Ilustrul avocat Ion Cazacu (foto dreapta) din Baroul Bucuresti a participat marti, 27 august 2024, la emisiunea „Dezbateri cu Razvan Savaliuc”, unde a facut o radiografie actuala asupra justitiei penale din Romania, care a generat un val de critici din partea unor instante europene, care refuza sa extradeze persoane condamnate de catre instante din Romania, pe motivul incalcarii dreptului la un proces echitabil.

Maestrul Ion Cazacu, la cei 70 de ani ai sai, are un palmares de invidiat in profesii juridice, fiind vreme de 17 ani procuror pana in anul 1992, cand a devenit avocat. Deci 32 de ani de avocatura. Maestrul Cazacu – Dan, cum ii spun prietenii – a aparat nume sonore din politica romaneasca (precum fostul premier Adrian Nastase, fostul ministru al Finantelor Sebastian Vladescu si fostul primar de Iasi Gheorghe Nichita), iar recent pe miliardarii israelieni Benny Steinmetz si Tal Silberstein.

Temele de discutie abordate cu Razvan Savaliuc au fost motivele pentru care cinci state europene au refuzat extradari ale unor nume importante pe motivul incalcarii dreptului la un proces echitabil, scandalul legat de prescriptie si refuzul CCR, de mai bine de doi ani, de a pune pe rol peste 20 de exceptii similare de neconstitutionalitate ridicate in dosare in care nu s-a aplicat prescriptia (click aici pentru a citi), imixtiunea SRI in justitie, precum si lipsa juramantului unor judecatori care au dat condamnari de rasunet, deloc convingatoare, precum fostii magistrati supremi Ionut Matei si Florentina Dragomir.

Nu in ultimul rand, Ion Cazacu a dat citire unor fragmente din motivarile naprasnice ale unor curti de apel din Grecia si Cipru, care pur si simplu au acuzat justitia din Romania de abuz si au refuzat extradarea cetatenilor condamnati in tara noastra.

Urmariti o emisiune de dezvaluiri cutremuratoare cu Razvan Savaliuc:

Despre protocoalele cu SRI, catuse si telejustitie:

„Sistemul judiciar din Romania s-a schimbat incepand din anul 1990. A existat o evolutie pozitiva prin noile reglementari, noile coduri. S-au pus la punct o serie intreaga de organisme care au asigurat mult mai bine independenta justitiei, relatia ei cu societatea etc. Numai ca, dupa aceasta perioada, a aparut o perioada in care sistemul judiciar din Romania si justitia au luat-o intr-o directie gresita, impusa din exterior. Ma refer la perioada protocoalelor cu SRI, dar si la perioada care a inceput prin 1996-1997 si a continuat 10-12 ani. Toate aceste situatii – in care serviciile specializate si alte organisme s-au implicat mai mult decat trebuia in activitatea procurorilor si a instantelor – nu au facut decat sa creeze mari probleme in sistemul judiciar si sa creeze o imagine deformata, pe care cetateanul era obligat sa o vada prin imaginile de la televizor, dar dupa ani si ani omul simplu si-a dat seama ca acele lucruri erau niste lucruri fabricate.

Ceea ce era mai grav era ca exista o intelegere oculta si dezastruoasa pentru actul de justitie. Existau anumite zile in care procurorii faceau propuneri de arestare, ca sa ajunga la anumiti judecatori. Era evidenta si tendinta de a face propuneri de arestare cu televiziunea, cu catusele, cu presa extrem de prezenta si foarte atenta la tot ce se intampla. Lucrul asta a fost extrem de grav si a deformat actul de justitie. In loc sa intareasca sistemul judiciar, i-a afectat imaginea”.

Despre cartea „Noaptea dreptatii romanesti 2005-2020”, de judecatorul Ion Popa:

„Acea perioada (n.r. 2005-2020) este tratata exceptional din punct de vedere juridic si tehnic, de domnul Ion Popa, care a fost judecator de scaun, iar dupa aceea a devenit avocat. A aratat cu subiect si predicat (stiintific si tehnic vorbind) de ce in acea perioada a existat o noapte a justitie din Romania.

Inca de la inceput, am remarcat din aceasta lucrare o remarca pe care am simtit-o personal in salile de judecata sau in cabinetele procurorilor: ca in Romania justitia si democratia s-au infaptuit prin mijloace de drept penal. E un lucru grav, care trebuie sters si trebuie estompat in actuala etapa, pentru ca altfel ajungem la a compara ce s-a intamplat in acea perioada (n.r. 2005-2020) cu perioada aceea stalinista, pe care o cunoastem cu totii”.

Despre abuzurile din dosarul „Ferma Baneasa”:

„Anumiti magistrati actionau deliberat de la inceput impotriva inculpatului si a apararii. Ma refer aici la domnul Ionut Matei, fost judecator la Inalta Curte si anterior la Curtea de Apel. Din punct de vedere profesional, domnul Ionut Matei era un bun magistrat. (…) Era un judecator inteligent, dar problema este ca un inteligent si unul bine pregatit poate sa intoarca lucrurile asa cum se doreste de catre altii. Va dau un singur exemplu: in dosarul 'Ferma Baneasa', noi la fond am obtinut solutii de achitare pentru majoritatea inculpatilor in fata Curtii de Apel Brasov, la un judecator echilibrat (n.r. judecatorul Costel-Cristinel Ghigheci), un judecator care a gandit foarte bine solutia si care mi-a permis, in baza certificatului ORNISS pe care il detin si acum (si care mi-a fost reinnoit), mi-a permis studiul unor documente clasificate la un nivel destul de important. Si a fost cel care a acceptat sa aiba o sedinta secreta numai cu mine si doamna procuror care reprezenta interesele DNA Brasov (n.r. Andreea Ghenu), ca sa dezbatem anumite situatii. Evident ca nu pot sa fac niciun comentariu in legatura cu acest aspect, pentru ca as incalca legea. Dar din aceasta dezbatere, care nu a fost consemnata nicaieri, dansul a inteles niste lucruri. Un argument solid pe care l-a folosit in a da niste solutii de achitare au fost cele rezultate din aceste dezbateri – lucruri care a transparut in motivarea hotararii.

Dupa succesul obtinut la fond, ne-am dus la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in apel. Acolo, dosarul a trebuit sa ajunga la un anumit complet, din care obligatoriu a facut parte domnul Ionut Matei, un complet condus de doamna judecator Florentina Dragomir, care mi s-a parut corecta si echilibrata din multe puncte de vedere. A condus acest complet incalcand dispozitiile regulamentului intern. Intr-un complet colegial, ei se rotesc la conducerea completului de la un termen la altul. Doamna Florentina Dragomir a fost presedinta completului de la inceput pana la sfarsit. Dansa era presedintele in fata noastra, dar cel care conducea dezbaterile era domnul Ionut Matei, care intervenea peste doamna Florentina Dragomir, care admonesta avocatii... A avut o situatie mai dura cu colegul meu, domnul Florin Surghie, in care noi, toti ceilalti avocati, am protestat. Atmosfera era ostila apararii si clar facuta pentru a justifica o condamnare, nu pentru a judeca echitabil acest proces.

Va dau un exemplu concret in legatura cu acest dosar: vazusem documentele clasificate in urma cu un an si ceva la Curtea de Apel Brasov, dar, avand in vedere si apelul parchetului, am dorit sa le revad, pentru ca erau anumite elemente, pe care trebuia sa le verific. Unul dintre elemente era exact incompatibilitatea domnului Ionut Matei, prin faptul ca eu banuiam ca dansul a fost cel care a repartizat mandatele de siguranta nationala unui alt judecator (care nu era prezent in complet) pe cand era vicepresedinte al ICCJ sau chiar poate a si actionat, in calitate de sef al structurii de securitate. Nu puteam sa-mi aduc aminte ce vazusem cu un an si jumatate in urma – erau sute de pagini pe care le-am citit, toate clasificate. Nu puteam sa-mi iau notite.

Erau interceptari telefonice, dar era foarte important cum justifica aceste lucruri procurorul care lucra in echipa cu ofiteri activi ai SRI. Trebuia sa te uiti cine a fost judecatorul care a admis aceasta cerere si mai multe lucruri. Eu nu puteam sa tin minte toate aceste sute de pagini, pentru ca imi este interzis legal sa iau notite.

Am facut cerere la doamna presedinta a Inaltei Curti, doamna presedinta mi-a verificat certificatul ORNISS si a spus: 'Adresati-va completului de judecata!' Adica m-a trimis la lupul care voia sa devoreze stana. Si ce primesc din partea completului, din care facea parte domnul Ionut Matei? 'Intrucat dumneavoastra ati vazut aceste documente un an si jumatate, noi consideram ca nu mai e necesar sa le vedeti'. Eu voiam sa verific daca in componenta completului exista vreun judecator care a fost implicat in aceste masuri extraordinar de restrictive la adresa clientilor mei. N-am fost lasat.

Asta este unul dintre argumentele pe care le-am ridicat in fata Curtii de Apel de la Atena atunci cand s-a judecat extradarea lui Benny Steinmetz. Este o evidenta incalcare a dreptului la aparare. (...)

Domnul Cornel David-Deca, fost sef al DNA – Serviciul Teritorial Brasov, pe parcursul procesului a fost interogat de aparare, prin adresele emise, in legatura cu modalitatile in care a obtinut si a administrat niste probe. Toate conduceau la ideea protocolului semnat cu SRI. Toate conduceau la a arata ca, de fapt, urmarirea penala a fost facuta in cea mai mare parte de ofiterii de specialitate de la SRI. Domnul Deca a raspuns oficial ca nu a existat asemenea colaborare, ca au luat informatii, dar ca dansii (n.r. cei de la DNA) le-au prelucrat, dansii au facut tot ce inseamna din punct de vedere procedural. Numai ca in acea perioada SRI a manifestat o anumita deschidere (inceputa chiar cu faptul ca domnul Hellvig a recunoscut existenta protocoalelor), asa ca aveti in dosar o adresa semnata chiar de domnul Florian Coldea, care il contrazice flagrant pe domnul Deca, in care se recunoaste ca au existat echipe mixte de procurori si de ofiteri SRI, ca se organizau sedinte la sediul SRI pentru a vedea cum se lucreaza la dosar... Toata aceasta corespondenta a contribuit la faptul ca domnul judecator de la Brasov a zis ca lucrurile nu sunt foarte clare si ca exista un mare dubiu in ceea ce priveste modul in care a fost administrata justitia. De-aia a dat aceste achitari.

Revenind la Inalta Curte: am fost expediati, ca aparatori, din toate punctele de vedere, ni s-au respins cererile, la audieri peste 90% din intrebarile apararii erau respinse... Noi ne-am dat seama ca procesul are o singura directie.

Ce am aflat ulterior a fost si mai grav (la Curtea de Apel din Atena si la Tribunalul din Larnaca – Cipru, unde s-a judecat cererea de extradare a lui Benny Steinmetz): am aflat din Lumea Justitiei ca doamna Florentina Dragomir nu indeplinea conditiile pentru a fi judecator. Legislatia spune clar: indiferent din ce domeniu provii, ca fost procuror si actual judecator trebuie decret prezidential de numire si trebuie sa depui juramantul la numirea in functie. Nu este o chestie formala, ci este o chestie solemna. De asta depind, de fapt, numirea ta si atributiile tale ca judecator. Deci aflam ca doamna Dragomir a judecat in calitate de procuror (pentru ca dansa inainte a fost procuror). Am exercitat o contestatie in anulare la Inalta Curte. Dupa un an si jumatate de la momentul in care se dadea hotararea la Atena, nu exista motivarea data de trei judecatori de la Inalta Curte cu privire la acest aspect. Inalta Curte a zis: 'Faptul ca nu s-a gasit juramantul nu inseamna ca nu exista'. Mi se pare usor jignitor la adresa oricarui om de buna-credinta.

Acest raspuns al ICCJ a ajuns la Curtea de Apel din Atena, la completul condus chiar de presedinta curtii de apel. Curtea s-a simtit jignita cand a primit raspunsul in care ICCJ spunea: 'De un an si jumatate, noi tot motivam'. (…)

Domnul Benny Steinmetz a obtinut o decizie data de o comisie de etica a Interpolului, care a considerat ca domnului Steinmetz nu i se poate aplica decizia de 'red notice' (n.r. mandat international de arestare) din doua considerente:

1. ca procesul are iz politic;

2. ca nu a avut parte de un proces echitabil.

Bazandu-se pe acest lucru si consultandu-se cu niste oameni nu foarte atenti, el a plecat din tara. Numai ca mandatul european de arestare a fost pus corect in executare de catre autoritatile din Grecia.

A urmat procesul in care Curtea de Apel de la Atena a respins extradarea lui Benny Steinmetz. Citez:

'Exista o incalcare a drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate. In special dreptul la un proces echitabil a fost deja incalcat (art. 47 alin. 2 din Carta), intrucat in componenta curtii care a condamnat-o (n.r. persoana solicitata) a participat un judecator care nu a depus juramantul legal inainte de a-si prelua atributiile. In cazul extradarii acesteia de catre autoritatile romane, incalcarea art. 4 din Carta (art. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) este iminenta, intrucat aceasta persoana poate fi supusa unui tratament inuman si degradant din cauza conditiilor de detentie'. (…)

Iata ca aceasta solutie este repetata la fel in cazul Printului Paul de catre Curtea de Apel de la Paris. Iata ca alta inculpata din dosar – Nela Ignatenko, fosta Pavaloiu – obtine in Belgia o hotarare definitiva in care Romaniei i se refuza dreptul la extradare. Iata ca lucrurile s-au intamplat si in Malta – tot cu privire la Printul Paul.

La fel a motivat Curtea de Apel din Larnaca (Cipru) – citez dintr-un comunicat al instantei:

'Urmarirea penala a lui Benny Steinmetz de catre autoritatile romane a fost motivata politic si i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil'.

Iata ca sunt cel putin cinci sau sase instante importante din comunitatea europeana care constata incalcarea dreptului la un proces echitabil. Asta trebuie sa fie un semnal extraordinar de alarma. (…)

Chiar acum doua zile, doamna ministru al Justitiei (n.r. Alina Gorghiu) a abordat aceasta problema. Stiti cum a justificat faptul ca autoritatilor din Romania li s-au respins cereri in cazuri importante? A zis ca inculpatii au avut echipe foarte bune de avocati. Adica tu, autoritatea din Romania, nu esti in stare sa demonstrezi unui alt judecator ca ti-ai facut datoria. Avand o echipa foarte buna de avocati, astia au speculat slabiciunea ta, ca sistem. Nu mi se pare corect ca opinia publica sa fie informata in acest fel. Recunoaste-ti slabiciunile! Spune: 'Am adus 700 si ceva de inculpati, dar pe unii n-am putut, pentru ca n-am fost in stare'. Asta este corecta informare a opiniei publice. (…)

Nicio reactie din partea CSM-ului. Nu se poate asa ceva! Eu inteleg ca CSM-ul este cel care se uita la activitatea profesionala a magistratului. Chiar daca ei sunt la pensie (atat doamna Florentina Dragomir, cat si domnul Ionut Matei), nu poti tu, CSM, sa analizezi? Nu faci niciun comentariu pe aceste lucruri care au devenit absolut clare la nivelul justitiei europene? Omul de pe strada ce spune?”

Despre condamnarea avocatului Robert Rosu:

„A fost un amestec extraordinar de grav in activitatea unei institutii independente. Noi suntem niste oameni care aparam si nevinovatii, dar si pe cei vinovati. A fost cea mai importanta iesire publica a avocatilor din intreaga tara – o iesire extrem de ferma. Atunci s-a dovedit ca a existat o anumita solidaritate legata de principii, nu neaparat de persoana lui Robert Rosu. Si iata ca aceasta presiune indreptatita a avut rezultate: completul care l-a pus in libertate n-a mai indraznit sa intoarca lucrurile. A recunoscut exact ceea ce trebuia sa recunoasca primul complet (n.r. format din Florentina Dragomir, Ionut Matei si Ioana-Alina Ilie). Dar primul complet era compus din doi procurori si un judecator”.

Despre uluiala Curtii de Apel din Atena fata de justitia din Romania:

„La Curtea de Apel de la Atena (n.r. care judeca solicitarea de extradare fata de Benny Steinmetz), am dat o declaratie in calitate de martor (Benny Steinmetz a fost aparat de avocatii din Grecia). La un moment dat, declaratia mea a fost intrerupta de unul dintre membrii completului, care s-a uitat la mine si m-a intrebat direct: 'Cum?! In Romania se judeca pe informatii clasificate?' 'Da!' 'Si cum?! Dumneavoastra aveti 'clearance certificate' (n.r. certificat de acces)? 'Da'. 'Si nu vi s-a permis accesul?' 'Nu'. S-a intors la cele doua colege si a spus asa: 'Incredibil!' Este un comentariu foarte la obiect.

O spun cu mana pe inima: nu m-am simtit deloc bine ca justitia din Romania a fost astfel clasificata.

A fost efectiv o moda (n.r. ca procurorii sa fie facuti judecatori peste noapte). Si se trecea direct prin CSM, fara sa mai faca alte lucruri. A inceput cu doamna judecator Ioana Bogdan, consiliera fostului sef al DNA Daniel Morar.

In procesul 'Trofeul Calitatii', impreuna cu ceilalti colegi din apararea domnului Adrian Nastase, am ridicat 20 de exceptii de legalitate la primul termen. Una era lipsa calitatii de judecator a doamnei Ioana Bogdan. Stiti ce a spus doamna Livia Stanciu, care ne-a judecat in apel la completul de 5? 'De fapt, domnu' avocat, ce urmariti dumneavoastra?' 'Eu urmaresc respectarea legii, doamna presedinta'. Aceeasi presedinta care, la analiza facuta la bilantul DNA, a spus ca este partenera DNA”.

Despre dosarele pe prescriptie tinute la sertar de catre CCR:

„Eu am o exceptie de neconstitutionalitate care se refera la art. 438 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura penala, care stabileste o inechitate: folosirea unei cai extraordinare de atac este lasata numai la indemana procurorului si a partii civile. Este incredibil! Sunt 22 de cazuri aflate in faza de raport. Primul dintre ele dateaza din 28 octombrie 2022. Doi ani de zile dureaza un raport?! Evident ca cineva le tine la nivelul acestei institutii extraordinare de importante pentru Romania: Curtea Constitutionala.

Curtea Constitutionala a avut un rol extraordinar in schimbarea mentalitatii si in schimbarea sensului in care mergea sistemul judiciar din Romania, prin toate acele decizii date din 2016 pana acum, care au pus capat ingerintei serviciilor secrete in activitate de urmarire penala.

Noi am depus exceptia de neconstitutionalitate in 29 noiembrie 2023. Eu nu cer o solutie, ci doar sa fie judecate – indiferent care va fi solutia. Asta blocheaza niste destine, niste oameni. Omul ala spera ca are dreptate. Daca i se spune ca n-are dreptate, asta este: face in continuare pedeapsa.

Este o problema de responsabilitate sociala. Sper din tot sufletul ca macar unul sau doua din aceste cazuri sa fie dezbatute de Curtea Constitutionala. Altfel, incepe sa se erodeze si imaginea acestei institutii, pe care eu o consider extrem de importanta in tot sistemul judiciar din Romania”.

Despre noua generatie de judecatori:

„Din pacate, in ultimii ani, generatiile de magistrati de la INM au manifestat suficienta. Faptul ca au obtinut o investire atat de importanta – de magistrat, investit de presedintele tarii ca sa faca dreptate – in loc sa-i creeze responsabilitate acestui absolvent de INM, ii creeaza suficienta. Trateaza lucrurile superficial, nu citesc dosarele, nu se apleaca asupra problemelor de drept, intra intr-o competitie contra timpului si a numarului de dosare. Lasand la o parte modul absolut neelegant in care se comporta cu apararea. Noi am ridicat aceasta problema la Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si in fata ministrului Justitiei – am spus: 'Haideti sa avem o discutie cu formatorii de la INM! Nu-i mai invatati pe magistrati ca avocatii sunt dusmanii actului de justitie! Este cea mai mare greseala'

Ei manifesta suficienta: 'Am ajuns magistrat – pe mine nu ma poate influenta nimeni din niciun punct de vedere (nici avocatul, nici un politician). Eu sunt stapanul cauzei, eu fac ce vreau'. Aici este problema: fac insuficient si prost. Este o problema de mai multi ani pentru ca mentalitatea la nivelul INM-ului sa fie schimbata.

E adevarat ca nu toata lumea are vocatie de a fi judecator. Judecator e ala care are vocatie. Dar poti sa fii si judecator corect, muncitor si atent la ce se intampla, fara sa ai neaparat vocatie de mare magistrat.

Cu siguranta este nevoie de o intarire a raspunderii magistratilor. Desi este foarte greu de definit ce inseamna o greseala grava, totusi avem exemple concrete care au ramas nesanctionate. Sanctiunea este o aducere la un nivel de normalitate a unei activitati a unui om. Magistratul este om – el poate gresi. Daca a gresit intentionat, trebuie sanctionat.

In Statele Unite, cand a stat unul la puscarie degeaba, se recunoaste de catre stat ca magistratul investit de el a gresit, se iau masuri numai de natura disciplinara, iar statul il despagubeste pe cel caruia i-au fost incalcate astfel drepturile: pe fiecare zi, este calculata o amenda pe care o plateste statul”.