Concluziile lui Manuel Campos – avocatul general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene – in dosarul privind aplicarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 legate de prescriptie – reprezinta o veritabila lectie de drept constitutional pentru toti cei „prea infierbantati” din sistemul judiciar romanesc, a comenteaza avocatul Adrian Toni Neacsu (foto) joi, 29 iunie 2023.

Pe scurt, concluziile avocatului general al CJUE suna in felul urmator:

„1) O reglementare si o jurisprudenta nationale care privesc intreruperea termenelor de prescriptie a raspunderii penale care ar avea drept consecinta ca un numar considerabil de fapte care constituie o frauda grava care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sa ramana nepedepsite incalca, in principiu, articolul 325 alineatul (1) TFUE si Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei.

Instanta nationala nu este obligata sa lase neaplicate aceasta reglementare si aceasta jurisprudenta nationale in cazul in care acestea sunt justificate de aplicarea principiului retroactivitatii legii penale mai favorabile, consacrat la articolul 49 alineatul (1) ultima teza din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau, in lipsa acesteia, de un standard national mai ridicat de protectie a acestui principiu, prevazut de dreptul national.

2) Articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari sau unei practici nationale care permite angajarea raspunderii disciplinare a unui judecator national pentru orice nerespectare a deciziilor curtii constitutionale nationale sau ale instantei supreme nationale. Acestea nu se opun insa angajarii unei astfel de raspunderi disciplinare in cazurile exceptionale ale unor comportamente grave si total impardonabile din partea judecatorilor, care ar consta in incalcarea deliberata si cu rea-credinta sau dintr-o neglijenta deosebit de grava si de grosiera a normelor de drept national si de drept al Uniunii a caror respectare trebuie sa o asigure.

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 si cu articolul 4 alineatele (2) si (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum si cu principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale care permite angajarea raspunderii disciplinare a unui judecator national pentru motivul ca aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, indepartandu-se de o jurisprudenta a curtii constitutionale incompatibila cu principiul suprematiei dreptului Uniunii”.

Neacsu: „Sistemul nostru juridic prea multa vreme a fost condus de valori specifice justitiarismului salbatic”

In acest context, intr-o postare pe Facebook, avocatul Toni Neacsu explica faptul ca jurisprudenta CCR in materia prescriptiei raspunderii penale este de natura sa creeze un risc de impunitate in Romania pentru infractiunile de frauda grava care aduce atingere intereselor financiare ale UE. Cu toate acestea, aceeasi jurisprudenta CCR trebuie aplicata de catre instantele din Romania, in virtutea principiului legii penale mai favorabile.

„Lectie constitutionala elementara data tuturor celor prea infierbantati din sistemul nostru juridic, care prea multa vreme a fost condus de valori specifice justitiarismului salbatic, iar nu de cele ale justitiei reale”, comenteaza Neacsu, recomandand „sa se deschida mai des Constitutia si in instantele noastre”.

In acelasi context, Toni Neacsu acuza ca sistemul judiciar gandeste ca fosta ministresa a Justitiei Raluca Pruna: ca drepturile omului sunt un lux. De aceea, concluziile avocatului general al CJUE Manuel Campos Sanchez-Bordona reprezinta un dus rece pentru ei, sugereaza fostul judecator si membru CSM.

Prezentam intregul comentariu al avocatului Adrian Toni Neacsu:

„Concluziile avocatului general in cauza C-107/23 a CJUE (la baza careia sta o sesizare a Curtii de apel Brasov care cerea 'dezlegare' sa ignore deciziile pe prescriptia raspunderii penale) reprezinta, pe langa o enorma supriza placuta pentru mine, o lovitura teribila data celor care cred ca un stat de drept poate functiona cu ignorarea Constitutiei si a interpretarilor juridice obligatorii pe care le dau Curtea Constitutionala si instanta suprema a acelui stat.

Pe scurt, avocatul general, cu o motivare laborioasa care parea ca este contrazisa de scurta prezentare orala in sedinta publica de astazi dimineata, opineaza ca jurisprudenta CCR in materia prescriptiei raspunderii penale, chiar daca prin ea insasi este de natura sa creeze un risc de impunitate in Romania pentru infractiunile de frauda grava care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii (si pentru infractiunile de coruptie la nivel inalt, care sunt adesea asociate cu acestea) trebuie aplicata de instantele nationale in virtutea principiului aplicarii legii penale mai favorabile prevazut in art. 49 din Carta drepturilor fundamentale ale UE si art. 15 din Constitutia Romaniei. Poate e timpul ca pe langa avocatul general al CJUE, care de altfel e spaniol, sa se deschida mai des Constitutia si in instantele noastre.

Avocatul general scrie negru pe alb ca 'interesele financiare ale Uniunii merita sa fie protejate, insa acest lucru nu poate avea intaietate in fata apararii unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile'. Lectie constitutionala elementara data tuturor celor prea infierbantati din sistemul nostru juridic, care prea multa vreme a fost condus de valori specifice justitiarismului salbatic, iar nu de cele ale justitiei reale.

Traim intr-o tara in care un ministru al justitiei isi permitea sa spuna ca drepturile omului sunt un lux (citeste: 'un moft'), ceea ce de altfel gandeste si astazi estabilishmentul judiciar, desi are abilitatea de a nu o mai spune. Este socant sa citesti intr-un document de la CJUE ca 'drepturile fundamentale nu sunt mai putin importante decat interesele financiare ale acesteia' si ca 'interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu pretul unei incalcari a drepturilor fundamentale'.

Concluzia avocatului general este ca instanta de trimitere (curtea de Apel Brasov alaturi de toate instantele nationale) nu ar trebui sa lase neaplicata jurisprudenta Curtii Constitutionale pentru a asigura respectarea articolului 325 alineatul (1) TFUE si a Deciziei 2006/928. Dimpotriva, ea trebuie sa respecte aceasta jurisprudenta pentru a mentine standardul mai ridicat de protectie a principiului lex mitior din dreptul roman, care, prin insasi natura sa, profita autorilor infractiunilor”.

* Cititi aici textul complet al concluziilor formulate de avocatul general al CJUE