A aparut prima fisura in Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic (pe scurt: Legea carantinarii). Marti, 5 iulie 2022, Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca un pasaj din lege incalca dreptul romanilor de acces la justitie.

Mai exact, CCR a declarat neconstitutionala sintagma „in termen de 5 zile de la data publicarii actului administrativ” din art. 15 alin. 4 al Legii 136/2020. Exceptia a fost ridicata de catre studentul la Drept Adrian-Cristian Secu (foto).

Iata textul complet al art. 15 alin. 4:

„Toate actele administrative cu caracter normativ, inclusiv hotararile Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, privind instituirea, modificarea sau incetarea masurilor din prezenta lege, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pot fi atacate de catre orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, cu actiune in anulare la instanta competenta atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie, in termen de 5 zile de la data publicarii actului administrativ”.

Redam comunicatul Curtii Constitutionale:

„In sedinta din 5 iulie 2022, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a posteriori, a decis urmatoarele: (...)

2. Cu majoritate de voturi,

– A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca este neconstitutionala sintagma „in termen de 5 zile de la data publicarii actului administrativ” din cuprinsul art.15 alin.(4) din Legea nr.136/2020 privind instituirea unor masuri in masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic.

In esenta, Curtea a retinut ca sintagma supusa controlului de constitutionalitate limiteaza in mod nepermis controlul judecatoresc al actelor administrative cu caracter normativ, cu referire la hotararile Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, privind instituirea, modificarea sau incetarea masurilor din Legea nr.136/2020.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Secu a invocat jurisprudenta CCR

Dupa cum veti citi in exceptia de neconstitutionalitate anexata la finalul articolului, studentul Adrian Secu a invocat in fata Curtii Constitutionale doua decizii prin care CCR a stabilit ca erau prea scurte termenele in care petentii puteau ataca in instanta actele normative emise in baza unor legi. Este vorba in primul rand despre Decizia nr. 1037/2009 (privind neconstitutionalitatea art. 28 alin. 2 din Legea concurentei nr. 21/1996), iar in al doilea rand despre Decizia nr. 136/2015 (privind neconstitutionalitatea art. 5 alin. 7 din OUG nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei).

Judecatorii fondului au fost de acord

Adrian Secu a ridicat exceptia de neconstitutionalitate la Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul nr. 4657/2/2021, in care a cerut anularea Hotararii CNSU nr. 43/2021 privind aprobarea listei tarilor / teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, criteriile pe baza carora se stabilesc acestea, precum si a regulilor de aplicare a masurii carantinei asupra persoanelor care sosesc din acestea in Romania. Secu a pierdut pe fond, judecatorii Beatrice-Lenuta Ramascanu, Cristina Ardeleanu si Mihnea-Adrian Tanase respingandu-i actiunea la 9 iulie 2021 (solutie confirmata de ICCJ in 20 iulie 2021, prin completul alcatuit din magistratii Denisa Stanisor, Beatrice Maris, Doina Visan, Maria Andries si Alina Ghica).

Totusi, completul Ramascanu-Ardeleanu-Tanase de la CAB i-a admis studentului sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a sintagmei „in termen de 5 zile de la data publicarii actului administrativ” din art. 15 alin. 4 al Legii 136/2020. Si nu doar atat: cei trei judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti au opinat ca se impune admiterea exceptiei, intrucat pasajul criticat din Legea carantinarii incalca dreptul la un proces echitabil, garantat atat de Constitutia Romaniei (prin art. 21), cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (prin art. 6).

Redam cele doua pasaje invocate de CAB:

- art. 21 Constitutie:

„Accesul liber la justitie

(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”;

- art. 6 Conventia EDO:

„Dreptul la un proces echitabil

1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotara fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, in special, dreptul:

a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa;

b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;

e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere”.

* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate

* Cititi aici incheierea Curtii de Apel Bucuresti de sesizare a Curtii Constitutionale