A aparut mizerabila hotarare prin care Curtea Constitutionala a comis a doua lovitura de stat, de aceasta data impreuna cu Biroul Electoral Central (BEC). Este vorba despre “Hotararea nr. 7 din 11 martie 2025 privind contestatiile formulate impotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea inregistrarii candidaturii independente a domnului Calin Georgescu la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025, precum si a semnului electoral”, data publicitatii vineri, 14 martie 2025. Adica hotararea prin care CCR a confirmat decizia BEC de respingere a candidaturii lui Calin Georgescu la alegerile prezidentiale din mai 2025.

Hotararea CCR este la fel de abuziva precum tot ceea ce au facut judecatorii CCR (foto) de la anularea algerilor din noiembrie 2024 si pana in prezent. Hotararea CCR nu explica absolut deloc de ce Calin Georgescu nu poate candida, nefacand altceva decat sa valideze argumentele invocate de BEC pentru respingerea lui Calin Georgescu. Iar argumentele sunt hotararea CCR din octombrie 2024 vizand-o pe Diana Sosoaca si nu pe Calin Georgescu, precum si hotararea CCR din decembrie 2024 de anulare a primului tur de scrutin in care insa nu era mentionat numele lui Calin Georgescu, ci probleme privind modul de derulare al campaniei electorale.

De-a dreptul uluitor, CCR recunoaste ca doar ea poate verifica daca sunt indeplinite conditiile de eligibilitate de fond, pentru ca in paragraful urmator sa isi deroge competenta in acest sens catre BEC.

Practic, hotararea CCR nu este decat un act pur politic, prin care se incearca fara succes validarea unei lovituri de stat comisa de Sistemul care vrea sa isi pastreze puterea cu orice pret. O hotararea care reprezinta de fapt un act facut impotriva vointei majoritatii romanilor, in conditiile in care Calin Georgescu urma sa fie ales fara probleme in functia de presedinte al Romaniei.

Iata un fragment din hotararea CCR (atasata integral la finalul articolului):

“114. O prima critica preliminara vizeaza faptul ca decizia BEC si procesul-verbal de afisare cuprind anumite neregularitati, si anume lipsa unor elemente de continut privind cvorumul de prezenta, cvorumul de vot, procedura de desfasurare a sedintei si procedura de adoptare, redactare si publicare. Aceste aspecte sunt insa chestiuni tehnice, care nu pun in discutie validitatea formala a deciziei, neprezentand relevanta din punctul de vedere al competentei Curtii Constitutionale.

115. Curtea retine ca BEC nu este un organ judecatoresc, ci un organism administrativ-electoral cu prerogative temporare de putere publica, iar actele sale sunt acte administrative sau administrativ-jurisdictionale, insa ele apartin materiei contenciosului electoral. BEC functioneaza pe perioada alegerilor, incetandu-si activitatea odata cu incheierea procesului electoral (a se vedea si Decizia nr.326 din 14 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1001 din 30 octombrie 2004, sau Decizia nr.430 din 11 iulie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.945 din 19 octombrie 2023, paragraful 36), desfasurandu-si activitatea dupa o procedura proprie, specifica domeniului electoral.

116. O alta critica vizeaza faptul ca BEC si-a depasit competenta legala prin examinarea conditiilor de fond cu caracter general, care au natura constitutionala si sunt prevazute la titlul I al Constitutiei.

117. Potrivit art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.370/2004, BEC are atributia de a constata indeplinirea conditiilor de fond si de forma prevazute de Legea nr.370/2004, respectiv a celor de forma si de fond cu caracter special stabilite prin Constitutie si dezvoltate in cuprinsul Legii nr.370/2004.

118. Conditiile de fond cu caracter general au natura constitutionala si sunt prevazute la titlul I al Constitutiei. Prin Hotararea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat ca elementele cuprinse in juramantul de credinta sunt conditii de eligibilitate de fond pentru a candida la functia de Presedinte al Romaniei, pe care candidatul trebuie sa le indeplineasca la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor conditii poate fi realizata numai de catre Curtea Constitutionala.

119. Ulterior, prin Hotararea nr.32 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finala, Curtea a statuat ca reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmeaza sa fie evaluate de noul Birou Electoral Central si derularea unei noi campanii electorale corecte si transparente, prin raportare la principiile si valorile constitutionale. Ca atare, tinand seama de situatia particulara intervenita prin anularea procesului electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024, Curtea, in coordonatele aceleiasi situatii premisa existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidentiale si garantarea periodicitatii alegerilor, a apreciat ca pentru acest proces electoral – ce are acelasi obiect, respectiv alegerea Presedintelui Romaniei pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obtinut in urma alegerilor din anul 2019 – este necesara aplicarea directa de catre BEC a prevederilor constitutionale referitoare la conditiile de eligibilitate de fond stabilite in titlul I al Constitutiei. O asemenea investire a BEC realizata de Curtea Constitutionala rezulta din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile si valorile constitutionale” in contextul evaluarii de catre noul BEC a candidaturilor depuse. In jurisprudenta sa, Curtea a subliniat ca are competenta de a stabili in sarcina autoritatilor si institutiilor publice aplicarea directa a Constitutiei, spre exemplu, in situatiile determinate de constatarea neconstitutionalitatii actelor normative „in lipsa unei reglementari legale a situatiei juridice create in urma deciziei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate in ipoteza si termenii stabiliti prin decizia de constatare a neconstitutionalitatii pronuntata de Curtea Constitutionala” [a se vedea, cu privire la aplicarea directa a Constitutiei, Decizia nr.186 din 18 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.213 din 16 mai 2000, Decizia nr.774 din 10 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.8 din 6 ianuarie 2016, paragraful 32, Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.84 din 4 februarie 2016, paragraful 28, Decizia nr.24 din 20 ianuarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.276 din 12 aprilie 2016, paragraful 34, Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1029 din 21 decembrie 2016, paragraful 37, Decizia nr.377 din 31 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.586 din 21 iulie 2017, paragraful 65, sau Hotararea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 54].

120. Cu alte cuvinte, Curtea subliniaza ca procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2025 isi are ca sursa de initiere, organizare si desfasurare Hotararea nr.32 din 6 decembrie 2024. Ca atare, chiar daca este un nou proces electoral, acesta se inscrie in aceleasi coordonate si aceeasi paradigma a asigurarii succesiunii mandatului prezidential dobandit in anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directa de catre BEC a Constitutiei numai pentru acest proces electoral desfasurat in circumstantele exceptionale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.

121. In consecinta, BEC, tinand seama de prevederile constitutionale si legale referitoare la efectele actelor jurisdictionale ale Curtii Constitutionale, a dat eficienta caracterului general obligatoriu al hotararii Curtii, caracter care vizeaza nu numai solutia, ci si considerentele care sunt in legatura directa cu aceasta.

122. O alta critica se refera la faptul ca BEC ar fi preluat considerente particularizante din Hotararea Curtii Constitutionale nr.2 din 5 octombrie 2024 si le-a translatat la situatia juridica a domnului Calin Georgescu.

123. O asemenea critica nu se sustine, pentru ca referirile la Hotararea nr.2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizeaza BEC vizeaza numai aspecte generale si de principiu, precum faptul ca elementele de continut ale juramantului sunt opozabile candidatilor inca de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constitutiei si apararea democratiei), ca hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii sau ca interpretarea de principiu a textelor constitutionale trebuie respectata de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate si institutie publica. Aceste considerente privind conditiile de eligibilitate pentru functia de Presedinte al Romaniei au o aplicabilitate generala, si nu intuitu personae.

124. Prin urmare, BEC nu a facut altceva decat sa aplice, printr-un rationament propriu, prevederile constitutionale si considerentele interpretative de principiu ale Hotararii nr.2 din 5 octombrie 2024 in situatia particulara pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit careia domnul Calin Georgescu nu indeplineste conditiile de eligibilitate generale stabilite in titlul I din Constitutie. BEC a realizat, astfel, o individualizare si o aplicare a considerentelor generale, abstracte si de principiu rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale, fara a prelua si translata constatarile factuale ale Curtii Constitutionale din Hotararea nr.2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situatia doamnei Diana Iovanovici-Sosoaca.

125. Curtea si-a exercitat, prin Hotararea nr.32 din 6 decembrie 2024, competenta de a veghea la respectarea procesului electoral in ansamblul sau, identificand cauzele ce au afectat procesul electoral si pentru care s-a dispus ultima ratio masura anularii si reluarii in integralitate a alegerilor; ca atare, hotararea antereferita priveste regularitatea acestui proces, si nu excluderea unei candidaturi din procesul electoral. In acelasi timp, BEC si-a realizat judicios competenta de a examina conditiile de inregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constitutionale, astfel cum au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, la situatia domnului Calin Georgescu.

126. Cu privire la aspectul referitor la valorificarea in timp a anumitor atitudini/conduite/luari de pozitie contrare principiilor si valorilor constitutionale, Curtea subliniaza ca incalcarea acestora nu conduce la o sanctionare perpetua a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales in functia de Presedinte al Romaniei. Aceste aspecte se analizeaza de la caz la caz si au o anumita temporalitate raportata la ciclicitatea alegerilor si la evaluarea respectarii de catre candidati a principiilor si valorilor constitutionale.

127. O alta critica priveste faptul ca domnului Calin Georgescu nu i s-a recunoscut dreptul la aparare si nu a putut sa isi exprime punctul de vedere in procedura BEC si in fata Curtii Constitutionale.

128. Curtea retine ca procedura in fata BEC referitoare la inregistrarea candidaturilor nu este o procedura de natura contencioasa. Legea nr.47/1992 si Legea nr.370/2004 stabilesc in mod expres o procedura speciala de contestare a deciziilor BEC exclusiv in fata Curtii Constitutionale, ca expresie a atributiei constitutionale a acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Presedintelui Romaniei. Contenciosul electoral constitutional este un contencios abstract, persoanele care au interes putand sa se adreseze instantei cu contestatie. Procedura in fata Curtii nu este publica, persoanele interesate putand, insa, sa depuna in scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constitutionala a informat public candidatul, precum si orice persoana interesata, prin afisarea contestatiilor pe site-ul institutiei, ca dosarul se solutioneaza pe baza sesizarii si a celorlalte documente depuse pana in ziua termenului stabilit pentru analizarea contestatiei.

129. Avand in vedere cele expuse, Curtea constata ca Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea inregistrarii candidaturii independente a domnului Calin Georgescu la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025 este in conformitate cu cadrul constitutional si legal incident, astfel ca va respinge contestatiile formulate”.

* Hotararea integrala prin care CCR a interzis candidatura lui Calin Georgescu la alegerile prezidentiale din mai 2025