Fosta sefa DNA Laura Kovesi (foto), actuala sefa a Parchetului European, nu va avea absolut niciun impediment pentru o eventuala candidatura la presedintia Romaniei. Dosarul penal in care aceasta detinea calitatea de inculpat, dosar care conta extrem de mult la nivel de imagine in cazul unei posibile candidaturi, a fost inchis de Parchetul General.

Este vorba despre dosarul in care in martie 2019 procuroarea SIIJ Adina Florea pusese in miscare actiunea penala fata de Laura Kovesi pentru luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa. Cauza fusese inceputa in urma unei plangeri a ex-deputatului Sebastian Ghita, in legatura cu aducerea in tara a fostului director Gelsor Nicolae Popa. Plangere in care Ghita a relatat cum s-ar fi implicat financiar la cererea lui Kovesi pentru repatrierea lui Popa, fosta sefa DNA promitandu-i ca va interveni pentru solutionarea favorabila a dosarelor sale (denuntul poate fi citit mai jos).

Astfel, marti, 2 mai 2023, PICCJ a anuntat clasarea dosarului in care era vizata Kovesi. Solutia a fost dispusa in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”.

Explicatiile PICCJ

Astfel, pentru fapta de luare de mita, PICCJ a constatat: “Lipsa probelor care sa sustina savarsirea faptei de luare de mita in oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri)”.

Pentru fapta de abuz in serviciu, PICCJ a decis ca: “Cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetari au constituit actiuni in reprezentarea institutiei pe care o conducea ori care tin de atributiile de ordonator de credite şi nu au fost intrunite elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva ale infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal”.

Pentru marturie mincinoasa, PICCJ a hotarat ca: “Nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva, precum si implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale”.

Iata comunicatul PICCJ din 2 mai 2023 privind clasarea dosarului in care Laura Kovesi era inculpata:

“In continuarea comunicatelor de presa din datele de 15 februarie 2019 si 29 martie 2019, Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) este imputernicit sa aduca la cunostinta publicului urmatoarele:

Procurorii din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a PICCJ au dispus:

1. Clasarea cauzei fata de un fost procuror general al PICCJ sub aspectul savarsirii infractiunilor de luare de mita, marturie mincinoasa si abuz in serviciu, intrucat faptele nu exista.

2. Clasarea cauzei cu privire la infractiunile de lipsire de libertate in mod ilegal, represiune nedreapta, influentarea declaratiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infractional organizat, favorizarea faptuitorului si fals in declaratii, intrucat faptele nu exista.

Referitor la infractiunea de luare de mita, procurorii au retinut lipsa probelor care sa sustina savarsirea faptei de luare de mita in oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri).

In ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu, procurorii au stabilit ca cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetari au constituit actiuni in reprezentarea institutiei pe care o conducea ori care tin de atributiile de ordonator de credite si nu au fost intrunite elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva ale infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.

Cu referire la infractiunea de marturie mincinoasa, de asemenea, procurorii au constatat ca nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva, precum si implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale.

In ceea ce priveste alte infractiuni pentru care s-a inceput urmarirea penala in rem (lipsirea de libertate in mod ilegal, represiunea nedreapta, influentarea declaratiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infractional organizat, favorizarea faptuitorului si falsul in declaratii), in ordonanta de clasare s-a retinut ca faptele care se circumscriu continutului acestor infractiuni si probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetarile penale”.

Iata comunicatul PICCJ din 15 februarie 2019 in care PICCJ a anuntat punerea sub urmarire penala a Laurei Kovesi:

“Procurorii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmaririi penale, inceperea urmaririi penale in rem si efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de un fost procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) sub aspectul savarsirii infractiunilor de: luare de mita, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal in cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) si marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal.

Din probele administrate pana in prezent in aceasta cauza s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:

In cursul anului 2011, fostul procuror general al PICCJ ar fi pretins si primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vatamata in legatura cu indeplinirea unor acte contrare indatoririlor sale de serviciu, acte constand in extradarea unei persoane condamnate, care fusese localizata in Indonezia — Jakarta.

Totodata, in perioada 2010-aprilie 2011, aflandu-se in exercitarea functiei de procuror general al PICCJ, magistratul ar fi implicat institutia pe care o conducea in procedura extradarii respectivei persoane condamnate, cu incalcarea dispozitiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementeaza competenta autoritatilor centrale romane in materie penala, a disp. art. 70 si urmatoarele din Legea 304/2004, care reglementeaza organizarea si atributiile Ministerului Public si ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligatia sa asigure aducerea in tara a persoanei condamnate si care faceau parte din Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul IGPR, precum a unei persoane care facea parte din cadrele active ale SRI. Printre demersurile efectuate in vederea urgentarii finalizarii procedurii de extradare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegatii de procurori indonezieni in Romania, la sfarsitul anului 2010, deplasarea efectuata in Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizarii unei conferinte, plata biletelor de avion ale persoanelor care au facut parte din delegatia desemnata sa procedeze la aducerea in tara a condamnatului din bugetul PICCJ. De asemenea, fostul procuror general al PICCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne sa puna la dispozitia IGPR suma de bani necesara platii transportului Jakarta — Bucuresti.

Procurorii din cadrul SIIJ au mai retinut ca la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate intr-un dosar penal instrumentat de PICCJ - Sectia de urmarire penala si criminalistica, magistratul mentionat anterior a fost audiat, in calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat in mod nereal ca relatia pe care a avut-o cu persoana vatamata a fost o relatie pur institutionala, negand existenta unei relatii private, desi aceasta relatie ar fi constituit o imprejurare esentiala pentru cauza penala.

Mentionam ca in aceeasi cauza, printr-o ordonanta din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmaririi penale si inceperea urmaririi penale in rem sub aspectul savarsirii infractiunilor de favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, si fals in declaratii, prev. de art. 326 Cod penal, constand in aceea ca, la data de 9 ianuarie 2017, PICCJ, prin Biroul de informare si relatii publice, ar fi comunicat, in mod nereal, faptul ca procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica ar fi dispus inceperea urmaririi penale cu privire la fapta intr-o cauza penala”.

Iata comunicatul PICCJ din 29 martie 2019 in care s-a anuntat inculparea Laurei Kovesi:

“Procurorii din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie au dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva procurorului Kövesi Laura Codruta, delegata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub aspectul savarsirii infractiunilor de luare de mita, abuz in serviciu (cinci acte materiale) si marturie mincinoasa si de asemenea, au dispus luarea masurii controlului judiciar, pe o durata de 60 zile incepand cu data de 28 martie 2019,

Punerea in miscare a actiunii penale a fost adusa la cunostinta procurorului.

Prin ordonanta din data de 28 martie 2019 s-a dispus aplicarea masurii preventive a controlului judiciar, pe o perioada de 60 zile, incepand cu data emiterii ordonantei, urmand ca in timpul cat se afla sub control judiciar, procurorul sa respecte urmatoarele obligatii:

1.Sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemata;

2.Sa informeze de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie cu privire la schimbarea locuintei;

3.Sa se prezinte la D.G.P.M.B.- Politia de Sector, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemata;

4.Sa nu paraseasca teritoriul Romaniei, decat cu incuviintarea prealabila a procurorului de caz;

5.Sa nu desfasoare activitatea de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie Justitie, data fiind situatia de fapt care face obiectul urmaririi penale si functia in exercitarea careia a comis faptele penale;

6.Sa nu detina, sa nu foloseasca, sa nu poarte arme, sa nu ia legatura cu mai multe persoane si martori;

7.Sa nu intre in legatura cu mass-media cu privire la faptele pentru care se efectueaza urmarirea penala in cauza”.

Prezentam plangerea penala a fostului deputat Sebastian Ghita:

„Subsemnatul Ghita Sebastian Aurelian, avand CNP (…), domiciliat in (…), identificat cu CI seria (…), aduc la cunostinta organelor de urmarire penala urmatoarele fapte:

Am avut o relatie de prietenie cu Laura Codruta Kovesi pe care o pot proba declaratiile martorilor care au vazut-o impreuna cu mine la Crama Tohani, la mine acasa pe strada (…), la o vila din Sinaia.

In timpul acestei relatii de prietenie Laura Codruta Kovesi mi-a solicitat personal in primavara anului 2011, moment in care detinea functia de Procuror General al Romaniei, sa efectuez plata unei sume de bani pentru urgentarea unui caz (dosar penal) de care aceasta se ocupa in mod direct si personal, caz de notorietate care ar fi ajutat-o foarte mult in cariera sa profesionala daca se finaliza in modul dorit de ea.

In mod concret Kovesi a pretins in mod direct si a primit o suma de bani pentru aducerea in tara a lui Popa Nicolae, la momentul oportun, ales cu atentie deosebita de Kovesi personal. Mi-a spus chiar ea la acea vreme ca acest lucru ar reprezenta pentru ea un beneficiu de imagine care i-ar garanta numirea in functia de Procuror Sef al DNA Romania, lucru care s-a si intamplat ulterior.

Plata s-a facut prin societatea (…) din Ploiesti, la cererea mea, pentru inchirierea unui avion privat de la compania aeriana Tiriac Air.

Cu acest avion privat a fost adus in tara din Indonezia numitul Nicolae Popa. Aducerea acestuia in tara era oportuna pentru Kovesi care dirija modul de lucru intr-un dosar ce il viza pe Sorin Ovidiu Vantu, Popa Nicolae fiind martor in acest dosar.

Laura Codruta Kovesi mi-a promis ca in schimbul platii contravalorii facturii din data de (…) / 2011 cu nr. (…) / 2011 in valoare de 268.689 RON achitata catre Tiriac AIR de catre (…), la cererea mea, va interveni si isi va folosi influenta pe langa procurorii care aveau in lucru dosarele mele (ex.: dosar Tracia, unde procurorul de sedinta era de la Parchetul General), in scopul solutionarii acestora in mod favorabil mie prin neindeplinirea anumitor acte ce intrau in atributiile lor de serviciu.

Laura Kovesi s-a tinut de cuvant cu aceste promisiuni cat timp a fost Procuror Sef al Parchetului General.

Ulterior, dupa ianuarie 2015, dorind sa stearga urmele acestor fapte, a constituit impreuna cu Lucian Onea si cu Mircea Negulescu un grup infractional organizat, atragand alaturi de acestia si alte persoane pe care le-a convins sau obligat sa depuna marturii mincinoase impotriva mea.

Fac mentiunea ca Popa Nicolae a fost adus in Romania dupa aproximativ 10 zile de la efectuarea platii facturii despre care am facut vorbire.

Motivul pentru care Kovesi a solicitat un avion privat este ca in acest fel a fost ascuns faptul ca Nicolae Popa a fost (rapit / extras) transportat fara voia lui si fara o decizie de extradare in urma unui proces in Indonezia.

Daca s-ar fi platit un avion de linie, lui Kovesi ii era frica de un comportament al lui Popa in aeroport sau avion (simulare infarct / solicitare medic / ambulanta) care l-ar fi oprit pe acesta in Indonezia sau in orice alta escala. In acest fel s-a evitat si controlul documentelor de extradare. Prin folosirea unui avion privat, Nicolae Popa a ramas pe toata durata transportului in avion, fara posibilitati de a bloca revenirea in tara.

Celalalt motiv tine de faptul ca un proces de extradare dureaza 2 sau 3 ani in Indonezia.

Kovesi a dorit urgentarea aducerii lui Popa, incalcand drepturile omului si dreptul la un proces echitabil de extradare, inclusiv tratatele internationale, avand nevoie ca Popa sa revina in tara in momentul dorit de ea.

Fac mentiunea ca pentru a da aparenta de legalitate, Kovesi a solicitat ca suma de bani sa fie platita de societatea (…), fiind evident ca aceasta suma de bani reprezenta plata contravalorii transportului numitului Nicolae Popa din Indonezia in Romania in afara procedurii normale de extradare.

Laura Kovesi a mers personal in Indonezia in perioada 11-18 martie 2011 pentru a face presiunile si pregatirile necesare pentru actiunea ce avea sa urmeze intervenind la autoritatile din Indonezia. Doamna Angela Nicolae, procuror al Parchetului General, a denuntat public aceasta situatie.

Fac mentiunea ca doar Ministerul Justitiei se ocupa de extradarea persoanelor, procurorii neavand competenta legala pentru a participa la o astfel de operatiune (abuz in serviciu).

Dupa ianuarie 2015, relatiile dintre mine si Laura Codruta Kovesi s-au racit. Laura Kovesi a incercat sa castige noi relatii politice si sa ascunda aceste fapte de care am facut vorbire.

Impreuna cu Lucian Onea si Mircea Negulescu, procurori in cadrul DNA Ploiesti, a determinat martori mincinosi din cadrul companiilor (…) sa faca declaratii mincinoase la adresa mea.

Totodata, l-a determinat / preset / obligat pe Vlad Cosma sa falsifice probe si sa declare lucruri neadevarate.

Acesta a declarat public faptul ca Laura Kovesi (Doamna K, convorbirile Cosma – Negulescu) coordona toata activitatea infractionala intreprinsa de Onea si Negulescu impotriva mea.

Consider ca toate aceste persoane pot da relatii despre grupul infractional organizat Kovesi – Onea – Negulescu si despre felul in care mi-au fost fabricate dosare pentru a se acoperi activitatea infractionala a Laurei Kovesi”.