Curtea Constitutionala a Romaniei – condusa de judecatorul Marian Enache (foto) – a dat liber miercuri, 18 octombrie 2023, la supraimpozitarea avocatilor, prin majorarea cotei de contributie de asigurari sociale de sanatate (CASS).

Mai exact, CCR a respins sesizarea de neconstitutionalitate depusa de catre USR si Forta Dreptei impotriva masurilor de austeritate pe care guvernul PSD-PNL al lui Marcel Ciolacu le-a trecut prin Parlament fara dezbateri, prin asumarea raspunderii.

CCR a ignorat astfel argumentele de neconstitutionalitate formulate atat de catre Baroul Bucuresti, cat si de catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, trimise sub forma de sesizari amicus curiae in sprijinul obiectiilor USR-FD.

Daca obiectiile de neconstitutionalitate ale Baroului Bucuresti le-ati vazut deja (click aici pentru a citi), de data aceasta prezentam principalele argumente ale UNBR.

In esenta, Uniunea acuza ca masura este disproportionala cu scopul urmarit. In aceasta privinta, UNBR aminteste cele patru criterii consacrate de jurisprudenta CCR (inspirata de cea a CEDO): echitate, proportionalitate, rezonabilitate si nediscriminare.

De asemenea, masura este una care ii discrimineaza pe avocati in raport cu alte profesii liberale, continua UNBR. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, contributia majorata la asigurarile de sanatate „reprezinta, in realitate, un impozit pe venit deghizat si afecteaza substanta dreptului la proprietate”.

Totodata, prin noua reglementare, persoanele fizice autorizate (PFA-urile) si profesiile liberale vor ajunge sa fie impozitate aproape la fel de mult ca un contract de munca, in ciuda faptului ca ele „nu asigura aceleasi drepturi si masuri de protectie cum sunt cele rezultate in baza raporturilor de munca, reglementate prin Codul muncii: contractele colective sau contractele individuale de munca”.

Redam ultima parte a argumentelor de neconstitutionalitate, in care UNBR se refera la „caracterul imprevizibil si intempestiv al sarcinilor fiscale”:

„Nu a existat o dezbate privind nevoia bugetului afectat sistemului de sanatate care sa justifice o majorare agresiva si brusca a contributiei.

Toate dezbaterile si justificarile oferite de Guvernul Romaniei se refera exclusiv la bugetul public consolidat.

Cresterea plafonului stabilit pentru baza de calcul de la 24 la 60 de salarii minime brute pe tara reprezinta o sarcina fiscala care trebuie justificata de o nevoie acuta a sistemului de sanatate (i) si sa prezinta suficienta predictibilitate, adica un timp necesar pentru adaptarea activitatii celor care sunt vizati de o atare norma, timp care la nivel legislativ se raporteaza la 6 luni. Or, majorarea substantiala a sarcinii fiscale devine operanta in cel mai scurt termen, adica de la 1 ianuarie 2024.

Este drept ca obligatiile de plata vor fi scadente ulterior acestui moment, dar aceasta nu inseamna ca norma asigura predictibilitatea necesara. Indiferent de momentul scadentei, asa cum este in prezent proiectul de lege, sumele din care se vor achita obligatiile fiscale sunt cele obtinute din veniturile incepand cu ianuarie 2024. Prin urmare, o reorganizare a activitatii de o maniera sa acopere aceasta substantiala majorare este imposibil de realizat intr-un termen atat de scurt.

Caracterul imprevizibil si intempestiv al majorarii substantiale a sarcinii fiscal risca sa afecteze in mod profund majoritatea avocatilor, iar consecintele vor fi simtite asupra accesului la justitie in componenta sa referitoare la dreptul la aparare.

Acesta este si motivul pentru care la data de 25 septembrie 2023, Consiliul Economic si Social a emis avizul nefavorabil cu privire la Proiectul de lege privind unele masuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, sustinand argumentele din memoriul UNBR transmis Guvernului, potrivit caruia cresterea costurilor de exercitare a profesiilor liberale ca urmare a cresterii taxelor, in special pentru exercitarea profesiei de avocat, este de natura sa restranga accesul la justitie pentru persoanele cu venituri mai mici, care nu-si vor permite sa plateasca onorariile crescute ale avocatilor”.

Iata comunicatul CCR:

„In sedinta din data de 18 octombrie 2023, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori, a decis:

Cu majoritate de voturi, in ceea ce priveste Legea privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, in ansamblul sau, precum si in ceea ce priveste art.III pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], si, cu unanimitate de voturi, in ceea ce priveste celelalte dispozitii din lege criticate,

– A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de 59 de deputati (42 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania, 2 deputati apartinand Partidului National Liberal si 15 deputati neafiliati) si a constatat ca Legea privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung, precum si dispozitiile art.III pct.2 [cu referire la art.18 ind.1 alin.(1), (5) si (11),  art.18 ind.2 si art.18 ind.3], pct.9 [cu referire la art.60 pct.5 lit.c)], pct.10 [cu referire la art.60 pct.7 lit.c)], pct.13 [cu referire la art.117], pct.19 [cu referire la art.138 ind.4], pct.28 [cu referire la art.170 alin.(1) si (3) lit.d)], pct.29 [cu referire la art.174], pct.30 [cu referire la art.174 ind.1 alin.(12)], pct.45 [cu referire la art.291 alin.(3) ind.8], pct.65 [cu referire la art.500 ind.3 alin.(1)],  art.V alin.(1) si (2), art.VII alin.(1), art. XIV alin. (2) si (5), art.XV alin.(1), art. XVII alin. (3), (4), (5) lit.c), l) si n), alin. (7) si (8), art.XVIII alin.(2), art. XIX alin.(2) si (3), art. XX alin.(3) si (5), art. XXIII alin. (3), (4) si (5), art. XXVI pct.1, art. XXVII alin. (3), (4) si (5), art.XXVIII alin.(1), art.XXIX, art.XXXI alin.(1), art.XXXIII, art.XXXIV, art.XXXV, art.XXXVI, art.XXXVII, art.LI alin.(1), art. LIV alin.(1) si (3) si art.LV din lege, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

In esenta, Curtea a constatat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic si unitar, respectiv cresterea veniturilor la bugetul public national si reducerea cheltuielilor statului.

In cadrul examenului de constitutionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis ca procedura de adoptare a legii prin angajarea raspunderii Guvernului a respectat exigentele Constitutiei si ale jurisprudentei Curtii Constitutionale.

De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a retinut ca dispozitiile legale criticate in mod punctual de autorii obiectiei de neconstitutionalitate au fost adoptate in marja de apreciere si de oportunitate de care legiuitorul dispune in materie financiar-fiscala.

*

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

* Cititi aici toate argumentele de neconstitutionalitate ale UNBR