, evidentiem ca actiunile si declaratiile difuzate in spatiul public referitor la sistemul judecatoresc sunt alarmante, care conduc la antagonizarea societatii fata de judecatori si de discreditare a imaginii justitiei, considerent din care, Consiliul Superior al Magistraturii vine cu reactie la cele mentionate in vederea informarii opiniei publice.

In acest context, precizam ca veniturile judecatorilor in sens larg, reflecta rolul pe care ei il indeplinesc intr-o societate democratica, prin raportare la responsabilitatile si restrictiile impuse acestora de-a lungul intregii cariere, cat si la importanta activitatii desfasurate pentru echilibrul puterilor in stat si respectarea drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor.

In conditiile in care problemele grave de personal si de infrastructura cu care se confrunta instantele de la toate gradele de jurisdictie din tara sunt constant ignorate de catre cei care au atat obligatia, cat si mijloacele de a le solutiona, consideram ca atacul la adresa judecatorilor este lipsit de orice substanta, acest lucru reprezintand un adevarat atentat la independenta justitiei.

In acord cu art. 6 din Constitutia Republicii Moldova, puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sunt separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin.

Legislatorul constitutional, totusi a subliniat necesitatea colaborarii puterilor, sub aspectul interactiunii care se manifesta prin anumite implicatii reciproce in sfera de activitate a autoritatilor, statuand echilibrul puterilor in stat.

La randul sau, obligatia puterii legislative si executive este sa asigure si sa respecte independenta justitiei, implicarea in justitie fiind admisibila doar prin adoptarea legilor constitutionale si viabile, prin elaborarea documentelor de politici in vederea reformarii justitiei, care sa reglementeze clar instrumentele necesare pentru punerea in aplicare a solutiilor de reformare a justitiei in termeni restransi, prin asigurarea puterii judecatoresti si in special a justitiabililor cu conditii adecvate de lucru si garantii de neimplicare in aceasta activitate.

Justitia nu este a treia putere in stat, ci una din puteri, care detine mecanisme legale, in vederea organizarii si functionarii sistemului judecatoresc. Or, atat timp cat celelalte puteri, vor defaima justitia, societatea isi va pierde increderea in justitie.

Totodata, fiecare judecator are obligatia sa fie constient de faptul ca este responsabil pentru actiunile si hotararile adoptate.

Declaratiile demnitarilor publici difuzate in spatiul public cu privire la raspunderea materiala a judecatorilor si a intregului sistem judecatoresc, pentru condamnarile la CtEDO si masurile care urmeaza a fi intreprinse in raport cu acesti judecatori, contravin atat prevederilor legale, cat si recomandarilor institutiilor de drept internationale.

Conform Recomandarii CM/Rec (2010)12 catre statele membre cu privire la judecatori, independenta, eficienta si responsabilitatile, nu pot fi antrenate raspunderii civile sau disciplinare a unui judecator pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu exceptia cazurilor de rea-credinta si grava neglijenta.

Comisia de la Venetia, in avizele sale sustine lipsa raspunderii judecatorilor pentru hotararile pronuntate.

Aceiasi viziune este expusa si de Grupul de state ale Consiliului Europei impotriva coruptiei (GRECO), care opteaza pentru imunitatea fara raspundere pentru judecatori, cand exercita activitati judiciare, aceasta imunitate constituind o conditie prealabila pentru independenta judecatorilor. Concluzia Consiliului Consultativ a Judecatorilor Europeni se bazeaza pe faptul ca nu este potrivit ca un judecator sa fie expus, in ceea ce priveste exercitiul functiunilor juridice vreunei raspunderi personale, chiar prin despagubirea statului, cu exceptia cazului in care face o greseala intentionata.

Procesul de luare a deciziilor de catre judecatori trebuie, pe de o parte, asociata cu un nivel inalt de raspundere a judecatorilor dar, pe de alta parte, judecatorii nu trebuie pedepsiti pentru opiniile lor juridice exprimate in deciziile judecatoresti. Procedand in asa mod, ar provoca un efect de descurajarea in privinta procesului de luare a deciziilor de catre judecator si ar submina independenta judiciarului.

Cu referire la raspunderea materiala a judecatorilor in cazul erorilor judiciare, Consiliul Consultativ a Judecatorilor Europeni considera ca Guvernul nu are competente necesare pentru a evalua erorile judiciare, precum si, a constata existenta unor asemenea erori. Existenta unor erori judiciare trebuie decisa de o Curte independenta, care sa ofere toate garantiile necesare in baza articolului 6 ale Conventiei Europene pentru Drepturile Omului.

Cu referire la initiativa de modificare a dispozitiilor legale privind pensia speciala a magistratilor, Consiliul Superior al Magistraturii reliefeaza ca se incalca garantiile internationale privind independenta justitiei si statutul judecatorului.

Organul de autoadministrare judecatoreasca invedereaza ca pensia speciala a magistratilor, a fost instituita in vederea stimularii stabilitatii in serviciu si a formarii unei cariere in magistratura. Conform legislatiei in vigoare, pensia speciala a judecatorilor se acorda la implinirea varstei de pensionare, numai magistratilor, care, in privinta totalului vechimii lor in munca, indeplinesc conditia de a fi lucrat un anumit numar de ani numai in magistratura. Caracterul stimulativ al pensiei speciale de judecator consta in modul de determinare a cuantumului pensiei in raport cu salariul.

Elementele care diferentiaza regimul de pensionare al magistratilor, de regimul general al pensiilor, asigura un tratament juridic specific.

Astfel, reprezentantii statului si sustinatorii unor asemenea modificari legislative, trebuie sa inteleaga ca intr-un stat democratic, securitatea financiara este recunoscuta in mod clar ca unul din elementele esentiale, care asigura independenta magistratilor, in acest ansamblu, fiind logic si nivelul unor pensii adecvate.

Inalta Curte a retinut ca instituirea pensiei speciale a judecatorilor, nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa li se supuna.

Curtea Consitutionala a mentionat ca principiul independentei justitiei apara pensia speciala a judecatorilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura cu care apara celelalte garantii ale acestui principiu.

In conjunctura celor expuse, Curtea Constitutionala prin Hotararea nr.4 din 27 ianuarie 2000, a reiterat ca la adoptarea unor legi noi si a altor acte juridice este inadmisibil de a diminua protectia juridica a statutului judecatorului, consfiintit in Legea cu privire la statutul judecatorului, intru realizarea principiului respectarii drepturilor dobandite anterior in mod licit.

Diminuarea cuantumului pensiei calculate, precum si resctrictiile la plata pensiilor speciale stabilite judecatorilor in modul prevazut in lege, contravin art. 46, 47 si 54 din Constitutia Republicii Moldova, principiilor fundamentale despre independenta organelor judiciare, consfintite in Rezolutiile Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite nr.40 din 29 noiembrie 1985 si nr.146 din 13 decembrie 1985, precum si in Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului.

Prin Hotarirea nr.27 din 20 decembrie 2011, Inalta Curte (http://www.constcourt.md/public/ccdoc/hotariri/h_27_2011_34a_36a_2010_rou.pdf) a accentuat ca reglementarea in vigoare a pensiei speciale pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art.16 alin.(1) din Constitutia Republicii Moldova. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul activitatii magistratilor, care, in baza dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune acestei categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. Acest statut special, stabilit prin legi, este unul sever si restrictiv, impunand magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au, judecatorilor fiindu-le interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere mentinerea unui nivel de viata cat mai stabil.

Legea fundamentala a Statului insasi, prin art.116 a stabilit ca functia de judecator este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.

La 13 octombrie 1994, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, a subliniat importanta independentei judecatorilor in scopul intaririi preeminentei dreptului in statele democratice si in considerarea art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a Principiilor fundamentale privind independenta magistraturii ale Natiunilor Unite (1985), anterior mentionate, a stabilit, printre alte importante masuri pe care statele membre urmeaza sa le adopte, si pe aceea ,,de a veghea ca statutul si remuneratia judecatorilor sa fie pe masura demnitatii profesiei lor si a responsabilitatilor pe care si le asuma”.

Totodata, art. 6.4 din Carta europeana privind statutul judecatorilor, adoptata in anul 1998, prevede ca „In mod special, statul garanteaza judecatorului care a implinit varsta legala, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de remuneratia primita de judecatorii in functie”.

Concomitent, tratatele internationale reglementeaza ca preocuparea statelor este de a adopta si de a promova independenta si impartialitatea judecatorilor, tinand seama ca judecatorii se pronunta asupra vietii, libertatilor, drepturilor, indatoririlor si bunurilor cetatenilor.

In acest context, o importanta deosebita o au masurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remuneratii si a pensiei adecvate pentru magistrati, precum si a garantarii prin lege a acestora.

,,Principiile fundamentale privind independenta magistraturii”, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr.40/146 din 13 decembrie 1985, prevad in mod expres prin art.11 ca ,,durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege”.

In mod asemanator, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei prin Recomandarea nr.R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor adoptata la 13 octombrie 1994, a stabilit, printre alte importante masuri pe care statele membre urmeaza sa le adopte, si pe aceea ,,de a veghea ca statutul si remuneratia judecatorilor sa fie pe masura demnitatii profesiei lor si a responsabilitatilor pe care si le asuma”.

Iar, in lipsa unui efect substantial, vizibil, justificat de un interes general, serios si legitim din partea Statului, suprimarea pensiilor speciale ale magistratilor, in virtutea unor principii gresit intelese si interpretate, prin institutionalizarea tuturor „privilegiilor” declarativ infierate pentru alte categorii sociale, nu dovedeste decat o intentie clara, de incalcare grava a garantiilor, pe care Statul este obligat sa le asigure pentru protejarea statutului judecatorului. Or, este inadmisibil de a diminua protectia juridica a statutului judecatorului in procesul adoptarii unor legi noi.

Subsecvent, Consiliul Superior al Magistraturii solicita atat Ministrului Justitiei al Republicii Moldova, cat si celorlalte doua Puteri, Legislativa si Executiva, prudenta si retinere in discursuri publice la adresa corpului judecatoresc si intensificarea eforturilor in sensul identificarii solutiilor ce se impun pentru solutionarea problemelor reale care afecteaza sistemul de justitie si incontestabil pe toti justitiabilii.

Stimati colegi-judecatori, acum mai mult ca niciodata avem posibilitatea de a apara independenta atribuita prin lege si in temeiul principiului privind separarea puterilor in stat sa ne indreptatim mandatul acordat si inaltul statut pe care il detinem, prin respectarea standardelor democratice ale statului de drept, primordial prin adoptarea hotararilor legale si respectarea drepturilor justitiabililor.

Finalmente, in contextul ultimelor evenimente, Consiliul Superior al Magistraturii indeamna intreaga societate, inclusiv exponentii puterilor din stat, incetarea actiunilor care denigreaza imaginea justitiei si atenteaza la independeta sistemului judecatoresc”.

* Cititi aici hotararea CEDO din 2011

* Cititi aici hotararea CEDO din 2020 (in limba engleza)