La ultimul termen de judecata, din 14.05.2012 din vestitul dosar ”Casuneanu-Voicu-Costiniu-Locic”, aparatorul fostului sef al Sectiei civile al ICCJ Florin Costiniu (foto) avocatul Ionel Nicolae Nechita a tinut o pledoarie remarcabila privitoare la structura cu picioare de lut a rechizitoriului intocmit de procurorii DNA in aceasta cauza. Extrem de important este, insa, faptul ca av. Ionel Nicolae Nechita a evidentiat, in aceasta pledoarie, vidul legislativ care sa permita folosirea unor informatii obtinute prin procedura speciala a interceptarilor telefonice pe mandate de siguranta nationala, acestea neputand fi folosite ca proba in dreptul comun, dar si modul in care, prin introducerea intr-un melanj institutional a acestor interceptari, se incearca oficializarea procedurala a existentei structurilor informative ca organe de urmarire penala.

Concluziile apararii fostului presedinte al Sectiei civile a ICCJ Florin Costiniu

”Va rugam sa observati ca situatia de fapt din rechizitoriu a fost expusa in exclusivitate pe transcriptul convorbirilor telefonicesi discutiilor ambientale purtate de cei trei inculpati in perioada 13 iulie 2009 – 11 noiembrie 2009; anterior momentului sesizarii din oficiu a organului de urmarire penala si cu mult timp inainte de intocmirea primelor acte premergatoare care, ulterior au fost transformate in mijloace de proba, odata cu intocmirea rezolutiei de incepere a urmaririi penale. Astfel, in sustinerea acuzarii inculpatului COSTINIU au fost retinute drept „mijloace de proba”, in principal 7 puncte indicate distinct la filele 72-76 din rechizitoriu (particularizate in concluziile pe care le vom inainta in scris), sens in care, infractiunea de ”complicitate la traficul de influenta” retinuta la incadrarea ”in drept” in sarcina inculpatului COSTINIU a fost prezentata pe situatia de fapt sub forma redarii si interpretarii dialogurilor rezultate in urma interceptarilor convorbirilor telefonicesi discutiilor din mediul ambiental purtate de inculpatii COSTINIU, VOICU si CASUNEANU, efectuate de S.R.I. in baza a 9 (noua) mandate emise de I.C.C.J si inregistrate in sistemul digital, configurat in structura unitara a acestei institutii, copiate pe suportii optici inaintati initial D.I.I.C.O.T. si transmisi ulterior D.N.A. (odata cu declinarea competentei) care, in cadrul actelor premergatoare a procedat la verificarea, selectarea, prelucrareasi redarea inregistrarilor in procese-verbale folosite ulterior ca mijloace de proba in temeiul disp. art.91 indice 2 alin.5 C.pr.pen.

Din evolutia actelor procedurale si procesuale intocmite in faza de urmarire penala (nominalizate in concluziile pe care le vom inainta in scris) rezulta ca interceptareasi inregistrarea convorbirilor telefonicesi discutiilor din mediul ambiental ale inculpatului COSTINIU FLORIN din continutul transcripturilor redate in rechizitoriu nu s-a realizat in temeiul disp. art.91 indice 1 si urm. din C.pr.pen. (in baza unor AUTORIZATII) ci au fost folosite in exclusivitate procedee ale tehnicilor speciale de investigare reglementate in materia securitatii nationale (in baza unor MANDATE emise in temeiul disp. art.20-21 din Legea nr.535/2004, rap. la art.3 din Legea nr.51/1991), rezultand astfel, potrivit procurorilor de caz ”...informatii concludentesi utile privitoare la pregatireasi savarsirea faptelor de coruptie...si care in temeiul disp. art.91 indice 2 alin.5 C.pr.pen. au fost folosite ca mijloace de proba”.

Inexistenta mentionarii autorizatiei

”Referitor la MANDATELE/AUTORIZATIILE emise de judecator ce ar fi permis interceptarea/inregistrarea convorbirilor telefonice si discutiilor din mediul ambiental, in nerespectarea dreptului la o procedura echitabila, avocatul Nechita a explicat judecatorilor:

In primul rand, va rugam sa observati ca in conditiile in care, in cuprinsul proceselor-verbale indicate drept mijloace de proba, se face trimitere la dispozitiile art.91 indice 1 si urm. din C.pr.pen. iar acestea poarta semnatura si stampila procurorului sub aspectul ”certificarii autenticitatii”, in nici un act procesual nu este mentionata AUTORIZATIA data pentru efectuarea interceptarilor si inregistrarilor care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii (potrivit temeiului legal invocat), fiind in acest sens indicate la modul general ”... 9 mandate cu caracter clasificat emise de I.C.C.J”.

Urmare a cererilor de probatorii admise in cursul cercetarii judecatoresti au fost inaintate la dosarul cauzei cele 9 mandatesi incheierile desedinta in baza carora au fost emise acestea (declasificate partial) – rezultand astfel ca ”certificarea autenticitatii” inregistrarilor in faza de urmarire penala s-a realizat formal intrucat procurorii din cadrul D.N.A. - in lipsa acestor MANDATE - nu au avut posibilitatea sa verifice sub aspectul originalitatii (ce poarta asupra stabilirii autenticitatii) modalitatea si conditiile in care au fost puse in executare si realizate aceste activitati atribuite S.R.I.-ului care, in fapt, a solicitat autorizarea efectuarii unor activitati de culegere de informatii (dupa cum este mentionat in cuprinsul incheierilor de sedinta).

Lui Casuneanu i-a fost ascultat telefonul mai bine de un an si jumatate

In pledoarie, avocatul Nechita a subliniat in continuare: ”In al doilea rand, va rugam sa constatati ca in urma verificarii celor 9 mandate emise de I.C.C.J. care au stat la baza intocmirii proceselor-verbale indicate drept ”mijloace de proba”, atat prin prisma perioadei in care au fost efectuate interceptarile si inregistrarile cat si prin raportare la procedeele investigative autorizate, au fost inaintate la dosarul cauzei doua mandate (de baza, emise pentru o durata limita de 6 luni) pe numele lui VOICU CATALIN si RADU DAN FLOAREA, patru prelungiri ale mandatelor initiale (din trei in trei luni) emise pe numele lui CASUNEANU COSTEL (nefiind inaintate la dosar mandatele de baza) si trei mandate subsecvente (completari ale celor de baza, inclusiv prelungiri) privindu-i pe CASUNEANU COSTEL si RADU DAN FLOAREA (prezentate in amanunt in concluziile scrise pe care le vom inainta instantei). Din examinarea continutului inscrisurilor declasificate rezulta ca prin mandatele emise succesiv pe numele lui CASUNEANU COSTEL - caruia i-au fost interceptate si inregistrate continuu comunicatiile mai bine de un an si jumatate, in perioada 16 iulie 2008/16 ianuarie 2010 - a fost acoperitasi perioada de referinta din rechizitoriu (lunile iulie – noiembrie 2009) in care acesta a purtat convorbiri telefonice cu VOICU CATALIN (a carei perioada de interceptare incepe cu data de 09.04.2009si inceteaza la data de 08.10.2009), insa nu exista mandat emis de I.C.C.J. care sa autorizeze interceptarea si inregistrarea comunicatiilor ambientale purtate de inculpatii VOICU, CASUNEANU si COSTINIU in spatiul public sau privat (dupa cum s-a dispus in cadrul mandatului emis pe numele martorului RADU DAN FLOAREA).

Prin urmare, activitatile de interceptare si inregistrare a discutiilor ambientale presupus a fi purtate la restaurantul ”SELECT” din Bucuresti la data de 17.09.2009 intre VOICU CATALIN si COSTINIU FLORIN (filele 24-32 rechizitoriu) nu au acoperire legala printr-un mandat sau autorizatie emisa de vreun judecator, in conditiile prevazute de lege. In al treilea rand, va rugam sa observati ca potrivit temeiului legal indicat in cuprinsul mandatelor emise de I.C.C.J., a fost autorizat Serviciul Roman de Informatii sa intercepteze si inregistreze comunicatiile efectuate de CASUNEANU COSTEL si VOICU CATALIN in vederea stabilirii existentei amenintarii la adresa sigurantei nationale incadrata in disp. art.3 lit.”f” din Legea nr.51/1991 referitoare la ”subminare, sabotaj...”, adica pentru descoperirea acesteia; or, pe parcursul celor 19 luni de monitorizare continua a lui CASUNEANU COSTEL si 6 luni in situatia lui VOICU CATALIN, nu a fost conturat nici un presupus pericol la adresa sigurantei statului; ci dimpotriva, primul beneficiar al acestor informatii, D.I.I.C.O.T. a dispus prin rezolutia procurorului din data de 27.11.2009 neinceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de ”divulgare a secretului care pericliteaza siguranta nationala”, declinand cauza in favoarea D.N.A. pentru continuarea cercetarilor intrucat se constatase ca VOICU CATALIN (citez)”... actiona constant pentru cresterea si consolidarea unor parghii de influenta la nivelul I.C.C.J., interesat fiind de obtinerea unor date clasificate cu privire la mandate ori autorizatii emise de instanta suprema”.

46 de file inexistente in dosarul de urmarire penala

”Cu prilejul disjungerii si a declinarii de competenta, D.I.I.C.O.T. a trimis catre D.N.A. un dosar format din 46 de file (inscrisuri ce nu se regasesc printre actele si lucrarile dosarului de urmarire penala) precum si trei suporti optici tip CD continand inregistrarile convorbirilor telefonice si a discutiilor ambientale efectuate de S.R.I. in perioada iulie – noiembrie 2009. Acesti suporti optici inaintati de D.I.I.C.O.T. cu prilejul declinarii de competenta constituie intreaga structura a mijloacelor materiale de proba pe care organele de urmarire penala din cadrul D.N.A.si-au intemeiat punerea sub acuzaresi trimiterea in judecata a celor trei inculpati. Potrivit proceselor-verbale intocmite de ofiterii de politie judiciara la data de 08.12.2009, 15.01.2010 si 05.05.2010, dupa formarea dosarului de urmarire penala la D.N.A. urmare a declinarii de competenta, acestia ar fi procedat la (citez din preambulul actelor procesuale) ”... verificarea inregistrarilor transmise in format electronic de D.I.I.C.O.T. impreuna cu dosarul declinat prin rezolutia din data de 27.11.2007” si ca in urma acestor activitati ar fi ”... identificat convorbiri telefonice si discutii purtate in mediul ambiental din continutul carora rezultau date si informatii concludentesi utile privitoare la pregatireasi savarsirea faptelor de coruptie”, sens in care au considerat ca pot fi folosite ca ”mijloace de proba” in prezentul dosar penal, invocand temeiul disp. art.91 indice 2 alin.5. C.pr.pen.si au procedat la redarea in forma scrisa a discutiilor in temeiul disp. art.91 indice 3 C.pr.pen.

Fata de aceste aspecte va rugam sa observati ca activitatea de ”interceptaresi inregistrare a convorbirilor/comunicarilor...” la care a facut referire ofiterii de politie judiciara din cadrul D.N.A. nu a fost realizata cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea procurorului care efectua sau supraveghea urmarirea penala, pentru a putea fi invocatesi aplicate prevederile dreptului comun din Sectiunea V indice 1 C.pr.pen. referitoare la ”interceptarilesi inregistrarile audio sau video”.

Folosirea in cuprinsul disp. art.91 indice 1 alin.1 C.pr.pen. a sintagmei ”procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala” este justificata de necesitatea particularizarii organului judiciar care instrumenteaza cauza; or, in situatia de fata va rugam sa constatati o ”manevra subtila” de substituire a serviciilor de informatii, organelor de urmarire penala, in conditiile in care acestea au procedat (dupa cum rezulta din cuprinsul documentelor declasificatesi inaintate la dosarul cauzei) la ”interceptareasi inregistrarea comunicatiilor efectuate de CASUNEANU COSTEL si VOICU CATALIN...” in baza MANDATELOR obtinute printr-o procedura speciala in materia sigurantei nationale – neexistand la dosarul cauzei vreo AUTORIZATIE motivata a judecatorului pentru ”interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare...”, dupa cum prevad dispozitiile din C.pr.pen. invocate in actele procesuale”.

Neloialitatea ”mijloacele de proba” care fundamenteaza structura rechizitoriului, obtinute in urma punerii in executare a ”mandatelor de siguranta nationala”

Aparatorul avocatului Florin Costiniu a continuat pe marginea mandatelor de siguranta sa dezvolte argumente referitoare la neloialitatea asa-ziselor mijloace de proba: ”Dupa cum s-a aratat anterior, cele trei procese-verbale intocmite de ofiterii de politie judiciara din cadrul D.N.A. la data de 08.12.2009, 15.01.2010si 05.05.2010 au fost intocmite in temeiul disp. art.91 indice 2 alin.5 C.pr.pen. potrivit carora ”convorbirile sau comunicarile interceptatesi inregistrate pot fi folosite si in alta cauza penala, daca din cuprinsul acestora rezulta date si informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni...” (inclusiv de coruptie). In primul rand, va rugam sa verificati cuprinsul proceselor-verbale mentionatesi veti constata ca la data de 11 noiembrie 2009 cand ar fi avut loc ultimele discutii telefonice interceptate, inregistratesi redate in actele procesuale ale dosarului de urmarire penala in motivarea situatiei de fapt nu exista vreun organ judiciar (dintre cele prevazute de lege) care sa aiba in atentie vreo cauza penala privind pe vreunul dintre inculpati. Prin urmare, comunicatiile efectuate de CaSUNEANU COSTEL si VOICU CATALIN interceptate si inregistrate de serviciile secrete in perioada 13 iulie 2009 – 11 noiembrie 2009, intr-un dosar de control informativ nu au fost obtinute in efectuarea urmaririi penale intr-o cauza inregistrata pe rolul organelor judiciare pentru a putea fi folosite ”...si in alta cauza penala...”, potrivit textului de lege mentionat. In al doilea rand, consideram ca in mod gresit au fost valorificate interceptarile si inregistrarile comunicatiilor din perioada de referinta prin intocmirea ulterioara a proceselor-verbale ale ofiterilor de politie judiciara, certificate de procuror, in conditiile in care datelesi informatiile rezultate din aplicarea tehnicilor speciale de investigare din domeniul securitatii nationale nu reprezinta procedee probatorii in materie penala. Inscrisurile intocmite de lucratorii serviciilor de informatii in care sunt consemnate rezultatele interceptarilor poarta denumirea de acte de constatare iar acestea pot constitui mijloace de proba numai in masura in care faptele sunt constatate personal de catre functionarul care intocmeste inscrisul; or, in cazul interceptarii si inregistrarii comunicatiilor efectuate de CASUNEANU COSTEL si VOICU CATALIN, elementele informative relevante din punct de vedere penal evidentiate de serviciile secrete nu constituie rezultatul observarii personale, nemijlocite ale ofiterilor S.R.I., ci deriva din convorbirile purtate de suspecti si supuse supravegherii prin mijloacelesi metodele specifice folosite de structurile informative care sunt total diferite de activitatile procurorului ce efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

Actele de constatare prin intermediul carora au fost consemnate procedeele investigative speciale au natura juridica a unor inscrisuri intocmite in afara procesului penal, de catre alte organe decat cele apartinand aparatului judiciar iar informatiile din cuprinsul actelor de constatare nu pot fi valorificate in probatoriul unei cauzei penale, ci pot contribui doar la organizarea in plan tactic a cadrului necesar pentru obtinerea elementului probatoriu relevant dintr-o alta sursa (ex. realizarea flagrantului). Prin urmare, documentele in care sunt consemnate rezultatele operatiunilor de interceptare si inregistrare a comunicatiilor efectuate in temeiul Legii nr.535/2004 din prezenta cauza nu pot fi asimilate actelor premergatoare intocmite de ”lucratorii operativi din organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop”, in sensul disp. art.224 alin.2 C.pr.pen. – intrucat in speta de fata nu suntem in situatia documentarii unor fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale – dupa cum nici procurorul care intra in posesia unor date si informatii privitoare la alte infractiuni dinte cele prev. la art. 91 indice 1si 2 C.pr.pen. nu poate proceda, printr-o simpla transcriere (copiere) a materialului informativ (denumit in limbajul de specialitate ”NOTE” - protejate prin includerea acestora in categoria infractiunilor clasificate) la transformarea acestora in mijloace de proba, fara a fi parcursa procedura declasificarii prev. de Legea nr.182/2002.(...) Va rugam sa analizati procese-verbale mentionate - cuprinzand redarea discutiei din mediul ambiental purtata la data de 17.09.2009 si a altor noua convorbiri telefonice prezentate in dialog pe situatia de fapt din rechizitoriu - prin prisma corelarii intre continutul fisierelor ascultate nemijlocit insedinta publica si transcrierea acestora, avand in vedere toate obiectiunile consemnate in incheierile desedinta din 31.01.2012, respectiv 29.02.2012 (pentru fiecare convorbire/discutie redata), precumsi concluziile scrise formulate cu acest prilej si inaintate de inculpatul COSTINIU FLORIN, prin aparator, la termenul din data de 29.02.2012.

Nerespectarea principiului egalitatii armelor in verificareasi aprecierea mijloacelor materiale de proba folosite de organele de urmarire penala cu prilejul inculpariisi trimiterii in judecata a inculpatilor

„Interceptarea convorbirilor telefonice constituie o interfata serioasa in viata privatasi corespondenta unei persoane, motiv pentru care solicitam instantei de judecata sa verifice si sa constate pe fondul cauzei daca aceasta activitate a fost bazata pe un temei legal in situatia inculpatului COSTINIU FLORIN. Consideram intemeiata aceasta cerere intrucat potrivit expertizei dispuse si efectuata in prezenta cauza (contestata prin obiectiunile inaintate la data de 06.03.2012si sustinute la termenul din 09.03.2012, precum si prin concluziile formulate in scrissi sustinute la termenul din 20.04.2012) nu cunoastem daca interceptarile si inregistrarile care au fundamentat rechizitoriul sunt autentice (originale)si nici daca suporturile optice pe care au fost imprimate convorbirile purtate intre coinculpati, ce ar putea defini gradul de vinovatie a acestora, sunt editate schimbandu-se intelesul discutiilor (dupa cum s-a apreciat la momentul ascultarii nemijlocite a acestora) – mai exact daca contin stersaturi si montaje audio efectuate prin interventie umana directa. Rationamentul apararii in solicitarea acestei expertize - odata cu formularea obiectivului admis de instanta - a fost legat de faptul ca interceptarile si inregistrarile de pe suporturile optice inaintate la dosarul cauzei puteau fi acceptate casi mijloace materiale de proba doar in urma certificarii printr-o expertiza de autentificare – insa potrivit expertului desemnat, sarcina certificarii acestora apartine autoritatii care le-a realizat nemijlocit, in speta S.R.I. Raportat la faptul ca potrivit legii, S.R.I. nu este organ de cercetare penala pentru a efectua acte in cauze penale - acesta putand efectua acte premergatoare (potrivit disp. art.224 alin.2 C.pr.pen.) doar pentru fapte care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale - interceptarilesi inregistrarile de pe suporturile optice necertificate in prezenta cauza de nici o autoritate judiciara competenta sub aspectul autenticitatii, nu pot fi retinute drept mijloace materiale de proba in sustinerea situatiei de fapt prezentata in rechizitoriu”.

Referitor la aprecierea probelor stranse in cursul urmaririi penalesi rezultatul verificarii acestora in cursul judecatii, in scopul aflarii adevarului, avocatul Nechita a explicat:

“Un prim aspect supus atentiei este legat de prevederile art.62si art.64 C.pr.pen. potrivit carora, in vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penalasi instanta de judecata sunt obligate a lamuri cauza sub toate aspectele pe baza de probe, iar mijloacele de proba obtinute in mod ilegal nu pot fi folosite in procesul penal. Din examinarea prevederilor mentionate rezulta ca aprecierea caracterului ilegal al mijloacelor de proba obtinute in cursul urmaririi penale, ce constituie fundamentul trimiterii in judecata, este atributul instantei, sens in care va rugam sa verificati legalitateasi temeinicia probatoriului pe care procurorulsi-a intemeiat trimiterea in judecata a inculpatului COSTINIU FLORINsi in situatia in care veti aprecia ca a fost strans in faza de urmarire penala prin nerespectarea disp. art.91 indice 1si urm. C.pr.pen. solicitam indepartarea acestuia din ansamblul probator administrat in cursul cercetarii judecatoresti. In practica constanta a I.C.C.J. s-a apreciat ca nu este rezonabil ca intreaga urmarire penala sa se bazeze exclusiv pe interceptari telefonice ci rezultatele obtinute in urma folosirii acestor tehnici investigative speciale vor trebui sa se coroboreze cu alte probe pe care organul de urmarire penala este obligat sa le administreze in demonstrarea vinovatiei unei persoane, pentru a nu face loc abuzului. Va rugam sa constatati ca in prezenta cauza, interceptarile si inregistrarile telefonice realizate in faza actelor premergatoare - contestate de inculpatul COSTINIU FLORIN pe intreg parcursul procesului penal - nu se coroboreaza cu declaratiile martorilorsi nici cu cele ale coinculpatilor, luate dupa momentul inceperii urmaririi penale. Va rugam sa constatati ca aproape toate actele procesuale si procedurale efectuate in cauza de fata care contureaza situatia de fapt – referitoare la presupusa implicare a inculpatului COSTINIU FLORIN in activitatea infractionala de „complicitate la trafic de influenta” - retinuta atat in rezolutia de incepere a urmaririi penale, respectiv ordonanta de punere in miscare a actiunii penale cat si in actul de sesizare a instantei au fost realizate inainte de inceperea urmaririi penale, in faza actelor premergatoare intocmite in exclusivitate pe informatiile obtinute de la Serviciul Roman de Informatii. Consideram ca potrivit disp. art.224 alin.1si 2 C.pr.pen. in cadrul actelor premergatoare se pot culege date sau informatii legate tocmai de existenta ori inexistenta unor infractiuni, aceste date sau informatii fiind desigur limitate, ele constituind acel minim necesar care poate forma convingerea organului de urmarire penala privind inceperea sau neinceperea urmaririi penale.

Sustinerea achitarii

Prin urmare, ansamblul probator administrat atesta ca punerea sub acuzare a inculpatului COSTINIU FLORIN sub aspectul savarsirii infractiunii de ”complicitate la trafic de influenta” a fost fundamentata exclusiv pe ”mijloace de proba” stranse inainte de inceperea urmaririi penale constand in informatiile interceptate si inregistrate de S.R.I. intr-un dosar informativ privind descoperirea unor amenintari la adresa sigurantei nationale (folosind procedee ale unor tehnici speciale de investigare reglementate doar in materia securitatii nationale ce nu au temei legal in dreptul comun) si nici o alta proba directa nu a stabilit fara dubiu si dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul ar fi savarsit infractiunea pentru care a fost trimis in judecata. Fata de aceste considerente, referitor la fapta retinuta in sarcina inculpatului COSTINIU FLORIN solicitam achitarea acestuia de sub invinuirea savarsirii infractiunii de ”complicitate la trafic de influenta” prev.si ped. de art.26 rap. la art.257 C.pen. cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 in baza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.”a” raportat la dispozitiile art.10 alin.1 lit.”a” C.pr.pen.”