In urma cu trei ani, fostul deputat PD si presedinte al Consiliului Judetean Constanta, Stelian Dutu (foto stanga) a fost trimis cu mare pompa in judecata de Directia Nationala Anticoruptie printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Petru Narita si confirmat de seful Sectiei a II-a a DNA, procurorul Doru Tulus (foto dreapta). Acuzatia era una foarte grava: abuz in serviciu contra intereselor publice. Prin rechizitoriul inaintat instantei la data de 27 februarie 2007, Stelian Dutu era acuzat de DNA ca, prin abuzul savarsit, ar fi provocat un prejudiciu de peste 3,3 milioane de euro. Recent, Curtea de Apel Alba Iulia a dat o sentinta definitiva si irevocabila in acest caz: achitare pe toata linia acuzatiilor in cazul Stelian Dutu. In ultimele doua bilanturi, DNA nu a dus-o deloc bine la capitolul “achitari”, avand o medie de 50 de esecuri, pe an. Aceste esecuri, care nu au fost imputate procurorilor de caz, produc o dauna statului, in primul rand prin cheltuielile facute in timpul anchetelor, apoi prin deciziile instantelor care obliga anumite institutii ale statului implicate in cauza ca parte vatamata sa suporte chetuielile judiciare. Cazul “Dutu” dovedeste inca o data ca anumite dosare au substrat politic. Mentionam ca la data la care Dutu a intrat in targetul DNA, s-a anuntat ca in spatele acuzatiilor s-ar afla pesedistul Nicusor Constantinescu. Mai mult, in 2008, Dutu a fost sfatuit sa-si dea demisia pentru a-i face loc senatorului PDL-ist Dorel Onaca in functia de presedinte al filialei PDL Constanta, Onaca fiind, dupa cum se stie, om de baza in sponsorizarea partidului de guvernament.

Jenant! Procurorii Narita si Tulus au dat-o in bara!

Revenim la ancheta “magistrala” a carei uvertura s-a finalizat cu o mare achitare. Anchetatorii Petru Narita si Doru Tulus, au aratat, in probele administrate ca in perioada 1998 - 2004, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Constanta si ordonator principal de credite, Dutu nu si-ar fi indeplinit atributiile de serviciu legate de cofinantarea aferenta unui imprumut de 17.041.000 USD acordat de catre Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) Regiei Autonome Judetene de Apa (RAJA) Constanta. Astfel, procurorilor le-a iesit, in urma cercetarilor, ca suma de aproximativ 3 milioane euro (reprezentand dobanzi-majorari de intarziere si penalitati la care a fost obligat CJ Constanta) a afectat patrimoniul acestei institutii, fiind un prejudiciu produs in deplina cunostinta de cauza si cu rea credinta de Stelian Dutu. Prima sentinta de achitare in dosarul nr.6838/212/2009 a fost data in acest caz de Judecatoria Sibiu, la 17 decembrie 2009. Judecatorii au constatat ca “in cuprinsul actului de trimitere in judecata nu sunt enumerate mijloacele de proba ce au condus la stabilirea starii de fapt (realizandu-se insa trimiteri in curpinsul expunerii cu aratarea volumului si a filelor la care se afla mijloacele de proba), dar rechizitoriul este insotit de un numar de 18 volume de urmarire penala, in fiecare volum existand un opis al inscrisurilor pe care le contine”.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a dispus si efectuarea unei expertize contabile. Prin sentinta penala nr.201 din 2 februarie 2009, judecatorii Inaltei Curti au dispus trimiterea cauzei la Judecatoria Constanta, pe motiv ca Stelian Dutu a fost trimis in judecata pentru infractiuni ce nu aveau legatura cu calitatea sa de deputat, calitate pe care a dobandit-o dupa ce au fost savarsite presupusele infractiuni. DNA-Serviciul Teritorial Constanta a solicitat stramutarea cauzei, care a fost admisa, iar dosarul a fost trimis spre judecare la Judecatoria Sibiu. Prin analiza mijloacelor de proba, instanta sibiana a constatat ca actele normative, hotararile Consiliului Judetean Constanta si concluziile raportului de expertiza contabila sunt cruciale in aceasta cauza, iar depozitiile martorilor au o importanta redusa “daca nu chiar irelevanta” in stabilirea adevaratei stari de fapt. Dupa analizarea tuturor acestor probe, judecatorul a decis, in decembrie 2009, ACHITAREA lui Stelian Dutu in baza art.11 pct 2 litera a raportat la art.10 litera d, a respins actiunea civila a partii civile Judetul Constanta, a ridicat sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului, care fusese data de procurorii DNA in urma cu trei ani. La data de 30 septembrie 2010, instanta Curtii de Apel Alba Iulia, instanta care a judecat recursul, a amanat sentinta pentru data de 7 octombrie 2010.

Pledoaria maestrului Dumitru Radescu, din Baroul Bucuresti

In acest timp au fost analizate si concluziile scrise depuse la dosar de cunoscutul avocat Dumitru Radescu (vezi foto 2) aparator al lui Stelian Dutu - azi membru al PNL. Acesta a solicitat ca recursul facut de DNA sa fie respins ca nefondat pe mai multe considerente, printre acestea aflandu-se invocarea recursului de catre DNA pe un articol de lege care fusese abrogat si, cu toate ca in 12 mai 2009, aceasta abrogare a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate, “prin aceasta nu inseamna ca pct.17 al art. indice 9 din Cpp a fost reintrodus in vigoare odata cu publicarea acestei decizii” intrucat Parlamentul si Guvernul nu au pus de accord prevederile neconstitutionale in termenul de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial. Avocatul Radescu a mai aratat ca DNA a facut acuzatii cu privire la anumite fapte ale lui Stelian Dutu care nu erau incriminate la data la care se face referire in rechizitoriu, iar legea dispune doar pentru viitor, ceea ce procurorii anticoruptie ar fi trebuit sa cunoasca. Mai mult, avocatul a atacat expertiza contabila care, a sustinut acesta, “a fost efectuata de catre o persoana partinitoare, numita de procurorul sef al acestei institutii, avand calitatea de functionar public si care si-a desfasurat activitatea sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit al procurorului din cadrul DNA precu si cu nesocotirea dreptului la aparare”. Verdictul final dat saptamana trecuta de judecatorii Curtii de Apel Alba Iulia a fost acelasi ca si la fond: achitare pe toata linia prin raportare la aceleasi articole de lege.