Europarlamentarul PNCR Cristian Terhes (foto) – care candideaza acum pentru un nou mandat, pe listele aliantei formate intre AUR, Partidul Republican si Partidul National Conservator Roman (PNCR) – a oferit sambata, 27 aprilie 2024, un interviu pentru Lumea Justitiei la conferinta „Make Europe Great Again! Empowering National Voices” („Redati maretia Europei! Emanciparea vocilor nationale”), organizata la Parlament de catre Institutul de Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu” al Aliantei pentru Unirea Romanilor.

Politicianul a avertizat cu privire la atacul pe doua fronturi pe care Uniunea Europeana il da impotriva suveranitatii Romaniei. Planul politic tine de imixtiunea Comisiei Europene in politica noastra interna, iar planul juridic este reprezentat de hotararile prin care Curtea de Justitie a Uniunii Europene le da ordine judecatorilor si procurorilor romani sa incalce deciziile Curtii Constitutionale – de pilda, jurisprudenta CCR in materie de prescriptie.

Alt subiect discutat cu Cristian Terhes s-a referit la politica demografica a Romaniei. In aceasta privinta, eurodeputatul a atras atentia in primul rand asupra necesitatii ca Guvernul sa creasca nivelul de trai pentru incurajarea natalitatii si descurajarea avorturilor (majorarea veniturilor, crearea infrastructurii necesare, ajutarea femeilor aflate in criza de sarcina, dreptul la viata al copilului nenascut etc.), precum si asupra importantei de a repatria romanii plecati la munca in strainatate.

Aducerea diasporei in tara a fost solutia lui Terhes si pentru ca penuria fortei de munca din Romania sa nu mai fie rezolvata prin aducerea de muncitori straini. Totusi, omul politic a subliniat ca, simultan, este necesara crearea unei etici a muncii, astfel incat romanii apti de munca sa nu mai aleaga statul acasa pe ajutor de somaj. Tot pe plan economic, eurodeputatul a pledat pentru eliminarea restrictiilor ce vizeaza mediul de afaceri – mai ales cele adoptate in numele asa-zisului ecologism.

Pe de alta parte, cu privire la migratia ilegala, Cristian Terhes a avansat doua solutii: securizarea granitelor (atat a celor nationale, cat si a celor unionale), precum si inasprirea pedepselor pentru traficantii de migranti.

In acelasi context, Terhes a criticat hotararea ministrului Afacerilor Interne Catalin Predoiu de a accepta preluarea unor migranti afgano-sirieni din Austria in Romania, sub pretextul ajutarii lor in calitate de refugiati de razboi, in ciuda faptului ca tarile lor nu au frontiera comuna cu Romania, astfel incat sa poata fi calificati drept refugiati din punctul de vedere al dreptului international.

Nu in ultimul rand, avand in vedere ca, inainte de a deveni europarlamentar, Cristian Terhes a locuit in Statele Unite ale Americii timp de 16 ani, Luju a adus in discutie oportunitatea deschiderii unei dezbateri la nivelul Uniunii Europene in ceea ce priveste relaxarea regimului armelor si munitiilor pentru cetateni, dupa modelul american. In aceasta privinta, Terhes a afirmat ca statele din SUA care respecta dreptul constitutional al cetatenilor de a detine si a purta arme de foc (printr-un regim permisiv al armelor si munitiilor) se confrunta cu o rata a atacurilor armate mult mai mica decat statele cu legislatie restrictiva, pentru simplul motiv ca nu ii lasa pe cetateni vulnerabili in fata raufacatorilor.

Cititi intregul interviu cu Cristian Terhes:

„Reporter: Va rog sa ne spuneti trei-patru directii prioritare de actiune pe care le aveti in minte pentru Parlamentul European.

Cristian Terhes: In primul rand, salvgardarea suveranitatii statelor-membre ale Uniunii Europene, pentru ca asistam in momentul de fata la un atac coordonat impotriva suveranitatii statelor-membre UE – si este un atac atat politic, cat si juridic. Atacul politic il vedem din partea Comisiei Europene si din partea tuturor agentilor ei de tip proxy. Atacul juridic il vedem din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Si va spune o persoana care incepand cu 2020 a asistat la absolut toate procesele de la CJUE care au privit chestiuni ce tin de suprematia Constitutiei in Romania: incepand de la nelegala compunere a completelor de cinci judecatori de la Inalta Curte (e un viciu pe care eu l-am descoperit, din SUA, in 2018) pana la chestiunea cu prescriptia.

Pentru mine, ca roman (nu vorbesc acum din perspectiva unui ales), a fost socant sa vad reprezentanta Romaniei (n.r. agenta guvernamentala Emilia Gane – click aici pentru a citi), care la intrebarea Curtii: 'Ce hotarare doriti sa dam?', a spus: 'O hotarare in baza careia judecatorii nationali sa elimine de la aplicare deciziile Curtii Constitutionale. Am mers dupa reprezentanta Romaniei la CJUE dupa ce s-a terminat sedinta si am intrebat-o: 'In numele cui ati vorbit acolo, cand ati putut cere asa ceva?' Mi-a spus: 'Toate pozitiile Romaniei pe care le reprezint aici sunt aprobate de Guvernul Romaniei prin memorandum. Asta mi-a fost mandatul'.

Pe cale de consecinta, pentru a apara aceasta suveranitate nationala si constitutionala a Romaniei, ai nevoie de alesi publici – mai ales in Parlamentul European – care sa poata duce lupta asta, dar si in Parlamentul si Guvernul Romaniei, care sa inteleaga miza acestei lupte. Deci acesta ar fi primul pas: apararea suveranitatii nationale.

Al doilea lucru de care Europa are nevoie este deschiderea mediului de afaceri, a pietei. In momentul de fata (mai ales in ultimii cinci ani), piata din Uniunea Europeana este efectiv imbacsita de enorm de multe reglementari care sugruma tot ceea ce inseamna libertate economica: taxa pe amprenta de carbon, digital green... Tot ce inseamna partea asta ecologista dusa la extrem sufoca economia europeana si tot ce inseamna oportunitate in Europa. Acesta este si motiviul pentru care tot mai multe firme parasesc Uniunea Europeana si se muta in alta parte, cu precadere in America. Un articol recent spunea ca UE pierde anual 200 de miliarde de euro – bani care ies din Uniunea Europeana si se indreapta in foarte mare masura inspre SUA.

Reporter: Ce planuri aveti pentru politica demografica a Romaniei? Ma refer in special la incurajarea natalitatii.

Cristian Terhes: In primul rand, e important sa intelegem cauza situatiei de astazi. Si aici e o parere personala: o cauza importanta este chestiunea economica. Ca sa poata sa-ti creasca natalitatea in Romania, ai nevoie de familii. Asta inseama ca sotul si sotia, mama si tatal, sa-si gaseasca de munca in orasul lor sau in judetul lor, pentru a nu fi nevoiti ca unul dintre ei sa paraseasca tara si sa mearga sa lucreze intr-o tara vestica si sa trimita bani acasa – unde, evident, n-ai timp sa faci copii sau ti se fac copii cu altii, daca e pana intr-acolo.

De-aia, o adevarata politica demografica – mai ales in conjunctura actuala a Romaniei – incepe printr-o politica economica corecta, care sa creeze oportunitati in tara, astfel incat familiile tinere sa ramana aici si sa-si faca un viitor.

Dup-aia, odata ce ai copii, ai nevoie sa vezi chestiunea educatiei: gradinite, scoli, sa vezi ce se intampla, ce se educa.

Apoi, trebuie sa vezi ce s-a intamplat cu romanii care au plecat din Romania si sa gasim o formula ca sa se intoarca. Foarte multi ar vrea sa se intoarca acasa. Si eu am fost o astfel de persoana – am stat 17 ani in afara Romaniei. Discutiile dintre noi nu erau: 'Cand te duci in Romania?' sau: 'Cand pleci inapoi?', ci: 'Cand te duci acasa?' Indiferent in ce colt al lumii ai fi, acasa tot Romania este.

Pe cale de consecinta, vor trebui gasite niste politici consolidate, din punctul asta de vedere, care sa stimuleze revenirea romanilor acasa. Iar un impact important il are si chestiunea economica. Adica faci 2.000 de euro in vestul Europei. Care sunt sansele sa faci aceiasi bani (sau pe-aproape) aici, in Romania, iar oamenii sa inteleaga: ai apartament in tara, nu platesti chirie, poate mancarea e mai ieftina...

Deci cineva ar trebui sa explice lucrurile astea. Din pacate, nu se intampla. Guvernul ar trebui sa ia masuri – in afara de teorii, de intalniri si de tot felul de summituri, romanul vine pentru ca, la o adica, merge intr-o tara straina unde esti respectat, unde copiii au conditii bune cand ti-i dai la scoa, spitalele au conditii bune... Foarte multi spun: 'Tanjesc dupa casa, dar, la o adica, ce-mi ofera? De ce sa ma duc, daca la spital trebuie sa dau mita, la scoala e praful de pe lume...?' Si atunci ai nevoie, ca sa stimulezi revenirea romanilor in tara, pe langa chestiuni de conducere, sa te gandesti si la celelalte aspecte: ce faci cu copiii? Unde se duc?

Dar astea, in opinia mea, reprezinta efectiv o viziune de program politic de tara, pe care nu poti sa-l iei numai pe segmente, sa spui: 'Mi-as dori sa crestem demografia'. O facem, dar o facem intr-o chestie conectata si cu alte lucruri – in special cu aspectele economice. Si, din pacate, in ultimii ani, exact acest aspect a fost ignorat de catre partidele care s-au perindat la conducerea Romaniei.

Reporter: Cum va raportati la problema avorturilor?

Terhes: Cred ca cea mai conservatoare linie de vot din Parlamentul European recent a fost inscrierea asa-numitului 'drept la avort' in Carta fundamentala a drepturilor UE. Dincolo de aspectul etic si religios (care clar condamna actul respectiv), problema care ma preocupa este una de una de ordin juridic: daca acceptam – la nivel de civilizatie – ca o persoana are drept de viata si de moarte asupra unei persoane nenascute inca, inseamna ca acelasi principiu se aplica si la finalul vietii. Intrebarea este: cine, la finalul vietii tale, va decide daca mai traiesti sau nu? Pentru ca daca accepti ca dreptul la viata nu mai este un drept absolut si cineva tot acest angrenaj pe care noi il rezumam in expresia 'drepturi si libertati fundamentale' exista cata vreme oamenii sunt vii. Un mort nu mai are obligatii, pentru ca nu mai are nici drepturi. Si viceversa. Un viu, insa, tocmai pentru ca are obligatii, are si drepturi – si viceversa. Or, daca tu spui ca dreptul fundamental la viata devine un drept relativ inseamna ca nimic nu va mai sigur in aceasta Uniune Europeana. Din acest motiv, am votat constant impotriva avortului. In acelasi timp (si aici o spun si ca preot), inteleg drama prin care femeile trec dupa ce au facut un avort sau cand sunt puse intr-o situatie de a face avort.

Reporter: Concret, cum credeti ca ar trebui descurajate avorturile?

Cristian Terhes: In primul rand, Biserica are un rol extrem de important aici: sa le explice oamenilor si sa-i faca constienti de efectul deciziei respective. Asta ar fi un pas. Dup-aia, familiile (societatea, in general) ar trebui sa fie intelegatoare daca ramane o femeie insarcinata. Inteleg ca exista familii cu situatie economica precara, pentru care e complicat sa creasca un copil. Atunci statul poate gasi formule sa faciliteze infierea unui astfel de copil, sa ajute o astfel de familie. Adica poti veni cu solutii care trec de rezumarea intregii discutii la 'Vreti sa interziceti avortul ca pe timpul lui Ceausescu'. Si pe timpul lui Ceausescu se facea, chiar daca era interzis.

Inteleg drama si decizia extrem de grea cand o mama trece printr-o astfel de situatie. Eu nu vreau sa adaug greutate deciziei respective, ci spun ca o astfel de mama – care poarta in pantece o alta viata – e important sa inteleaga ca nu e singura in astfel de momente. Daca vrea sa vorbeasca cu cineva, sa vorbeasca! Cand se duce la medic, e important sa aiba acces la ultrasunete si sa vada copilul si sa-i auda bataile de inima. Daca chiar si atunci considera – din varii motive – ca nu poate sa pastreze copilul, cred ca noi, ca societate (mai ales in situatia demografica in care ne gasim) putem spune urmatorul lucru: 'Te sprijinim, dar gasesti familie care sa infieze copilul si macar sa traiasca pe mai departe.

Reporter: Ce ne puteti spune despre problema migratiei, cu care Romania a inceput sa se confrunte din ce in ce mai vizibil in ultima perioada?

Cristian Terhes: Din pacate, nu doar Romania se confrunta cu fenomenul migrationist, ci intreaga Europa. Si vine dintr-o politica extrem de gresita pe care o are actuala conducere a Uniunii Europene: adica granitele externe ale UE sa fie deschise, in timp ce granitele interne sa fie inchise. Adica pe noi ne tin austriecii, nemtii francezii, olandezii in afara Schengen. In acelasi timp, cand spunem ca trebuie sa ne protejam granitele externe, auzim ca trebuie sa aiba si aia dreptul la migratie. Eu inteleg ca au dreptul sa ceara azil, dar in fond si la urma urmei, ca stat suveran, sunt eu, cel care, prin mijloacele pe care le am, filtrez oamenii care vin, vad cine sunt si, in functie de asta, decid daca ii accept sau nu. Or, in momentul de fata, cine face politica migrationista in Europa sunt asa-numitii 'smugglers' (n.r. traficanti) – cei care ii aduc pe migranti ilegal. Ei decid cine vine, de unde vine, ce varsta are. Nu noi suntem decidentii.

Cineva care vrea sa vina in Europa legal, sa ceara azil, trebuie sa stea la coada ani de zile ca sa primeasca hartii. Daca vii ilegal, ai trecut, de exemplu, din Turcia in Grecia, te duci in insula Samos (la cateva sute de metri de coasta turca), esti in Schegen si de acolo te poti duce oriunde.

Reporter: Si atunci, ce veti propune pentru descurajarea acestei migratii?

Cristian Terhes: In primul rand, securizarea granitelor externe. In al doilea rand, pedepse penale crancene pentru cei ce fac trafic de migranti. Cei care au venit aici ilegal sa piarda dreptul de a mai ramane legal in Europa. Cineva care ii aduce ilegal sa piarda dreptul de a mai tranzita tara respectiva (inclusiv Romania). In felul asta, se va gandi de o suta de ori daca sa mai aduca migranti sau nu.

Reporter: Bun, dar migratia legala este benefica sau nu? Pentru ca vedem ca guvernele in ultima perioada au crescut cota de muncitori si de refugiati.

Cristian Terhes: Asta nu e o migratie. Muncitorii sezonieri sunt efectiv o chestiune economica, iar refugiatii sunt sub alta cupola juridica. Dar in cazul muncitorilor sezonieri, ei vin tocmai din cauza situatiei economice: noi suntem in situatia in care firmele cer muncitori, nu gasesc, asa ca zic Guvernului: 'Adu-ne din Bangladesh, din Thailanda etc.'. Acestea sunt chestiuni de politica publica. Tu, ca tara, de cati muncitori ai nevoie anul asta? 200.000. Cati romani sunt in Europa care lucreaza? Atatia. Unde sunt comunitatile respective? S-a dus cineva sa vorbeasca cu oamenii aia despre oportunitatile economice care exista? Si v-o spune o persoana care a fost in afara Romaniei foarte mult timp: nici eu n-am stiut, din SUA, pana n-am venit aici, oportunitatile economice care exista aici. Nimeni nu mi le-a spus. Nimeni nu vorbeste cu romanii plecati, sa inteleaga ce ar putea sa faca in Romania si sa o duca extrem de bine.

Reporter: Va intreb pentru ca au aparut stiri despre companii care prefera sa angajeze muncitori straini, ca mana de lucru mai ieftina, in timp ce romanii nu-si gasesc de lucru si sunt refuzati.

Cristian Terhes: In acelasi timp, am gasit si eu zone unde romanii stateau pe ajutor social, iar firmele trebuiau sa aduca oameni din strainatate. Povesti din astea se aud peste tot. Eu vin si spun urmatorul lucru: cineva care este apt de munca nu poate sta pe ajutor de somaj. Cineva care si-a terminat scoala nu poate avea ajutor de somaj, cata vreme el n-a muncit. Te duci si muncesti ce poti (poate nu ce-ti place), pana iti faci experienta. Asa e peste tot.

Noi avem nevoie sa ne educam tanara generatie despre ceea ce inseamna etica muncii. In Romania, a devenit o rusine sa muncesti. Ca europarlamentar, m-am uitat dupa persoane, sa le angajez, chiar si cu contract, care sa-mi scrie articole, sa-mi faca briefinguri etc. Nu vor sa munceasca. E ceva incredibil! Le-am spus: 'Lucrezi de acasa – nu trebuie sa-mi vii la birou'. Zice: 'Nu, ca e complicat. Mi-e mai usor sa postez trei poze pe Only Fans si faci o gramada de bani'. Daca viziunea ta despre viata se rezuma doar la cum a face bani multi si repede, aici e o problema. Iar aici ai nevoie si de un sistem educational care sa-i educe pe copii inca din scoala despre etica muncii – ceea ce in Romania, din pacate, nu se intampla.

Reporter: Ce ne puteti spune despre asa-numitii 'refugiati' din lumea afro-araba care, din punct de vedere tehnic (legal), nu sunt refugiati, pentru ca tara lor aflata in razboi nu are granita comuna cu Romania? Este in regula sa-i acceptam in numere din ce in ce mai mari sau nu?

Cristian Terhes: Aici, din pacate, sunt niste conditii pe care Romania si le-a asumat sub ministrul de Interne Predoiu, care a acceptat o serie de conditii care nu mai erau in Tratatul de aderare a Romaniei la UE: sa ni se trimita persoane din Siria sau din Afganistan care sunt in Austria – sa-i preluam noi aici. Ceea ce nu e deloc OK.

Reporter: Veti lua pozitie la Parlamentul European?

Cristian Terhes: Va trebui sa luam, dar repet: asta, din pacate, este o chestiune care nu tine de Parlamentul European, ci tine de politica interna. Deci nu poti avea o politica europeana puternica, adica sa fii tare pe pozitie, daca intern esti moale. Si invers.

Politica statului o fac nu institutiile, ci oamenii politici. Si trebuie sa intelegem: noi ce Romanie vrem sa avem? De fapt, sa reformulez: mai dorim sa avem o Romanie? Si daca da, una suverana sau nu? Dup-aia, mergem mai departe: de cine sa fie populata aceasta tara: de noi sau de straini (adusi, de exemplu, de prin Africa)? De la asta pornesti. Pentru ca ce se intampla in momentul de fata este nu doar o lipsa de viziune si de intelegere a situatiei, dar noi nici macar nu suntem parte a acestei dezbateri europene – pe chestiunea cu migratia, de exemplu. Tineti minte ca Iohannis, la inceputul mandatului lui, cand era vorba despre cotele de migranti? A spus ca se duce acolo si se opune. Si ce a facut? Mucles si a acceptat. Adica ai nevoie de lideri politici care sa spuna: 'Pana aici! Asta acceptam, asta discutam, asta nu acceptam'. Or, din pacate, n-am intalnit, din PNL si PSD, lideri care sa poata sa faca lucrul asta in prezent.

Reporter: Ultima intrebare v-o adresez pentru ca ati trait in SUA suficient de mult incat sa intelegeti fenomenul: in ce masura este necesar ca la nivelul Uniunii Europene statele-membre sa relaxeze legislatia armelor si a munitiilor, astfel incat cetatenii sa se poata apara mai bine in contextul cresterii migratiei infractionale?

Cristian Terhes: Pentru ca ati facut referire la SUA, va spun urmatorul lucru: statele unde legea portului de arma este mai permisiva au mai putine infractiuni decat statele din SUA care au o lege mult mai restrictiva – cum ar fi California sau New York –, pentru urmatorul motiv (si s-a dovedit si in Europa, cand au fost atacurile din Franta, Spania, Belgia): un infractor care vrea sa-si procure arme de foc isi procura oricum arme de foc. Deci toate legile de restrictionare a armelor au constrangere asupra oamenilor cinstiti. Pentru ca ala care e necinstit si infractor isi procura arma oricum. Acum: cand tu ai o lege a portului de arma mai permisiva si presupui faptul ca, dintr-o suta de oameni, destui pot sa aiba si ei arme, te gandesti de o suta de ori daca sa dai un atac acolo. Pentru ca nu stii care te impusca inapoi.

Daca te duci intr-un stat american care are o lege a portului de arma mai restrictiva, atunci marea majoritate a cetatenilor s-ar putea sa nu aiba arme – si atunci iti asumi niste lucruri.

Pe de alta parte, europenii nu au o istorie a portului de arma cum se intampla in SUA, dar oricum: este o discutie care ar trebui sa aiba loc in Europa, pentru ca in momentul de fata exista cartiere – inclusiv in Bruxelles – unde efectiv nu poti sa intri. Sau daca intri, o faci pe cont propriu, ca nu te mai protejeaza nimeni: nici politia nu vine. Sau cand vine, deja te-au transat aia.

Reporter: Veti deschide aceasta discutie in Parlamentul European?

Cristian Terhes: Este o tema pe care o am in observatie, dar, din cate tin minte, n-a fost o tema care sa se fi dezbatut in Parlament. Prin urmare, nu era ocazia de a o deschide. Sa vedem in legislatia viitoare.

Reporter: Repet: in contextul fenomenului infractional in crestere.

Cristian Terhes: Tocmai in acest context spun ca este o tema care, probabil, in conjunctura actuala, e bine de dezbatut”.