La un an dupa ce a obtinut din partea CCR Decizia nr. 363/2022, prin care Curtea Constitutionala a stabilit ca judecatorii si procurorii exclusi disciplinar trebuie sa poata fi reprimiti in sistem (click aici pentru a citi), fostul judecator Dumitru Mircea Dinica (foto) revine in prim-plan.

Devenit avocat in 3 martie 2023, dupa ce la 16 februarie a castigat definitiv procesul cu UNBR si Baroul Bucuresti la Curtea de Apel Timisoara – in dosarul nr. 1576/108/2020, din care s-a nascut Decizia CCR 363/2022 –, Mircea Dinica a atacat in instanta luni, 24 iulie 2023, hotararile nr. 120/2021 si 115/2023, prin care Plenul CSM a aprobat regulamentele concursului de admitere in magistratura. Mentionam ca prima hotarare a fost data pentru aplicarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in timp ce a doua a fost emisa in baza actualului statut (Legea 303/2022).

Prin aceeasi actiune, Dinica solicita ca instanta Curtii de Apel Timisoara sa oblige CSM sa-i plateasca daune morale de 10 milioane de euro.

In esenta, Mircea Dinica acuza faptul ca ambele hotarari ale CSM incalca Decizia CCR 363/2022, prin faptul ca nu reglementeaza niciun mecanism prin care fostii judecatori si procurori sa poata reveni in magistratura dupa radierea sanctiunii disciplinare care intervine in urma implinirii termenului de 3 ani prevazut de art. 273 alin. 3 din Legea 303/2022. Astfel, prin nereglementarea acestui mecanism, cele doua hotarari ale CSM fac inaplicabil actualul statut al judecatorilor si procurorilor in ceea ce priveste radierea sanctiunii disciplinare, puncteaza Dinica.

Mentionam ca Dumitru Mircea Dinica – pe atunci judecator la Judecatoria Constanta – a fost exclus din magistratura in 2011 pentru savarsirea urmatoarelor abateri disciplinare prevazute de Legea nr. 303/2004 (in numerotarea aflata in vigoare la acea vreme): „efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile” (litera i), respectiv „atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili” (litera k).

Iata actiunea fostului judecator:

„[Motto:] Se vad magistratii care au fost sanctionati disciplinar / condamnati penal, dar nu se vad cei care, din cauza sanctiunii / pedepsei, nu au comis fapte penale / disciplinare. (...)

Chem in judecata pe paratul Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca prin sentinta care se va pronunta sa dispuneti:

1. anularea Hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 109 din data de 15 iunie 2023 (n.r. prin care CSM i-a respins lui Dinica plangerea prealabila ceruta de Legea 554/2004 a contenciosului administrativ);

2. obligarea paratei la plata daunelor morale in lei contravaloarea a 10.000.000 Euro, la cursul de schimb al zilei platii;

3. obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata;

4. anularea partiala a Hotararii Plenului CSM nr. 120/16 iulie 2021 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere in magistratura, art. 2 din Anexa, in ceea ce ii priveste pe fostii judecatori si procurori, care si-au incetat activitatea din 'motive imputabile';

5. obligarea paratei la emiterea unui nou Regulament privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere in magistratura, raportat la noile realitati legislative cauzate de intrarea in vigoare a Legii nr. 303/2022 privind aplicarea principiului radierii sanctiunilor disciplinare;

6. revocarea partiala a Hotararii Plenului CSM nr. 115/28 iunie 2023;

7. sa se constate ca pot participa la examenul privind admiterea in magistratura.

Considerente

Art. 63 alin. 1 din Legea 303/3004 si din Legea 303/2022 prevede sintagma 'motive imputabile' – nici penal, nici disciplinar, ci eclectic, astfel ca mai ciudata sintagma nu cred ca exista in intreaga legislatie privind legile Justitiei.

Atunci cand Curtea Constitutionala, in cadrul exceptiei de neconstitutionalitate, va intreba Parlamentul ce a inteles, daca este un legiuitor rational, cand a scris in lege sintagma 'motive imputabile', sau poate este o sintagma neserioasa, intrucat datorita acestei sintagme s-au nascut discutii la CSM si s-a hotarat respingerea fostilor judecatori la concursul privind admiterea in magistratura.

Admiterea in magistratura in conditiile art. 63 alin. 1 din Legea 303/2022 este neconstitutionala, pentru ca mentine sintagma 'motive imputabile' dupa modificarea Legii nr. 303/2004 prin Decizia CCR nr. 363/08 iunie 2022, publicata la M.Of. nr. 731/20 iulie 2022 si aparitia Legii nr. 303/2022, privind radierea sanctiunilor disciplinare, care are ca efect stergerea consecintelor sanctionarii disciplinare.

Aceste 'motive imputabile' se mentin doar de la data aplicarii sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura pana la implinirea termenului de 3 ani, prevazut de art. 273 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Sanctiunea disciplinara a excluderii din magistratura, pronuntata de Sectia de Judecatori in Materie Disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotararea 1/J din 09 martie 2011, definitiva prin Decizia ICCJ – Completul de 5 Judecatori nr. 137 din 16 mai 2011, in Dosarul nr. 2.359/1/2011, este radiata de drept, conform art. 273 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata la M.Of. nr. 1.102 / 16 noiembrie 2022, in vigoare din data de 16 decembrie 2022 si a Deciziei Plenului Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 363 / 08 iunie 2022, publicata la M.Of., Partea I, nr. 731 din 20 iulie 2022.

Efectul radierii sanctiunii disciplinare este al stergerii consecintelor aplicarii sanctiunii disciplinare, inclusiv al nementinerii unor motive imputabile, legea organica edictata de Parlament fiind superioara regulamentului dat prin hotarare.

Prin urmare, pot participa la urmatorul examen privind admiterea in magistratura, ca judecator definitiv.

Am fost judecator 14 ani, ultima data la Judecatoria Constanta, venit prin transfer de la judecatoria Gurahont, sunt format ca judecator, nu ma intereseaza cand ies la pensie, nu ma intereseaza ce salariu voi primi, vreau sa fiu judecator, aceasta este profesia vietii mele, am fost abuzat la excluderea din magistratura.

Altfel, nu se explica cum la un volum de 4.091 dosare rulaj am avut culpa profesionala la intarzierea la redactarea hotararilor judecatoresti, iar grefierele, care au declarat ca martor, fiecare pentru ele, nu au avut nici o proba sa ma acuze de nedemnitate.

Pentru buna solutionare a prezentei cauze privind modificarea art. 2 din Regulamentul privind admiterea in magistratura, in cadrul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie sa puna in vedere Parlamentului modificarea sintagmei motive imputabile din art. 63 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 in sensul sa se stabilieasca ca magistratii sanctionati disciplinar, dupa radierea sanctiunii disciplinare pot participa la examenul de admitere in magistratura, iar fostii magistrati condamnati penal, chiar reabilitati, nu pot participa la examenul de admitere in magistratura, daca au fost condamnati pentru viol, luare de mita, omor, ucidere din culpa etc.

Consiliul Superior al Magistraturii, folosindu-se de aceasta sintagma nedreapta din lege, a nedreptatit in forma continuata pe fostii magistrati sanctionati disciplinar, nu a avut interesul niciodata, prin Comisia I – Legislatie si cooperare interinstitutionala, sa propuna, sa avizeze modificarea / explicitarea sintagmei, aducand prejudicii de imagine, pastrand usa inchisa fostilor magistrati de a reveni in magistratura, inclusiv mie, exclus abuziv din magistratura, fara standarde de normare a muncii in anul 2011, eu lucrand din rasputeri la un volum de 4.091 dosare rol de judecata, cu 150-195 dosare/saptamana, in conditiile in care in prezent ei au normat munca la 40 dosare /luna.

Intrucat parata invoca in hotararea prealabila contestata pendinte si conditia bunei reputatii prevazuta de art. 77 alin. 2 din Legea 303/2022, intreb CCR, prin intermediul exceptiei de neconstitutionalitate, daca buna reputatie se mai poate referi la sanctiunea disciplinara radiata, sau la condamnarea penala reabilitata sau /si la alte circumstante, bunaoara, la sanctiunile contraventionale.

Art. 215 din Legea nr. 303/2022 mentionat in considerentele hotararii prealabile atacate nu au legatura cu scopul demersului meu ca fost magistrat privind admiterea in magistratura, au fost scrise ca sa se umple pagina, superfluu.

Solicit instantei de contencios, dupa pronuntarea CCR asupra exceptiilor de neconstitutionalitate pentru cele doua sintagme din art. 63 alin. 1 si art. 77 alin. 2 din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in aplicarea principiului de drept 'resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis' (n.r. principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial), admiterea cererii de chemare in judecata in ccontencios administrativ asa cum a fost formulata.

Sper ca Parlamentul si Consiliul Superior al Magistraturii sa-si recunoasca nedreptatea, iar CCR sa indrepte lucrurile”.

* Cititi aici intreaga actiune a fostului judecator Mircea Dinica

* Cititi aici Hotararea Plenului CSM 120/2021

* Cititi aici Hotararea Plenului CSM 115/2023