O procuroare a fost respinsa la concursul de promovare efectiva dintr-un motiv mai rar intalnit in practica: redactarea neglijenta a actelor procedurale.

Vorbim despre greseli de tastare pe care anchetatoarea nu s-a obosit sa le corecteze. Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri, 29 ianuarie 2025, Hotararea nr. 1132 din 18 septembrie 2024, prin care i-a respins candidatei cu codul B0061 contestatia impotriva celor 67 de puncte obtinute la concursul de promovare efectiva in functii de executie organizat in sesiunea aprilie-septembrie 2024 (sub cele 70 de puncte necesare promovarii).

Desi CSM a cenzurat atat numele, cat si parchetul de provenienta ale candidatei, este usor de dedus ca aceasta activeaza la DIICOT (si ca urmarea promovarea la PICCJ), din moment ce hotararea mentioneaza fapte de competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (proxenetism, obligarea la practicarea cersetoriei, pornografie infantila etc.).

Concret, procuroarea a fost depunctata la criteriile „capacitate de analiza si sinteza, coerenta in exprimare” si „argumentatie sub aspectul claritatii si logicii, analiza argumentata a cererilor si apararilor formulate de parti, respectarea jurisprudentei obligatorii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie” – obtinand doar 2, respectiv 5 din maximumul de 20 de puncte alocat fiecarui criteriu.

Si mai exact, CSM acuza candidata ca a umplut dosarele cu stenograme inutile si ca nu si-a motivat corespunzator actele procedurale. De exemplu, un referat de arestare ce insumeaza 117 pagini contine doar trei pagini de argumentatie propriu-zisa, mentioneaza Consiliul.

Festivalul literelor aruncate aiurea

Insa nu e doar atat: dupa cum spuneam, procuroarea DIICOT a fost depunctata si pentru ca nu si-a corectat greselile de tastare. Vorbim nu doar despre litere mancate (de exemplu: „ghizdanul”), ci si despre unele in plus (de pilda: „transferarata”) si, de asemenea, despre neremedierea formelor aparute in urma autocorectarii, din cauza ca editorul de text (Microsoft Word sau Open Office, cel mai probabil) ramasese setat pe limba engleza (cum ar fi: „voluminous”).

Redam principalul pasaj din Hotararea 1132/2024 a Sectiei pentru procurori:

„Analizand contestatia doamnei procuror (…) in raport cu criticile formulate care vizeaza exclusiv punctajul obtinut la evaluarea activitatii acesteia, de mentiunile raportului de evaluare si de documentele avute in vedere la evaluare, Sectia pentru procurori apreciaza ca aceasta este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:

Cu referire la criteriul 'Capacitate de analiza si sinteza, coerenta in exprimare', Sectia considera ca nu sunt intemeiate criticile doamnei procuror fata de aprecierile comisiei referitoare la deficientele constatate, respectiv redarea unor pasaje intregi din convorbirile interceptate sau redarea pe larg a declaratiilor persoanelor audiate, lipsa unei analize a probelor administrate sau a coroborarii acestora, aspecte de natura a afecta claritatea expunerii situatiei de fapt.

Sectia observa ca in cuprinsul lucrarilor mentionate de comisia de evaluare in sustinerea aprecierilor antereferite, se regasesc aspecte care justifica concluzia in sensul existentei unor deficiente in ceea ce priveste capacitatea de analiza si sinteza.

Astfel, in lucrarea din dosarul nr. (…), care are ca obiect acord de recunoastere a vinovatiei, intr-adevar, sunt prezentate pe larg continuturile interceptarilor convorbirilor telefonice (pg. 10-11, 14, 16-17, 27-28, 32-34,39-41, 77-80, 107-114, 126-149) dar si declaratiile persoanelor audiate (de ex. pg. 29-31, 52-56, 58-60, 74-76, 94-100), mentionandu-se ca, in unele cazuri, in urma acestor declaratii s-a inceput urmarirea penala in rem pentru infractiunea de favorizare a faptuitorului, chiar daca aceste declaratii nu au fost date de persoana care a inteles sa incheie acordul de recunoastere a vinovatiei sau nu au vizat, in toate cazurile, faptele retinute in sarcina acesteia. De asemenea, interceptarea redata la paginile 107-114 nu prezinta relevanta deosebita in ceea ce priveste faptele retinute in sarcina (…), care a incheiat acordul de recunoastere a vinovatiei (convorbire purtata intre alti inculpati, fara a se face referire, in mod direct sau indirect, la persoana in cauza), ceea ce conduce la o incarcare excesiva a actului procedural, afectand claritatea expunerii situatiei de fapt.

Redarea unor pasaje intregi din convorbirile interceptate in urma punerii in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica se regaseste si in lucrarile din dosarele nr. (…) (rechizitoriu din data (…) – pg. 8-16, 18-22) si nr. (…) (referat cu propunere de luare a masurii arestarii preventive din data de 09.10.2023 – pg. 27-42, 44-73, 79-90), constatandu-se, in anumite cazuri, lipsa unei coroborari a probelor obtinute si a analizei acestora. De exemplu, in rechizitoriul intocmit in dosarul nr. (…), la pagina nr. 18 se arata ca 'Din continutul telefonului mobil marca.... de culoare neagra, model ....., cu seria ........, ce apartine (…)... Au rezultat discutii purtate pe Whatsapp relevante in cauza intre inculpata ..., utilizatoare a numarului..., conform procesului-verbal din ........, si persoane apropiate acesteia', fara a se preciza, in concret, sub ce aspect prezinta relevanta continutul respectivelor convorbiri purtate prin aplicatii de mesagerie, continut redat integral la pg. 18-22 din rechizitoriu.

In ceea ce priveste o alta deficienta constatata de comisie, respectiv indicarea in cadrul mijloacelor de proba a unor acte de procedura, Sectia retine ca nu a fost criticata de catre candidata constatarea comisiei, aceasta aratand ca actele procedurale mentionate nu constituie mijloace de proba in acceptiunea art. 97 din Codul de procedura penala, insa a precizat ca deficienta retinuta nu reprezinta o regula in redactarea actelor.

Contrar celor sustinute de doamna procuror, Sectia observa ca deficienta antereferita se regaseste in cuprinsul mai multor lucrari dintre cele avute in vedere la evaluarea activitatii, ceea ce releva faptul ca mentionarea la capitolul aferent mijloacelor de proba a unor acte procedurale care nu se circumscriu dispozitiilor art. 97 din Codul de procedura penala nu reprezinta rezultatul unei erori izolate (cu titlu de exemplu: dosarul nr. (…) – plangerea persoanei vatamate, ordonanta de declinare a competentei, ordonanta de extindere a urmarii penale si schimbare a incadrarii juridice, ordonanta de reunire a cauzelor, proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de aducere al cunostinta a drepturilor persoanei vatamate, adresa de inaintare plansa fotografica, dovada de predare-primire a unor imagini, proces-verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect, proces-verbal de aducere la cunostinta a calitatii de inculpat; dosarul nr. (...) – adrese de inaintare plansa fotografica, proces-verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect; dosarul nr. (…) dosarul nr. (…) si dosarul nr. (...) – adresa de inaintare a unei recipise bancare, fise de cazier judiciar; dosarul nr. (...) – fise cazier judiciar).

Referitor la deficienta retinuta in lucrarea intocmita in dosarul nr. (…), respectiv includerea la sectiunea 'Date privind urmarirea penala' a unor date care nu o privesc pe (…) si infractiunile retinute in sarcina sa, aspect de natura a ingreuna observarea cronologiei urmaririi penale referitoare la inculpata, Sectia considera ca aprecierea comisiei este justificata.

Sustinerea doamnei procuror in sensul ca a procedat la prezentarea respectivelor date, in maniera retinuta de comisie, tocmai pentru a se putea urmari logic si cronologic datele privind urmarirea penala si incadrarile juridice, date fiind masurile procesuale dispuse in dosarul initial si in cele succesive acestuia, nu poate constitui un argument in sensul includerii unor date referitoare la alti inculpati si la infractiunile retinute in sarcina acestora. Astfel, chiar daca dosarul respectiv vizeaza un numar considerabil de inculpati, printre infractiunile retinute regasindu-se si cea de constituire a unui grup infractional organizat, mentionarea datelor de urmarire penala cu privire la toti inculpatii (pg. 304-324), date care se regasesc in mai multe dosare, genereaza dificultati in ceea ce priveste identificarea elementelor care prezinta relevanta sub aspectul incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei doar de catre unul dintre inculpati, in sarcina caruia s-a retinut comiterea infractiunilor de proxenetism si de spalare a banilor.

Din cuprinsul lucrarilor existente la mapa de evaluare, Sectia pentru procurori considera intemeiata aprecierea comisiei, in sensul existentei unei dificultati a doamnei procuror in a extrage elementele esentiale din mijloacele de proba si de a le expune intr-o modalitate clara si coerenta, aspect care rezulta din utilizarea in expunerea situatiei de fapt a limbajului folosit de persoanele audiate.

Fata de sustinerea doamnei procuror referitor la faptul ca aspectele retinute sunt erori materiale evidente, care nu afecteaza coerenta in exprimare, fiind totodata infime raportat la intinderea actelor analizate, se observa ca pasajele redate in cuprinsul raportului de evaluare sunt exemplificative, Sectia identificand, in cuprinsul acelorasi lucrari sau a altor lucrari nementionate de comisie, aspecte care vin sa sustina aprecierea referitoare la inadvertentele de exprimare in cuprinsul actelor intocmite, determinate inclusiv de erorile materiale, cum ar fi:

- 'a obtinut numarul de telefon de la Agentiei';

- 'care colaborasera cu agenta' (n.r. corect: 'agentia');

- 'Nu stiue ce s-a intamplat cu ceilalti baieti';

- 'Cei de la compania fratelui meu (n.r. corect: 'fratelui sau') i-au solicitat documentele aferente';

- 'a stat intr-o camera a gentilor de paza' – ordonanta de clasare si declinare din dosarul nr. (…);

- 'Individul in cauza trecere prin zona receptiei';

- 'faptul ca ghizdanul pe care il avea asupra sa este mai voluminous decat...';

- 'primul individ descris arata receptionerului si celui de-al treilea individ scris...' (n.r. corect: 'descris);

- 'Camera ce surprinde exteriorul magazinului, respectiv trotuarul din fata imobilului cu nr. X din Calea Y, se constata ca la ora afisata 01:12, individul susmentionat patrunde in supermarket' – rechizitoriul intocmit in dosarul nr. (…);

- 'cel mai probabil in cursul lunii martire 2023';

- 'Din probatoriul administrat nu rezulta ca numita A, minora la data faptei, a fost recrutata, transportata, transferarata, adapostita sau primita pe teritoriul X de catre concubinul acesteia B si familia acestuiia, in vederea exploatarii, prin supunerea la executarea unei munci sau indeplinirea de servicii, in mod fortat, tinerea in stare de sclavie sau alte procedee asemanatoare de lipsire de libertate sau aservire, obligarea acestora (n.r. corect: 'acesteia') la practicarea prostitutiei, la manifestari pornografice in vederea producerii si dufuzarii de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuala ori obligarea la precticarea cersetoriei' – ordonanta de clasare intocmita in dosarul nr. (…);

- 'Minorul A fiind lipsit de libertate, i se administrat droguri (...) si este victima a (n.r. corect 'victima') infractiunii de pornografie infantila';

- 'toata lumea in acopera pe numitul';

- 'le facea plangeri nefonate colegilor de munca' – ordonanta de clasare intocmita in dosarul nr. (…);

- 'si la un moment dat cand a trecut pe strada pe langa un imobil de pe partea stanga cum mergeam el' – referat cu propunere de arestare preventiva intocmit in dosarul nr. (…).

In legatura cu deficienta constatata in cuprinsul referatului cu propunere de arestare preventiva intocmit in dosarul nr. (...): Sectia observa ca, intr-adevar, actul contine o serie de informatii care nu au neaparat relevanta in cauza. Astfel, chiar daca este vorba despre o cauza complexa, cu un numar considerabil de inculpati, activitatea infractionala derulandu-se pe raza mai multor localitati din tara, mentionarea tuturor bunurilor ridicate cu ocazia efectuarii a nu mai putin de 17 perchezitii domiciliare (pg. 93-107 din referat) este de natura sa incarce fara o justificare rezonabila actul procedural intocmit. Sectia retine, astfel cum arata si doamna procuror, ca evidentierea materialului probator administrat pana la momentul formularii propunerii de luare a masurii preventive prezinta importanta din perspectiva motivarii unei asemenea propuneri, dar acest demers trebuie realizat astfel incat sa nu faca dificila parcurgerea si intelegerea continutului actului procedural respectiv, mai ales in conditiile specifice procedurii de solutionare de catre instanta a propunerii cu privire la luarea unei masuri preventive in legatura cu inculpati fata de care s-a dispus masura retinerii. In cazul de fata, avand in vedere dispozitiile art. 224 alin. (2) din Codul de procedura penala, conform carora propunerea de arestare preventiva, impreuna cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de drepturi si libertati, ar fi fost suficienta o trimitere la actele aflate in dosar din care rezulta bunurile care au fost ridicate cu ocazia perchezitiilor domiciliare, in masura in care se considera ca acestea au relevanta in cauza.

Cu referire la criteriul 'Argumentatie sub aspectul claritatii si logicii', analiza argumentata a cererilor si apararilor formulate de parti, respectarea jurisprudentei obligatorii a inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia apreciaza ca nu se sustine nici critica formulata de doamna procuror, in sensul ca in referatul cu propunere de arestare preventiva intocmit in dosarul nr. (…) sunt mentionate motivele cu privire la oportunitatea luarii masurii cu referire la fiecare inculpat in parte, iar intinderea actului procedural este determinata de complexitatea activitatii infractionale, perioada de timp in care aceasta s-a derulat si numarul mare de inculpati.

Este de subliniat faptul ca in cuprinsul raportului de evaluare nu s-a retinut o lipsa a motivarii, ci o motivare deficitara, respectiv ca in cazul inculpatilor pentru care se propune luarea masurii arestarii preventive argumentele au un caracter general, fara consideratii particulare pentru fiecare inculpat in parte. Analizand lucrarea mai sus-mentionata, Sectia apreciaza ca aceasta constatare a comisiei se confirma, din moment ce doar pentru unul dintre cei 9 inculpati se indica aspecte concrete in legatura cu faptele retinute in sarcina acestuia, pentru ceilalti 8 inculpati referirile fiind unele generice.

In continuarea motivarii, cu exceptia aprecierii asupra situatiei inculpatilor, argumentele sunt unele generale, fara a fi evidentiata o corelare a acestora cu situatia concreta care rezulta din cauza respectiva. In mod justificat s-a aratat de catre comisie ca aspectul deficitar al motivarii este evidentiat si de faptul ca argumentele sunt expuse pe 3 pagini, in conditiile in care referatul intocmit insumeaza 117 pagini. Prin urmare, critica comisiei nu vizeaza faptul ca referatul respectiv ar avea un numar considerabil de pagini, ci vine sa sublinieze deficienta constatata, prin raportarea partii pe care o reprezinta motivarea la intregul act procedural.

In ceea ce priveste carenta identificata in cuprinsul ordonantei de clasare intocmite in dosarul nr. (…), Sectia constata ca, intr-adevar, nu sunt expuse argumentele concrete in raport de care a fost dispusa solutia de clasare. Cu toate ca doamna procuror a aratat ca au fost analizate mijloacele de proba administrate in cauza, precum si textele legale incidente, ulterior argumentandu-se, atat in fapt, cat si in drept solutia dispusa, Sectia constata ca in cuprinsul ordonatei doamna procuror s-a limitat doar la a concluziona ca din probele administrate nu rezulta savarsirea infractiunii prevazute de art. 211 alin. (1) si (2) lit. a) si d) din Codul penal, fara a indica in mod concret aspectele care vin sa justifice temeinicia solutiei si care rezulta din situatia de fapt retinuta in urma probatoriului administrat.

Referitor la lipsa indicarii in cuprinsul ordonantelor de renuntare la urmarire penala si a ordonantelor de clasare a persoanelor carora li se comunica respectivele acte, doamna procuror a sustinut ca, din coroborarea dispozitiilor art. 316 alin. (1), art. 318 alin. (12) si art. 286 alin. (2) din Codul de procedura penala, nu rezulta ca este necesar a se face mentiunea cu privire la persoanele carora li se comunica ordonanta, ci este obligatorie comunicarea acesteia.

Sectia remarca faptul ca argumentul doamnei procuror pare a porni de la o interpretare literara a textelor de lege indicate, din moment ce dispozitiile art. 216 alin. (2) din Codul de procedura penala, care reglementeaza cuprinsul ordonantei, nu prevad expressis verbis ca aceasta trebuie sa contina mentiunea cu privire la comunicare. Or, daca fi fost sa se pastreze consecventa unei asemenea interpretari din partea candidatei, atunci nu s-ar mai justifica mentiunea 'In temeiul art. 316 alin. 1 din C.p.p., prezenta ordonanta se comunica', fara a se preciza persoanele carora li se comunica actul respectiv, mentiune care se regaseste in toate ordonantele de clasare existente la mapa de evaluare.

Rezulta fara echivoc, din interpretarea coroborata a prevederilor art. 286 alin. (2) lit. f), art. 316 alin. (1) din Codul de procedura penala, necesitatea indicarii in cuprinsul ordonantei de clasare a persoanelor carora li se comunica (persoana care a facut sesizarea, suspectul, inculpatul sau, dupa caz, altor persoane interesate). Mai mult, chiar daca o asemenea cerinta nu ar rezulta din interpretarea legii, nu trebuie omisa practica constanta in activitatea unitatilor de parchet, referitoare la indicarea in cuprinsul ordonantelor de clasare a mentiunii antereferite, relevant sub acest aspect fiind si 'Ghidul practic. Modele de acte de procedura in materie penala Parchete'. Astfel, potrivit modelului de ordonanta de clasare, in cuprinsul dispozitivului se impune atat evidentierea comunicarii actului de procedura, cat si indicarea persoanelor carora acesta se comunica.

Cat priveste ultima critica formulata de candidata, Sectia apreciaza ca aceasta este justificata, avand in vedere ca din cuprinsul acordului de recunoastere a vinovatiei incheiat in dosarul nr. (…) nu rezulta aspecte care sa conduca la concluzia retinuta de comisie. In acest sens, Sectia observa ca acordul de recunoastere a vinovatiei a fost intocmit cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de dispozitiile procesual penale, fiind mentionate toate elementele necesar a fi cuprinse in cadrul acestui act procedural, astfel cum prevad dispozitiile art. 482 alin. (1) din Codul de procedura penala, inclusiv temeiul legal al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere (pg. 325-327).

Totusi, insusirea acestei ultime critici nu poate conduce la concluzia ca s-ar impune o noua evaluare. In acest sens, Sectia apreciaza ca punctajului acordat de comisia de evaluare la cele doua criterii este proportional, raportat la deficientele constatate, motiv pentru care va respinge contestatia impotriva punctajului obtinut la evaluare, la concursul de promovare efectiva a procurorilor in functii de executie, desfasurat in perioada aprilie-septembrie 2024, formulata de doamna procuror”.

* Cititi aici intreaga hotarare a procurorilor CSM