MORAR, SCOATE BANII – Tribunalul Bucuresti a decis irevocabil ca DNA si Daniel Morar sa-i plateasca avocatei Gabriela Ghita, fost adjunct al Procurorului General al Romaniei daune de 25.000 lei. Fapta ilicita comisa de DNA si Daniel Morar a constat in emiterea unui comunicat de presa in care Gabriela Ghita a fost declarata vinovata inainte de a fi judecata (Sentinta)
Zi neagra pentru DNA. Tribunalul Bucuresti a respins ca nefondate recursurile declarate de paratii Daniel Marius Morar (foto 1 - fost sef al DNA) si Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei Judecatoriei Sectorului 5, care i-a obligat pe Daniel Morar si DNA sa ii plateasca 25.000 lei daune fostului adjunct al Procurorului General al Romaniei, Gabriela Ghita, in prezent avocat. Paratii DNA si Daniel Morar au fost obligati sa ii plateasca daune de 25.000 de lei Gabrielei Ghita (foto 2), dupa ce au remis presei un comunicat in care au facut afirmatii denigratoare la adresa fostului adjunct al Procurorului General al Romaniei si au sustinut vinovatia acesteia intr-un dosar pe care il instrumentau. De remarcat ca la recursul de la Tribunalul Bucuresti, avocata Gabriela Ghita nici nu s-a mai prezentat, castigand de pe scaun actiunea, fiind evident ca DNA a produs multe spectacole mediatice prin comunicatele emise, in dosare finalizate in multe cazuri cu achitari.
Motivarea judecatoarei Mariela Cornelia Antonovici, de la JS5
Judecatoarea Mariela Cornelia Antonovici, de la Judecatoria Sectorului 5, a motivat sentinta civila nr. 7560, din 30 septembrie 2011, pronuntata in dosarul 22102/302/2010 ca prin comunicatul de presa remis de DNA in 5 decembrie 2007, procurorii, prin activitatea lor nediligenta, culpabila, au “infrant prezumtia de nevinovatie a reclamantei”. In motivarea sentintei, se arata: “obligatia de respectare a prezumtiei de nevinovatie este o obligatie de diligenta, ale carei exigente, creionate prin hotararile pronuntate de Curte in cauze asemanatoare nu pot fi disociate nici de contextul mediatic in care are loc difuzarea informatiilor, nici de contextul socio-politic in care se circumscrie aceasta activitate. Astfel, este de notorietate ca in Romania fenomenul de coruptie este considerat a fi o prezenta constanta si generalizata in cadrul institutiilor statului, una dintre categoriile profesionale asociate cel mai frecvent cu acest fenomen fiind magistratii. In conditiile in care opinia publica asista la declaratii publice repetate referitoare la gradul mare de coruptie existent in justitie, in constiinta acesteia s-a cristalizat o certitudine cu privire la lipsa de corectitudine si de probitate profesionala a magistratilor. In aceasta situatie, in mod evident, orice informatie legata de fapte de coruptie ce fac obiectul unei cercetari penale este susceptibila a conduce publicul la concluzia vinovatiei persoanelor cercetate, putandu-se vorbi in mod rezonabil despre o veritabila prezumtie in acest sens. Rezulta, deci, ca misiunea organului judiciar care decide sa dea publicitatii anumite informatii in legatura cu o astfel de ancheta este una extrem de delicata, fiind necesara luarea unor masuri eficiente pentru protectia drepturilor persoanelor cercetate. Analizand modalitatea de redactare a comunicatului de presa ce face obiectul cauzei, instanta nu observa niciun efort din partea paratilor in sensul aratat mai sus, ci, dimpotriva, constata acceptarea de catre acestia, cu multa usurinta, a unei iminente aparente de culpabilitate in privinta reclamantei. Astfel, in primul rand se constata ca persoana reclamantei este identificata in cuprinsul comunicatului prin redarea atat a numelui, cat si a functiei de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a calitatii de presedinte al Comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor. Prin urmare, impactul informatiei asupra publicului este amplificat, pe de o parte, de calitatea de magistrat a persoanei cercetate, iar pe de alta parte, de functia importanta detinuta de aceasta in ierarhia sistemului judiciar. Totodata, publicarea datelor de identificare ale partii este de natura a inlatura orice dubiu in legatura cu persoana acesteia, asocierea ei cu presupusa infractiune fiind astfel pe deplin asigurata.
Fraza pusa de DNA la finalul comunicatelor in care acuza oamenii de fapte penale, cu privire la respectarea prezumtiei de nevinovatie, nu este suficienta!
Cu privire la cuvintele utilizate in comunicatul de presa al DNA, instanta a mentionat ca: “modalitatea de exprimare folosita in cuprinsul comunicatului nu sugereaza ideea de suspiciune cu privire la existenta faptelor si a vinovatiei autorilor, ci pe aceea de certitudine. Astfel, folosirea perfectului compus 'a rezultat' alaturi de sintagma 'din probele administrate pana in prezent' exclude orice dubiu cu privire la aspectele relatate. De asemenea, descrierea presupuselor fapte are loc intr-un climat de certitudine, prin utilizarea aceluiasi perfect compus ( a obtinut' de la presedinta Comisiei de Examinare Ghita Gabriela Georgeta, o parte din subiecte, inainte de examen). Desi paratii au sustinut ca documentul redactat respecta prezumtia de nevinovatie, intrucat in cuprinsul acesteia se arata faptul ca este vorba doar despre inceperea urmaririi penale fata de persoanele aratate, iar situatia de fapt descrisa reprezinta doar rezultatul anchetei desfasurate pana in momentul emiterii comunicatului, instanta apreciaza ca argumentele invocate sunt total insuficiente pentru asigurarea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei in contextul mai sus aratat. Pe de o parte, referirea la inceperea urmaririi penale este facuta o singura data, la inceputul documentului si este susceptibila a fi cu usurinta uitata pana la sfarsitul intregii compuneri (…) Evitarea folosirii in sintaxa frazelor a unor moduri precum conditionalul-optativ si a unor verbe ca 'a banui', 'a suspecta', 'a presupune' creeaza in mintea cititorului o imagine distorsionata, care se suprapune perfect peste prejudecatile acestuia legate de coruptia din randul magistratilor, conducand la inexistenta prezumtiei de nevinovatie. Gravitatea efectului obtinut este cu atat mai mare cu cat informatiile reprezinta punctul de vedere oficial si public al institutiei implicate in activitatea ce face obiectul informarii, prezentand astfel gradul cel mai inalt de credibilitate in fata opiniei publice. ”
* Cititi aici sentinta Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, ramasa irevocabila
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# BERCEA MONDIAL: ,, e manevra lu frații miei.........;; 22 April 2013 15:14 +34
# suleiman/mustafa 22 April 2013 15:29 +31
# DOREL 22 April 2013 16:51 +21
# gigi berlogea 22 April 2013 15:24 +30
# anton 22 April 2013 19:59 +7
# Istratie 22 April 2013 15:26 +18
# EROARE ISTRATE 22 April 2013 16:13 +7
# Istratie 22 April 2013 18:42 +3
# DUI 22 April 2013 15:27 +29
# Istratie 22 April 2013 15:30 +9
# sanchi bar 22 April 2013 15:58 +11
# Cine plateste ? 22 April 2013 16:09 +13
# cezar prusac 22 April 2013 20:28 +6
# dora 22 April 2013 16:22 +17
# DOREL 22 April 2013 16:58 +13
# RODEL 22 April 2013 20:26 +1
# DOREL 23 April 2013 00:43 +1
# anton 22 April 2013 20:05 +12
# DOREL 23 April 2013 00:48 +8
# Marinaru 22 April 2013 17:05 +15
# SLUGA MORAR SA PLATEASCA 22 April 2013 18:41 +11
# avocat BB 52- 22 April 2013 18:45 +3
# oana 22 April 2013 18:53 0
# specialist BB 22 April 2013 19:58 0
# dosar adt 22 April 2013 20:27 0
# factor lex 22 April 2013 20:57 -2
# Aloof 23 April 2013 09:39 -5
# DOREL 23 April 2013 10:25 +5
# Aloof 23 April 2013 11:59 +3
# antonov 22 April 2013 22:48 +6
# rupa vili 23 April 2013 08:55 +3
# oana 23 April 2013 14:48 0