CARTEA LUI STANCIU – ICCJ a elaborat un ghid in care le cere judecatorilor sa aplice mai multe condamnari cu executare pentru coruptie: “Trebuie sa accepte ideea ca nu le este, in mod subtil, incalcata independenta, ci se realizeaza premisele unui act de justitie previzibil si eficient”. Ideea a fost preluata in Raportul MCV: “Procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare sa indice o anumita reticenta a judecatorilor de a-si asuma consecintele unei constatari a vinovatiei” (Documente)
Justitia trebuie sa imparta ani de inchisoare cu executare pe banda rulanta, altfel nu mai e Justitie. Judecatorii, care se bucurau candva de independenta si impartialitate, au ajuns sa fie criticati pentru ca nu dau pedepse atat de severe pe cat si-ar dori anumite persoane. Unii magistrati sunt chiar “condamnati” sa ramana la o instanta inferioara daca nu cumuleaza un numar de ani la condamnarile cu executare. Mai nou, sunt apreciati judecatorii care au adunat in CV-ul profesional ani grei de condamnare cu executare. Pentru magistratii care au o judecata distincta de acestia si nu urmaresc doar aplicarea pedepselor cu executare a fost intocmit un Ghid, menit sa ii indrume spre o judecata corecta cand vine vorba de fapte de coruptie. Mai exact, sub pretextul unei practici unitare, a fost elaborat in laboratoarele regimului Basescu un Ghid de individualizare judiciara a pedepselor aplicate pentru infractiuni de coruptie, in care sunt enumerati pasi si modalitatile pe care judecatorii trebuie sa le respecte pentru a pronunta o condamnare, de preferat cu executare. Acest Ghid a fost alcatuit de Inalta Curte de Casatie si Justitie, condusa de judecatoarea Livia Doina Stanciu, si intocmit, conform documentului, la recomandarea din Rapoartele MCV ale Comisiei Europene.
Mai exact, prin recomandarile CE privind combaterea coruptiei, ICCJ a inteles ca cea mai buna modalitate de eradicare a acestui fenomen este aplicarea pedepeselor cu executare, dat fiind ca in practica hotararile judecatoresti pronuntate in materie arata ca pedepsele aplicate sunt cu mult mai mici decat ar trebui. Ghidul ar trebui sa vina in ajutorul magistratilor care sunt constienti de gradul social ridicat al infractiunilor de coruptie si propune o practica unitara pentru toti judecatorii, in asa fel incat sa fie ”atins scopul pedepselor” si “sa fie inregistrate rezultate notabile in lupta impotriva coruptie”.
Toate aceste cuvinte imbracate frumos in Ghidul lui Stanciu inseamna de fapt o constrangere a magistratului in momentul in care dispune o decizie, in conditiile in care recomandarile au fost inaintate tuturor instantelor din tara cu specificatia de a fi aplicate asemenea unei legi. Desi Ghidul nu are caracter de lege, si prin urmare nu este imperios a fi aplicat, totusi nerespectarea lui atrage consecinte. Drept dovada, in dorinta lor acerba de a accede la ICCJ aplica condamnari cu executare, doar pentru a fi, spre exemplu, pe placul Liviei Stanciu, membru de drept in CSM – organism in fata caruia candidatii la instanta suprema isi sustin interviurile – cunoscuta pentru usurinta cu care trimite in inchisoare inculpatii care ii calca pragul instantei. O dezbatere de acest gen, o are in prim plan pe judecatoarea CAB, Anca Alexandrescu, cea care i-a condamnat cu executare in dosarul Transferurilor pe Gica Popescu si Jean Padureanu, in conditiile in care primul a platit prejudiciul cauzat statului, recunoscandu-si astfel vina, iar cel de-al doilea are aproape 80 de ani si sufera de boli extrem de grave.
Asa cum veti vedea in cele ce urmeaza, cerintele din Ghidul ICCJ sunt impuse categoric sub mantaua practicii unitare. Fiind evident ca prevederile acestui Ghid ingadesc independenta decizionala a magistratului, expertii din laboratorul regimului Basescu au incercat sa dea o nuanta de libertate precizand urmatoarele: „Se impune precizarea ca, in vederea unificarii practicii judiciare in materie, la fel de important ca si procesul de identificare a unor criterii suplimentare de individualizare a pedepselor este si fenomenul de responsabilizare a magistratilor romani care trebuie sa accepte ideea ca, urmand o serie de recomandari elaborate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu le este, in mod subtil, incalcata independenta, ci se realizeaza premisele unui act de justitie previzibil si eficient, in acord cu angajamentele asumate de Romania prin Planul de actiune. (…) Pentru ca politica penala, privita sub aspectul actiunii de lupta impotriva coruptiei, sa-si atinga scopul - reducerea treptata a fenomenului infractional - este necesar ca fiecare pedeapsa aplicata sa-si indeplineasca functiile sale, intrucat doar in acest mod scopul pedepsei va putea fi atins; in acest sens, o pedeapsa este apta sa-si indeplineasca functiile si sa-si realizeze scopul numai daca, atat in faza judecatii, cat si in faza executarii, este perfect individualizata, ca instrument adecvat de realizare practica a politicii penale”.
Pasii propusi de ICCJ pentru practica unitara judiciara
Atfel, in trei pasi simpli, Ghidul stabileste cum trebuie sa judece un magistrat pentru a ajunge si la concluzia ca este necesar aplicarea unei pedepse cu executare, evident, in scopul eradicarii fenomenului coruptiei:
„Pentru realizarea unei practici judiciare unitare in materie, in activitatea de individualizare judiciara a pedepselor trebuie urmati o serie de pasi, si anume:
-Determinarea scopului pedepsei:
-Stabilirea si analiza criteriilor de individualizare judiciara a pedepsei;
-Evaluarea finala a imprejurarilor savarsirii faptei.
Finalizarea procesului de individualizare a pedepsei presupune o activitate de cantarire a tuturor imprejurarilor care caracterizeaza fapta si persoana infractorului in scopul stabilirii unei pedepse care sa asigure realizarea scopului acesteia. In aceasta activitate, judecatorul trebuie sa asigure un echilibru intre criteriile de individualizare a pedepsei si scopurile pedepsei; o judecata echitabila trebuie sa aiba ca finalitate realizarea unei proportionalitati juste, corespunzatoare faptei comise si vinovatiei infractorului, reeducarea si reinsertia sociala a acestuia in restabilirea ordinii de drept prin stabilirea pedepsei de o maniera in care sa functioneze ca o forta sociala pedagogica in societate“.
Magistratii care nu dau condamnare cu executare trebuie sa isi motiveze “minutios” decizia
Desi recomandarile de mai sus sunt prezentate intr-o nota imperativa, spre finalul Ghidului se sustine ca magistratii nu trebuie neaparat sa aplice doar pedepse cu executare. ICCJ recomanda judecatorilor ca in cazul in care vor sa pronunte o hotarare cu suspendare, sa motiveze “minutios” decizia: „Daca pasii mentionati ar trebui sa conduca la stabilirea unei pedepse juste, nu mai putin importanta este si operatiunea de individualizare a executarii pedepsei aplicate, bazata pe aceleasi criterii amintite anterior. Observatiile noastre nu conduc, in mod obligatoriu, la concluzia ca, in cazul infractiunilor de coruptie singura modalitate acceptabila ar fi executarea efectiva a pedepselor aplicate, insa subliniaza necesitatea motivarii minutioase de catre instanta de judecata care opteaza pentru suspendarea executarii pedepsei, in mod special. Apreciem totusi ca, date fiind observatiile anterioare, suspendarea executarii pedepsei ar trebui dispusa, in cazul infractiunilor de coruptie, doar in situatia faptelor caracterizate de un grad foarte redus de pericol social concret, comise de persoane a caror atitudine fata de fapta si urmarile produse denota o periculozitate sociala scazuta si posibilitatea reeducarii lor chiar si fara privarea de libertate - pentru care simpla aplicare a unei pedepse reprezinta un avertisment extrem de serios, de natura a sta la baza schimbarii unor mentalitati eronate”.
In concluzie, Inalta Curte de Casatie si Justitie precizeaza ca “se impune o abordare dialectica a tuturor criteriilor de individualizare, fara a se sublinia, cu precadere lipsa antecedentelor penale ale infractorului, de exemplu, faptul ca anterior comiterii faptei se bucura de o buna reputatie, are o pregatire scolara si profesionala peste medie etc., aspecte care, in principiu, in cazul infractiunilor de coruptie, nu au neaparat valoarea unor circumstante atenuante, mai ales atunci cand infractorul a profitat de aceste realitati pentru a-si disimula comportamentul infractional sau a-si asigura realizarea scopului ilicit propus; in acest context apreciem ca deosebit de utila analiza scopului si a mobilului infractiunii in fiecare cauza in parte, tocmai pentru a realiza o adecvare corespunzatoare a pedepsei”.
Expertii europeni ii cearta in Raportul MCV pe judecatorii care nu aplica Ghidul ICCJ
Interesant este si urmatorul aspect. In ultimul raport al Comisiei Europene privind progresele inregistrate in Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare, din data de 22.01.2014, se regasesc exact ideile din Ghidul Inaltei Curti. La pagina zece a Raportului MCV se arata ca in domeniul coruptiei la nivel inalt exista inca obstacole semnificative, in sensul in actele de coruptie nu au fost mereu tratate ca infractiuni grave, si mai mult, releva o reticenta a judecatorilor de a-si asuma consecintele unei constatari a vinovatiei.
Remarca Comisiei Europene este cu atat mai interesanta cu cat face trimitere chiar la Ghidul lui Stanciu: “Combaterea coruptiei in randul magistratilor este un element-cheie al credibilitatii sistemului. In acest domeniu au fost depuse eforturi atat pentru sporirea coerentei sanctiunilor, cat si pentru intensificarea efectului disuasiv al acestora prin supunerea unui proiect de lege privind pierderea pensiilor de serviciu speciale ale magistratilor condamnati definitiv pentru infractiuni savarsite cu intentie, inclusiv coruptie.
Cu toate acestea, in domeniul combaterii coruptiei la nivel inalt exista inca obstacole semnificative. In ciuda cercetarilor, a trimiterilor in judecata si a condamnarilor care au loc, exista elemente care dovedesc faptul ca actele de coruptie nu sunt intotdeauna tratate ca infractiuni grave. In cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare sa indice o anumita reticenta a judecatorilor de a-si asuma consecintele unei constatari a vinovatiei, ceea ce se afla in contradictie cu ghidul de stabilire a pedepselor al insesi Inaltei Curti. Un alt aspect important in acest domeniu va fi imbunatatirea bilantului de rezultate in ceea ce priveste confiscarea activelor si recuperarea activelor. Confiscarea extinsa, care cuprinde si activele rudelor, ramane o procedura recenta la care se recurge relativ rar".
Recomandari pentru aplicarea Ghidului ICCJ
Trebuie precizat si ca, in urma Ghidului de individualizare judiciara a pedepselor aplicate pentru infractiuni de coruptie, a carui data de aparitie nu este cunoascuta cu exactitate, a fost publicat, la data de 1 noiembrie 2011, pe site-ul CSM-ului un document in care sunt cuprinse Recomandarile Inaltei Curti fata de modul de punere in practica a acestui Ghid.
Conform acestui document, recomandarile au ca scop "asigurarea unei jurisprudente unitare, prin aplicarea corelata a criteriilor privind calitatea sau functia faptuitorului, modalitatea de savarsirea a infractiunii si cuantumul sumei de bani sau valoarea foloaselor, ca principale criterii de individualizare a pedepselor aplicate pentru infractiunea de luare de mita, trafic de influenta, cumparare de influenta".
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Goe 9 March 2014 11:13 +12
# vasile 9 March 2014 16:16 +11
# hai sictir 10 March 2014 08:48 -5
# Goe 10 March 2014 11:35 +2
# Rusinos 10 March 2014 14:15 -2
# Salvamar 9 March 2014 11:45 +13
# vassile 9 March 2014 16:11 +4
# Ghost 9 March 2014 19:47 +4
# ADEVARUL 9 March 2014 11:46 +7
# Hipster 9 March 2014 16:37 +5