UPDATE - 23.01.2015: Presedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a judecatoarei Mirela Sorina Popescu in functia de presedinte al Sectiei penale a ICCJ.

Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii i-a transmis noului presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, propunerea de numire a judecatoarei supreme Mirela Sorina Popescu (foto) in functia de presedinte al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Aceasta, intrucat Mirela Sorina Popescu, singura judecatoare care s-a incumetat sa candideze pentru aceasta functie, a promovat, joi 22 ianuarie 2015, interviul organizat la CSM. Sefia Sectiei penale a ICCJ a fost detinuta in ultimii trei ani de judecatoarea Corina Michaela Jijiie, numita de Traian Basescu la data de 23 ianuarie 2012, al carei mandat expira chiar astazi.

Interesant este ca Sectia penala a Inaltei Curti va fi condusa tot de o fosta procuroare. La fel ca si Corina Jijiie, Mirela Sorina Popescu se numara printre judecatorii care au fost la baza procurori. Concret, Mirela Sorina Popescu a fost numita in functia de judecator in anul 1996, dupa ce anterior, timp de sase ani, fusese procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Gaesti, Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti si Parchetul de pe langa Tribunalul Arges. In 1996, Mirela Sorina Popescu a devenit judecator la Tribunalul Arges, iar din 1998 a ajuns la Curtea de Apel Pitesti, unde a detinut chiar si functia de presedinte. In 2010, Mirela Sorina Popescu a promovat la Inalta Curte.

Comunicat de presa privind propunerea Sectiei pentru judecatori a CSM de numire in functia de presedinte al Sectiei penale a ICCJ a doamnei judecator Popescu Mirela Sorina:

"In urma interviului organizat astazi, 22 ianuarie 2015, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, cu unanimitate de voturi, inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii de numire in functia de presedinte al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a doamnei judecator Popescu Mirela Sorina.

Potrivit dispozitiilor art. 53 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.

Numirea in functia de presedinte de sectie al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, conform alin. 3 al aceluiasi text de lege".

Judecatoarea Mirela Sorina Popescu si-a propus sa-si ajute sefii in indeplinirea obiectivelor

Consiliul Superior al Magistraturii a facut public, la 5 ianuarie 2015, proiectul privind exercitarea atributiilor specifice functiei de presedinte al Sectiei penale al judecatoarei Mirela Sorina Popescu. Documentul are 21 de pagini si cuprinde capitolele “Cadrul legal privind exercitarea atributiilor de presedinte al Sectiei penale”, “Prezentarea Sectiei penale” si “Obiectivele presedintelui Sectiei penale”. Unul dintre obiectivele judecatoarei Mirela Sorina Popescu este acela de a-i ajuta pe sefii instantei supreme - presedinta Livia Stanciu si vicepresedintii Ionut Matei si Cristina Tarcea - sa isi indeplineasca propriile proiecte. De asemenea, Sorina Popescu isi propune o relatie si o colaborare cat mai apropiata cu ceilalti judecatori din Sectia penala:

“Inainte de mentionarea prioritatilor pe care le am in vedere, se impune a fi evidentiat faptul ca, pentru asigurarea unei conduceri eficiente a sectiei si implicit a instantei supreme este deosebit de important ca presedintii de sectie, cei doi vicepresedinti si presedintele instantei sa formeze o echipa, astfel incat directiile de actiune ale fiecaruia sa se inscrie intr-o viziune unica, iar metodele si practicile adoptate sa contribuie la indeplinirea proiectelor presedintelui si vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel cum au fost prezentate in proiectele manageriale. (…)

In opinia mea, implementarea noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala implica, pe langa continuarea masurilor organizatorice intreprinse pana in prezent, a caror punere in aplicare si-a dovedit in mare parte eficienta, luarea altor masuri ce vizeaza organizarea si functionarea sectiei, respectiv:

- mentinerea unui climat de lucru propice pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii si pentru intelegerea si acceptarea schimbarilor de catre personalul sectiei.

In acest scop, este necesar a fi incurajate comunicarea, cunoasterea reciproca a fiecarei persoane in structura sectiei, initiativa si creativitatea, atat in ceea ce priveste propira activitate, cat si activitatile conexe acesteia, monitorizarea permanenta a propunerilor personalului sectiei privind necesitatea reevaluarii si realocarii atributiilor de serviciu, stiut fiind ca gradul de dificultate al unei activitati este perceput diferit de la o persoana la alta.

(...)

- Regandirea modului de planificare a personalului sectiei in toate tipurile de sedinte de judecata prevazute de noua legislatie procesual penala, atat cele ce tin de activitatea curenta a sectiei, cat si cele care vizeaza unificarea jurisprudentei sau activitatea completelor de 5 judecatori, inclusiv la activitatea de permanenta, astfel incat sa se asigure o dimensionare echilibrata a volumului de activitate si timpul necesar studierii de catre fiecare judecator a cauzelor cu solutionarea carora este investit.

- Regandirea modului de planificare a judecatorilor la activitatea de permanenta, astfel incat sa se evite situatiile de incompatibilitate prevazute de art.64 din Codul de procedura penala. Numarul mare de solicitari ale parchetelor avand ca obiect propuneri de arestare preventiva, propuneri de prelungire a masurii arestarii preventive, cereri de incuviintare a perchezitiilor domiciliare, informatice etc., care conduc la incompatibilitatea judecatorilor care au solutionat atare cereri, inclusiv a celor care au solutionat contestatiile impotriva incheierilor prin care s-a dispus asupra masurilor preventive, de a participa la judecata pe fond al respectivelor cauze impune, in urma discutiilor cu judecatorii sectiei, cu presedintele si vicepresedintele instantei, identificarea acelor solutii care sa duca la evitarea situatiilor in care, din cauza starii de incompatibilitate, cauzele de competenta in fond a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa fie judecate de judecatori de la alte sectii.

- Regandirea atributiilor grefierului de sedinta in sensul extinderii sferei acestora, tinand desigur, seama de nivelul lor de pregatire profesionala, prin preluarea unora dintre atributiile magistratilor asistenti astfel incat acestia sa-si concerteze, in principal atentia pe redactarea hotararilor judecatoresti. In acest sens, voi face propuneri conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie de modificare a Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

- Stabilirea la nivelul sectiei a unui grup de lucru format din magistrati asistenti care sa identifice problemele de drept care genereaza practica neunitara si sa le aduca la cunostinta presedintelui sectiei, iar acesta, in urma discutarii lor cu judecatorii sectiei sa gaseasca solutiile care sa duca la rezolvarea lor, inclusiv, atunci cand este cazul, sa faca propuneri de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei de catre colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs in interesul legii, in vederea unificarii practicii pe diverse probleme de drept.

- Pe aceeasi linie, a prevenirii cauzelor de jurisprundenta neunitara, voi propune conducerii instantei sa am un contact permanent cu Agentii Guvernului la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si la Curtea de Justitie de la Luxemburg pentru a cunoaste tipurile de cauze inregistrate impotriva Romaniei, problematica pe care acestea o pot pune in fata celor doua instante de contencios european si eventualele masuri ce se impun si care ar putea avea legatura cu atributiile si competenta presedintelui sectiei”.

*Cititi aici integral Proiectul privind exercitarea atributiilor specifice functiei de presedinte al Sectiei penale a ICCJ al judecatoarei Mirela Sorina Popescu