Plenul CSM a discutat, luni 24 august 2015, plangerea prealabila formulata de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania impotriva Hotararii 636/15.06.2015, prin care Consiliul a decis ca declaratiile prin care generalul Dumitru Dumbrava, seful Directiei juridice din SRI, a explicat ca instantele au devenit camp tactic si ca serviciul urmareste dosarele pana la finalizarea lor definitiva nu au afectat independenta Justitei. La sedinta CSM au luat parte si sefii celor trei asociatii profesionale: Dana Girbovan, presedinta UNJR, Gabriela Baltag, presedinta AMR, si Constantin Sima, presedintele APR.

Prima care a luat cuvantul in fata membrilor CSM a fost judecatoarea Dana Girbovan (foto). Aceasta a avut un discurs cat se poate de coerent si de corect, atragand atentia asupra lipsei de reactie a CSM in problema suspiciunilor privind influentele serviciilor secrete in actul de justitie. Sefa UNJR a avertizat ca asupra pericolului scaderii si mai multa a increderii populatiei in Justitie, explicand ca ideea unei Justitii supravegheate de SRI sau alte servicii este incompatibila cu ideea de independenta a Justitiei.

Dana Girbovan: „Nu cred ca CSM mai poate permite rostogolirea in spatiul public a acestor suspiciuni”

Dana Girbovan a criticat modul in care CSM a emis hotararea referitoare la declaratiile generalului SRI Dumitru Dumbrava, tinand cont de raspunsuri oferite de catre Serviciul Roman de Informatii, care insa nu au fost declasificate. Presedinta UNJR considera indamisibila atitudinea CSM, aratand ca membrii Consiliului ar fi trebuit sa lamureasca aceste probleme in deplina transparenta:

„Este inadmisibil ca CSM a ales sa tine cont de aceste note in Hotararea data si este si acesta un motiv de nelegalitate. Consiliul este cel care ar fi trebuit fie sa inlature aceste note, fie sa ceara desecretizarea. Vorbim despre un interviu public, care a starnit o serie de reactie, o serie de interpretari in spatiul public. Noi am apreciat ca prin ce se transmite in acest interviu, si o sa revin asupra acestui aspect, se aduce atingere independentei Justitiei. Inspectia Judiciara cere SRI sa lamureasca aceste chestiuni, si cum o face? Prin note secrete de serviciu. Este inadmisibil asa ceva. Noi nu dorim sa fim partasi la astfel de informari. Credem ca este de datoria Consiliului sa admita plangerea si sa retrimita cererea noastra catre Inspectia Judiciara, sa lamureasca toate chestiunile nascute de acest interviu in conditii de deplina transparenta, pentru ca toate suspiciunile ce se nasc se nasc tocmai din aceasta lipsa de claritate, si nu cred ca CSM mai poate permite rostogolirea in spatiul public a acestor suspiciuni”.

O alta critica adusa hotararii CSM 636/15.06.2015 referitoare la declaratiile generalului Dumbrava a vizat modul in care a fost facuta motivarea. Astfel, Dana Girbovan a precizat ca hotararea CSM nu raspunde niciunui argument invocat in sesizare de catre cele trei asociatii profesionale:

„In momentul in care noi am facut sesizarea, am argumentat in mod concret pe text, pe raspunsurile date la interviu, de ce apreciem ca, cel putin la nivel de aparenta, independenta Justitiei este pusa sub semnul intrebarii. La niciunul dintre aceste argumente nu se regaseste contraargumentul in hotararea Plenului, care a preluat, din pacate, aproape mot-a-mot in integralitate raportul Inspectiei Judiciare. Cea mai mare parte este reluare interviului propriu-zis, a doua parte a motivarii retine o serie de articole din presa, insa si acestea alese intr-un mod aleatoriu, nu-mi dau seama dupa ce criterii, pentru ca o alta serie de articole care sustin punctul nostru de vedere si releva preluarea de catre public exact a acestor suspiciuni nu sunt reluate. Apoi avem o parte teoretica, in care sunt dezvoltate in mod generos ce inseamna notiunea de independenta a Justitiei, inclusiv la nivel de aparenta, iar apoi o serie de considerente, despre care banuim ca se regasesc in aceste note secrete provenind de la SRI. Nici macar un rand nu este dedicat argumentelor aduse de catre asociatii. Din aceasta perspectiva am considerat noi ca hotararea Plenului nu este motivata”.

Presedinta UNJR: „In primul rand, judecatorul nu serveste statul roman ca entitate, serveste legea. In sala de judecata, statul este egal cu cetateanul. Ba mai mult, rolul judecatorului este de a proteja cetateanul in fata unor posibile abuzuri din partea statului. De aceea este absolut necesar ca judecator sa fie absolut independent si ferit de orice presiuni”

Ulterior, Dana Girbovan le-a explicat membrilor CSM ca au datoria de a nu mai lasa neclarificate anumite chestiuni ce produc suspiciuni asupra actului de Justitie. Membrii Consiliului trebuie sa transeze limitele colaborarii dintre organele de urmarire penala si serviciile secrete, precum si intre instante si serviciile secrete, in conditiile in care se vorbeste din ce in ce mai des despre influenta serviciilor in Justitie si binomul SRI-DNA. Sefa UNJR a amintit ca ideea de Justitie supravegheata nu este compatibila cu notiunea de independenta a Justitiei, subliniind ca judecatorul nu serveste statul roman ca entitate, ci legea, in sala de judecata statul fiind egal cu cetateanul. Dana Girbovan a tinut sa mentioneze ca rolul judecatorului este de a proteja cetateanul in fata posibilelor abuzuri din partea statului.

Iata alte declaratii ale Danei Girbovan:

„Sunt niste chestiuni pe care CSM nu mai are voie sa le lase neclarificate. Mai nou se vorbeste despre influenta serviciilor, despre binomul SRI-DNA, tot felul de influente din acestea oculte. In conditiile in care CSM alege in continuare sa nu transeze in mod explicit care sunt limitele colaborarii dintre serviciile secrete si Justitie, vom asista la o degradare a increderii publicului in actul de justitie. Aceasta este problema si la asta trebuie sa va ganditi fiecare dintre dumneavoastra”.

„Daca luam legea ce reglementeaza Serviciul Roman de Informatii, Codul de procedura penala, pe de-o parte, si cele spuse de domnul general Dumbrava in interviu, vom vedea ca exista anumite necorelari. Nu se suprapun. (...) Ne intrebam, in mod concret, ce face SRI in acest camp tactic, ce inseamna el, dupa ce instanta este sesizata prin rechizitoriu? Suspiciunile din spatiul public priveau posibilitatea ca judecatorii insisi sa fie obiectul supravegherii de catre SRI. Aceasta este chestiunea cea mai fierbinte. Este sau nu posibila o astfel de supraveghere? Transpare ea din interviu. Si daca da, este ea compatibila cu independenta Justitiei?”

„Ni s-a spus, am citit, printre altele, un membru al CSM opina ca magistratii cinstiti nu au de ce sa se teama. Magistratii cinstiti au de ce sa se teama si fiecare cetatean cinstit are de ce sa se teama. Garantia corectitudinii actului de judecata nu ne-o da supravegherea judecatorilor de catre SRI. Daca acceptam acest lucru, ca o Justitie corecta este o Justitie facuta sub supravegherea SRI sau a altor servicii, putem renunta din start la ideea de independenta a sistemului judiciar si ne focusam pe acest palier. Insa cele doua nu merg impreuna”.

„Mai mult decat atat, SRI nu vine, dupa ce apar astfel de speculatii in spatiul public, sa spuna nici da, nici ba. Vine directorul SRI, comentand exact acest interviu, si ne spune: nu urmarim procesul judiciar in sine, ci ca anumiti judecatori si procurori sa nu uite pe percurs ca servesc statul roman. Dumneavoastra ce intelegeti din fraza asta? In primul rand, judecatorul nu serveste statul roman ca entitate, serveste legea. In sala de judecata, statul este egal cu cetateanul. Ba mai mult, rolul judecatorului este de a proteja cetateanul in fata unor posibile abuzuri din partea statului. De aceea este absolut necesar ca judecator sa fie absolut independent si ferit de orice presiuni”.

„Cerem CSM sa explice, prin hotararea pe care o da, ce inseamna camp tactic, care sunt actiunile permise de lege, care sunt limitele cooperarii intre serviciile secrete si organele de urmarire penala, pe de-o parte, si intre serviciile secrete si instantele de judecata, pe de alta parte”.

Altfel, trebuie spus ca, asa cum era de asteptat, plangerea asociatiilor profesionale a fost respinsa.