Cum se intoarce roata... Dupa ce in ultimii ani PNL si Klaus Iohannis s-au folosit de magistratii activisti in razboiul politic declansat impotriva PSD si au incurajat actiunile acestora de tip #rezist la adresa fostului Executiv, iata ca Guvernul Iohannis-Orban a ajuns sa aiba probleme chiar cu acesti magistrati activisti.

Doua asociatii #rezist, compuse din judecatori si procurori care s-au suit pe scarile instantelor ca sa protesteze impotriva Legilor Justitiei, il acuza pe ministrul Justitiei Catalin Predoiu ca politizeaza numirile la conducerea PIICJ, DNA si DIICOT. Este vorba despre Asociatia Forumul Judecatorilor, condusa de judecatorul Dragos Calin (foto 1) de la Curtea de Apel Bucuresti, si Asociatia Initiativa pentru Justitie, condusa de procurorul Bogdan Pirlog (foto 2).

Intr-un apel public emis joi seara, 5 decembrie 2019, cele doua asociatii de magistrati activisti arata ca nu exista nicio diferenta intre fostul ministru de Justitie Tudorel Toader si actualul ministru de Justitie Catalin Predoiu in legatura cu procedura de numire a sefilor PICCJ, DNA si DIICOT. O procedura care ar fi nociva si contrara principiilor statului de drept enuntate de organismele internationale relevante.

Dar nu este doar atat. Cele doua asociatii nu se limiteaza doar la a-l acuza pe ministrul Justitiei de politizarea numirilor la varful marilor parchete. Ele merg mai departe si ii instiga pe procurorii din CSM sa nu ia parte la acest “demers politic” initiat de ministrul Justitiei din Guvernul Iohannis-Orban.

Iata apelul magistratilor activisti:

“Stimati membri procurori ai CSM,

Avand in vedere anuntul de pe site-ul Ministerului Justitiei privind declansarea de catre ministrul Justitiei, la data de 02.12.2019, a procedurii de selectie a procurorilor in vederea efectuarii propunerilor de numire a procurorului general al PICCJ, precum si a procurorilor-sefi ai DNA si DIICOT – inclusiv formula anuntata in ceea ce priveste componenta comisiei de interviu – facem apel la domniile voastre ca, in calitate de reprezentanti alesi ai procurorilor in autoritatea menita sa garanteze independenta justitiei, sa nu participati la acest demers politic prin care ministrul Justitiei selecteaza procurorii pe care ii va propune pentru a fi numiti in cele mai importante functii de conducere din sistemul parchetelor din Romania. In concret, va solicitam sa nu desemnati un procuror care sa participe, in calitate de membru, in comisia condusa de ministrul Justitiei care va proceda la intervievarea candidatilor.

Argumentam aceasta solicitare prin urmatoarele:

Netinand cont de angajamentele internationale asumate de Romania in domeniul justitiei si de recomandarile formulate prin rapoartele Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (rapoartele MCV), rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele si rapoartele Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), care criticau anumite aspecte din sistemul de justitie din Romania – printre care gradul accentuat de politizare al procedurilor de numire in functie a procurorilor de rang inalt si rolul redus al Consiliului Superior al Magistraturii in aceste proceduri –, clasa politica aflata la putere pana de curand a modificat in sens negativ, in ultimii ani, 'legile justitiei', intre modificari regasindu-se largirea competentelor ministrului Justitiei in raport cu Presedintele Romaniei in ceea ce priveste numirile procurorilor de rang inalt si extinderea acestor atributii si asupra altor functii de conducere.

Procedura declansata la 2 decembrie 2019 se va desfasura conform acelorasi norme legale criticate de organismele internationale, de sectia pentru procurori a CSM si de majoritatea magistratilor, fiind percepute ca un pericol pentru justitie.

Comparand anuntul din 02.12.2019 al domnului ministru Catalin Predoiu cu anunturile din 13.03.2019 ale fostului ministru al justitiei, domnul Tudorel Toader, (referitoare la selectiile in vederea desemnari propunerii pentru functia de procuror general al PICCJ si respectiv doua functii de procuror-sef de sectie in cadrul DNA), se observa ca aceste proceduri sunt practic similare pana la identitate sub aspectul formalitatilor pre-interviu, modalitatii de desfasurare a interviului si criteriilor de evaluare. Diferenta esentiala intre procedurile initiate de catre ex-ministrul de justitie si cele initiate de actualul ministru de justitie este doar persoana ministrului, in conditiile in care ambii au promis o evaluare corecta a candidatilor, pentru binele justitiei.

In ambele serii de proceduri, rolul rezervat de lege sectiei pentru procurori a CSM este unul lipsit de relevanta, practic de figuratie, in conditiile in care legea nu impune ca ministrul Justitiei sa respecte punctul de vedere al sectiei, exprimat prin avizul pe care aceasta il emite.

O diferenta de abordare intre cele doua serii de proceduri o constituie asumarea deciziei. Astfel, fostul ministru Tudorel Toader nu s-a ferit sa isi asume pe deplin rolul in luarea deciziei, precizand ca 'in cadrul interviului, ministrul justitiei este sprijinit de secretarii de stat din Ministerul Justitiei' si ca 'Selectia se va desfasura in urmatoarele conditii: […] g) evaluarea de catre ministrul justitiei a indeplinirii de catre procurorii participanti la selectie a standardelor de evaluare a interviului”. Actualul ministru, dl Catalin Predoiu, pentru aparenta unei decizii participative, a stabilit ca din comisia de interviu vor face parte, pe langa persoane din subordinea sa, si persoane desemnate de institutii sau structuri asupra carora nu exercita vreo autoritate (un procuror desemnat de sectia pentru procurori a CSM, un reprezentant al INM desemnat de directorul INM, iar nu de consiliul stiintific, un specialist desemnat de Facultatea de Management din cadrul ASE, un psiholog din cadrul CSM, fara a stabili cine il va numi), rolul sau declarat fiind doar urmatorul: 'h) Evaluarea de catre ministrul justitiei a opiniilor membrilor comisiei cu privire la indeplinirea recomandarilor de catre procurorii participanti la selectie, in vederea luarii deciziei de propunere'.

In conditiile in care, in programul actual de guvernare 'restrangerea atributiilor Presedintelui Romaniei si ale CSM in procedura de numire a procurorilor de rang inalt' este mentionata ca o vulnerabilitate importanta a sistemului de justitie, care trebuie eliminata prin punerea in acord a legislatiei cu avizele Comisiei de la Venetia si cu rapoartele Comisiei Europene si GRECO, si tinand cont ca Guvernul nu s-a manifestat in sensul de a lua masuri in sensul eliminarii de urgenta a acestei vulnerabilitati, nu putem sa nu observam ca domnul ministru ar fi putut, daca aprecia ca urgenta numirea procurorului general al PiCCJ si a procurorilor-sefi ai DNA si DIICOT, sa initieze un dialog inter-institutional, in urma caruia sa isi 'partajeze' puterea de decizie cu sectia pentru procurori a CSM.

Astfel, spre exemplu, de comun acord cu sectia pentru procurori a CSM, s-ar fi putut stabili o procedura in care membrii sectiei sa evalueze si acestia, alaturi de ministrul Justitiei, in mod direct, prestatia candidatilor la interviu – dar si la eventuale alte probe, mai obiective – iar decizia cu privire la propuneri sa fie luata in comun, in semn de respect fata de rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei. In lipsa unui text de lege care sa stabileasca o cale anume prin care ministrul Justitiei sa ajunga la nominalizarea unui candidat procuror drept propunerea sa si pana la modificarea legii, un astfel de gest ar fi fost de natura sa asigure respectarea de facto a recomandarilor organismelor europene, prin consolidarea statului de drept pe perioada mandatului procurorilor de rang inalt ce urmeaza a fi numiti in functii, si ar fi crescut increderea magistratilor si a populatiei in general in independenta justitiei.

Tinand cont ca 'transferarea' actului de evaluare a candidatilor la membrii comisiei de interviu, a carei componenta nu are nicio legatura cu recomandarile organismelor internationale, ministrul Justitiei urmand, teoretic, sa evalueze doar opiniile membrilor comisiei, concluzionam ca intreaga procedura de selectie in vederea numirii procurorului general al PICCJ, precum si a procurorilor-sefi ai DNA si DIICOT este contrara principiilor statului de drept enuntate de organismele internationale relevante. Revocarea, cu efecte imediate, a procedurii de selectie a procurorilor in vederea efectuarii propunerii de numire pentru functia de procuror general al PICCJ, dispusa de anteriorul ministrul al Justitiei, doamna Ana Birchall, a fost apreciata ca pozitiva in ultimul Raport MCV (din 22.10.2019), in care s-a mentionat ca 'abordarea adoptata […] a permis evitarea deteriorarii suplimentare a situatiei si a creat conditii pentru imbunatatirea procedurii'.

De asemenea, in calitate de garant al independentei justitiei, aveti deplina legitimitate de a solicita ministrului Justitiei urgentarea adoptarii unei legislatii conforme cerintelor entitatilor internationale relevante, precum si suspendarea actualei proceduri, pana la pronuntarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauzele conexate C-83/19, C-127/19 si C-195/19, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii, in care s-a cerut interpretarea continutului, caracterului si intinderii temporale a Mecanismului de cooperare si verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, inclusiv cu privire la caracterul obligatoriu al cerintelor formulate in rapoartele intocmite in cadrul acestui mecanism pentru statul roman.

Chiar daca nu ar fi acceptata teza efectelor juridice obligatorii pentru Romania ale MCV si rapoartelor consecutive emise in cadrul acestuia, Decizia 2006/928/CE, coroborata cu principiul cooperarii loiale, ce rezulta din art.4 alin.(3) din Tratatul privind Uniunea Europeana, impun Romaniei o serie de obligatii specifice in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare, obiectivele de referinta punand in aplicare tocmai conditiile stabilite prin Tratatul de aderare, in conformitate cu valorile si principiile dreptului Uniunii Europene, consacrate de art.2, 6 si 19 alin.(1) din Tratatul privind Uniunea Europeana si de art.47 din Carta, prin urmare, inclusiv obligatia Romaniei de a tine seama de recomandarile formulate de Comisie in rapoartele MCV atunci cand adopta masuri legislative sau administrative in domeniile vizate de obiectivele de referinta stabilite in anexa Deciziei MCV, corolar al principiului statului de drept (art.2 TFUE) si al principiului independentei justitiei (art.19 TUE).

In concluzie, avand in vedere motivele expuse, in conditiile in care orice incercare de a opri aceasta procedura nociva, criticata de Comisia de la Venetia, GRECO, Comisia Europeana si Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, apare ca fiind sortita esecului, va adresam solicitarea de a nu legitima aceasta actiune politica prin desemnarea unui procuror ca membru al comisiei de interviu, rezumandu-va la rolul legal de emitere a avizului cu privire la propunerile ministrului Justitiei.

Data: 05.12.2019

Cu aleasa consideratie,

Asociatia 'Forumul Judecatorilor din Romania'

judecator Dragos CALIN, co-presedinte

judecator Lucia ZAHARIA, co-presedinte

Asociatia 'Initiativa pentru Justitie',

procuror Sorin Marian LIA, co-presedinte

procuror Bogdan-Ciprian PiRLOG, co-presedinte”