O modificare extrem de periculoasa, care incalca in mod grav dreptul la un proces echitabil, a fost facuta in noile Legi ale Justitiei. Mai exact, in Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, care va inlocui actuala Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Se da liber la executii si razbunari pe baza de dusmanii.

Concret, judecatorii si procurorii trimisi in judecata disciplinara vor putea fi judecati de membri ai CSM cu care s-au aflat sau se afla in conflict ori relatii de dusmanie, fara a mai avea posibilitatea de a-i recuza pe acestia. Iar asta intrucat recuzarea membrilor CSM in procedura disciplinara a fost eliminata (vezi facsimil 1).

Noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (atasata la finalul articolului) gandita de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) si trimisa in instante, dupa ce a trecut deja prin filtrul CSM, a introdus o prevedere expresa potrivit careia membrii Sectiei pentru judecatori a CSM in materie disciplinara si membrii Sectiei pentru procurori a CSM in materie disciplinara nu vor mai putea fi recuzati.

Conform art. 54 alin. (7) din noua Lege privind CSM:

“Cererea de recuzare a membrilor sectiilor in materie disciplinara este inadmisibila. Membrii sectiilor participa la sedintele sectiilor in materie disciplinara, cu exceptia situatiilor in care actiunea disciplinara ii vizeaza pe acestia, sotul sau rudele lor pana la gradul al IV-lea, inclusiv”.

Legea CSM intra in contradictie flgranta cu Codul de procedura penala si Codul de procedura civila

Practic, in cazul in care aceste prevederi vor intra in vigoare (si vor intra daca judecatorii si procurorii din aceasta tara vor fi lipsiti de reactie, iar partea sanatoasa a politicului nu va anula aceasta periculoasa anomalie), se va ajunge in situatia in care un membru CSM va judeca disciplinar un magistrat cu care se afla in relatii de dusmanie din motive profesionale sau personale. Sa dam doar cateva exemple ipotetice pentru a se putea vedea absurdul si periculozitatea situatiei. Astfel, un magistrat trimis in judecata disciplinara nu va mai putea recuza un membru CSM si va fi judecat de acesta desi, spre exemplu, anterior i-a facut plangere penala sau sesizare disciplinara. La fel, un magistrat trimis in judecata disciplinara nu va mai putea recuza un membru CSM si va fi judecat de acesta, desi, spre exemplu, s-au aflat in conflict deschis din cauza a diverse motive profesionale. Nu in ultimul rand, un magistrat trimis in judecata disciplinara nu va mai putea recuza un membru CSM si va trebui sa fie judecat de acesta desi se afla in relatii de dusmanie cauzate de, spre exemplu, motive personale sau amoroase. Evident, un membru CSM aflat intr-una dintre aceste situatii enumerate nu poate fi vreodata impartial, iar orice solutie pe care o va dispune impotriva magistratului pe care l-a judecat va fi considerata drept un act de razbunare sau o reglare de conturi.

Desigur, exista varianta a membrul CSM sa se abtina, dar acest lucru depinde strict de dorinta respectivului membru CSM, daca acesta considera ca exista motive care sa ii afecteze impartialitatea. In plus, asa cum se intampla si in instante, formularea unei cereri de abtinere nu inseamna automat si admiterea ei.

Trebuie precizat ca, potrivit legii, sectiile CSM in materie disciplinara indeplinesc rolul de instanta de judecata. Cu toate acestea, regulile dupa care se desfasoara procesele disciplinare, in ceea ce priveste imposibilitatea formularii unor cereri de recuzare, nu au nicio legatura cu regulile din instante, stabilite de Codul de procedura penala si Codul de procedura civila, ambele prevazand posibilitatea formularii cererii de recuzare pe motiv de incompatibilitate.

Art. 64 alin. (1) din Codul de procedura penala:

“Judecatorul este incompatibil daca: f) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata”

Art. 67 alin. (1) din Codul de procedura penala:

“In cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, partile, subiectii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de indata ce au aflat despre existenta cazului de incompatibilitate”

Codul de procedura civila este si mai clar:

Art. 42 alin. 1 din Codul de procedura civila:

“Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca in urmatoarele situatii:

(...) 9. daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, se afla in relatii de duşmanie cu una dintre parti, sotul ori rudele acesteia pana la gradul al patrulea inclusiv;

13. atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa”.

Art. 44 din Codul de procedura civila:

“(1) Judecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti inainte de inceperea oricarei dezbateri.

(2) Cand motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dupa inceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute”.

Cererile de interventie accesorie nu vor fi posibile

De asemenea, prin noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost eliminata si posibilitatea formularii unor cereri de interventie accesorie. In acest sens, art. 51 alin. 6 din Legea privind CSM stabileste ca: “In procedura disciplinara in fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu este admisibila formularea unor cereri de interventie accesorie”.

Iata prevederile din noua Lege privind CSM referitoare la procedura disciplinara in fata Sectiilor Consiliului:

Iata prevederile din actuala Lege 317/2004 privind CSM referitoare la procedura disciplinara in fata Sectiilor Consiliului:

“Articolul 49 – (1) In procedura disciplinara in fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecatorului sau a procurorului impotriva caruia se exercita actiunea disciplinara si a Inspectiei Judiciare este obligatorie. Judecatorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecator ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecatorului sau a procurorului cercetat la judecarea actiunii nu impiedica desfasurarea in continuare a judecatii.

(2) Actiunea disciplinara este sustinuta in fata sectiilor de catre unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o si, numai in caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat actiunea, de catre un inspector judiciar desemnat de inspectorul-sef.

(3) Abrogat

(4) Partile au dreptul sa ia cunostinta de toate actele dosarului si pot solicita administrarea de probe.

(5) Dispozitiile art. 46 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator. Suspendarea se dispune, prin incheiere, de sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul in care constata ca sesizarea este intemeiata, aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de judecator sau procuror si cu circumstantele personale ale acestuia.

(7) Dispozitiile din prezenta lege ce reglementeaza procedura de solutionare a actiunii disciplinare se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 134/2010, republicata, cu modificarile ulterioare, in masura in care nu sunt incompatibile cu aceasta”.

Sefii ICCJ si PICCJ devin titulari ai actiunii disciplinare

Pe de alta parte, prin noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Romaniei devin titulari ai actiunii disciplinare (vezi facsimil 2).

Art. 45 din noua Lege privind CSM prevede urmatoarele:

“(2) Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de un judecator se exercita de Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar, sau de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de procurori se exercita de Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar, sau de procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 45 din noua Lege privind CSM stabileste urmatoarele:

(1) In cazul in care presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt titulari ai actiunii disciplinare, acestia pot sesiza Inspetia Judiciara in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori sau, dupa caz, procurori”.

In schimb, a disparut prevederea ca ministrul Justitiei poate sesiza Inspectia Judiciara pentru declansarea unor verificari privind posibile abateri disciplinare comise de judecatori si procurori.

Prezentam forma actuala a Legii 317/2004 privind CSM referitoare la titularii actiunii disciplinare:

“(2) Sectia pentru judecatori are rolul de instanta disciplinara si pentru magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispozitiile prezentei legi se aplica in mod corespunzator si magistratilor-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de judecatori, procurori si magistrati-asistenti se exercita de Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar.

(3/1) Ministrul justitiei poate sesiza Inspectia Judiciara pentru a se stabili daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare de catre procurori. Cercetarea disciplinara se efectueaza de Inspectia Judiciara, prevederile prezentei sectiuni fiind aplicabile in mod corespunzator”.

* Cititi aici integral noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii