Episodul cu Nelu Iordache este extrem de important, daca vrem sa intelegem teribila batalie de culise care marcheaza probabil sfarsitul Partidului National Liberal. Omul de afaceri a fost urmarit, s-a stiut ca urmeaza sa paraseasca tara, nu a fost retinut pe parcurs, a fost lasat sa se urce in aeronava, pentru ca abia apoi sa fie ridicat de politisti, la comanda procurorilor. Si, in scurt timp, pus din nou in libertate. De ce? Ce se ascunde in spatele acestei operatii, cel putin partial cusuta cu ata alba?

Daca mai era necesar, raspunsul tocmai ni l-a oferit Ludovic Orban. Dezlantuindu-se cu curajul nebun al omului care se stie ca va fi executat, Orban ne-a atentionat ca este supus unui santaj. Ca ii sunt scoase scheletele din dulap. Care ramasesera acolo ferecate de ani de zile. intr-adevar, destinul omului de afaceri Nelu Iordache este strans legat de cel al lui Ludovic Orban. In perioada in care acesta din urma a detinut portofoliul Transporturilor, un incident deosebit de grav a avut loc chiar in sediul institutiei, dar, in mod miraculos, procurorii l-au trecut atunci cu vederea. Pe culoarul larg care conducea la cabinetul ministrului, s-a rasturnat un pachet voluminos cu bani, destinati de Iordache lui Ludovic Orban. Era perioada in care Nelu Iordache executa importante contracte in domeniul asfaltarilor. De atunci pana in prezent, acest rege al asfaltului si nu numai a mai fost invitat de cateva ori in fata procurorilor si s-a vorbit destul de insistent despre faptul ca a inceput sa dea extemporale turnandu-si cu nonsalanta complicii. Cum-necum, acesta a reusit de fiecare data sa scape cu fata curata. Iar acum a fost saltat pentru a fi pus in libertate cateva ore mai tarziu, dupa ce, in prealabil, a dat cu subsemnatul. impotriva cui? Procurorii nu fac nicio precizare. Dar, hodoronc-tronc, a sarit Ludovic Orban ca ars.

Ludovic Orban este un cadavru politic. Chiar daca mai misca, nu prea mai manifesta semne vitale. Se bate mai mult din inertie pentru o functie pe care a pierdut-o nu pe terenul de lupta, ci in alta parte. O data s-a descalificat moral ca presedinte PNL, intrucat este singurul caz cand seful acestui partid nu a avut demnitatea sa-si asume raspunderea pentru pierderea alegerilor si sa demisioneze. A doua oara situatia s-a transat in alta parte. La Palatul Cotroceni. Acolo unde Klaus Iohannis a decis sa-l introduca in lupta pe liberalul cel mai bine pozitionat, pentru ca era premier, respectiv pe Florin Citu, avand siguranta ca acesta va fi un loial executant al ordinelor sale. si ca, prin urmare, ii va pastra locul caldut pentru eventualitatea in care, dupa expirarea mandatului, va dori sa se intoarca in politica la varf. Odata luata aceasta decizie, rand pe rand, incepand cu Rares Bogdan, camarila prezidentiala a sarit in barca lui Florin Citu. Soarta lui Ludovic Orban era pecetluita. Ce a urmat a fost doar o istorie cu final dinainte cunoscut.

In aceste conditii, se pune desigur intrebarea, o intrebare de bun simt, de ce ar mai fi nevoie ca cineva sa-i organizeze lui Ludovic Orban atat de vizibil o ambuscada. De ce sa faci efortul de a executa public un mort? Sa fie jucatorii de la Cotroceni chiar atat de natangi, incat sa ii forteze pe procurori sa mai dea o dovada periculos de vizibila de obedienta? Ce rost ar avea? In incercarea de a raspunde la aceasta intrebare ajung, vrand-nevrand, la o cocluzie care, la prima vedere, pare socanta. Nu Ludovic Orban este personajul impotriva caruia procurorii, la comanda politica, indreapta pistolul cu glontul de argint. Bietul Orban este un caz rezolvat. Dar intrucat s-a cramponat asa cum s-a cramponat de pozitia sa si a incercat sa lupte din rasputeri cu Florin Citu, a generat, iata, o batalie fara precedent in interiorul unui partid extrem de vulnerabilizat. O batalie care nu se poate lasa fara urmari severe. Deja rani extrem de adanci, greu sau imposibil de vindecat, insangereaza acest partid. Ultimul partid istoric care mai functioneaza in Parlamentul Romaniei, astfel incat exista pericolul pentru Klaus Iohannis ca, revenind, sa nu mai gaseasca decat o forma fara continut. Situatia a devenit atat de dramatica, incat eu unul, ca un om care a fost timp de peste 30 de ani extrem de apropiat de acest partid, fiind o perioada si senator ales pe listele acestuia, si consiier personal al presedintelui Crin Antonescu, am ezitat mult inainte de a-mi reprima un gest disperat. Am fost tentat sa redactez un apel catre adevaratii liberali, somandu-i sa actioneze cat inca nu este prea tarziu. in scopul de a nu-si face literalmente praf partidul. Am renuntat, intrucat am ajuns la concluzia ca, pentru moment cel putin, nu mai exista nicio speranta.

Dupa opinia mea, pisica nu i-a fost aratata lui Ludovic Orban, chiar daca acesta se lamenteaza sau se alinta, invocand o operatiune sustinuta de servicii, care l-ar viza in mod direct. Pisica le-a fost aratata in aceasta maniera socanta celor care mai sunt dispusi sa ramana alaturi de el, intr-o lupta cu totul si cu totul inutila si, in orice caz, lipsita de orice componenta eroica. Cumva, cineva s-a gandit sa-i transforme pe procurori in pompierii de serviciu, pentru a preveni astfel, cat inca nu este prea tarziu – dar este – o valvataie de prea mari proportii.

Sursa: Corectnews.com