Executiile planificate impotriva magistratilor ajunsi pe listele negre ale unora dintre membrii CSM se fac la vedere. Dovada este ce se intampla in deja celebrul dosar disciplinar in care se incearca executia judecatorilor Ileana Alexandru, Neluta Marinica Tudorache si Iulian Alexandru de la Tribunalul Calarasi, solutia care urmeaza a se pronunta fiind cel mai probabil una de excludere din magistratura. O solutie prin care se forteaza deposedarea judecatoarei Tudorache de pensia de serviciu, in conditiile in care aceasta si-a dat demisia din magistratura inca inainte ca Inspectia Judiciara si CSM sa puna in aplicare inscenarea disciplinara, iar doar excluderea din magistratura poate avea efecte asupra judecatoarei Tudorache, in sensul ca acesteia sa i se ia pensia de serviciu pe care o incaseaza perfect legal.

Mai nou, judecatorii din CSM nu mai dau doi bani nici macar pe crearea iluziei de impartialitate. Greu de crezut, dar judecatorii din CSM ii vor judeca pe cei trei magistrati de la Tribunalul Calarasi desi s-au antepronuntat deja in ceea ce priveste acuzatiile aduse acestora intr-o alta lucrare. Concret, Sectia pentru judecatori a CSM condusa de Bogdan Mateescu (foto) tocmai ce a aprobat prin Hotararea nr. 995 in 21 iulie 2021 (adoptata cu 9 voturi “pentru” si doua voturi nule) un raport intocmit in urma unui control efectuat la Tribunalul Calarasi, raport ce contine fix aspecte din “rechizitoriul” Inspectiei Judiciare impotriva judecatorilor Ileana Alexandru, Neluta Marinica Tudorache si Iulian Alexandru.

Sanctiunea disciplinara e deja decisa, judecata e doar de ochii lumii

Judecatorii Ileana Alexandru, Neluta Marinica Tudorache si Iulian Alexandru au fost trimisi in judecata disciplinara printr-o rezolutie fara noima de 144 pagini incropita de inspectorul Petre Rosu de la Inspectia Judiciara. In general, cei trei magistrati sunt acuzati ca au atacat in instanta hotarari ale Colegiului de conducere (culmea, unele dintre ele au fost castigate), ca au contestat acte ale conducerii Tribunalului Calarasi si ca au criticat judecatorii care au detinut conducerea instantei.

Asa cum spuneam insa, multe dintre aspectele invocate impotriva judecatorilor de la Tribunalul Calarasi de catre inspectorul Petre Rosu de la Inspectia Judiciara se regasesc si in raportul Inspectiei Judiciare intocmit dupa controlul efectuat la Tribunalul Calarasi si aprobat de Sectia pentru judecatori a CSM prin Hotararea nr, 995 din 21 iulie 2021. Practic, judecatorii din CSM care ii vor judeca disciplinar pe magistratii de la Tribunalul Calarasi tocmai ce au dat unda verde unui raport in care in care erau infierate fix actiunile celor trei magistrati de la Tribunalul Calarasi. Iar faptele deduse judecatii la Sectia pentru judecatori a CSM in materie disciplinara sunt, in mare parte, aceleasi din raportul Inspectiei Judiciare aprobat de judecatorii din CSM.

De altfel, judecatorul Iulian Alexandru le-a pus in vedere membrilor Sectiei pentru judecatori a CSM sa amane discutarea raportului de control de la Tribunalul Calarasi, explicand ca analizarea acestuia si aprobarea sa ar putea reprezenta o antepronuntare in dosarul disciplinar. Evident, cererea judecatorului Iulian Alexandru a fost respinsa.

Iata fragmente din Hotararea nr. 995 din 21 iulie 2021 adoptata de Sectia pentru judecatori a CSM prin care s-a aprobat raportul Inspectiei Judiciare in urma controlului efectuat la Tribunalul Calarasi (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“In contextul indeplinirii atributiilor manageriale, un aspect care nu poate fi omis este faptul ca activitatea doamnei judecator Iordache Cornelia, in calitate de presedinte al instantei, dar si persoana sa au fost contestate in numeroase situatii de catre unii judecatori ai instantei, in ceea ce priveste masurile dispuse pe toate palierele functiei de conducere: presedinte de instanta, presedinte al colegiului de conducere si presedinte al adunarii generale a judecatorilor.

In ce priveste contestarea autoritatii ca presedinte al instantei, aceasta s-a realizat prin formularea de cereri, obiectii si diferite solicitari cu privire la masurile specifice functiei de conducere dispuse de presedinte sau cu privire la alte aspecte, precum opinii personale ori perceptii subiective, din analiza carora reiese faptul ca modul de formulare, tonul uzitat, caracterul repetat al unora dintre acestea sau continutul vadit acuzator si intolerant au fost apte sa afecteze comunicarea organizationala in cadrul instantei.

Intr-o prezentare rezumativa, unele cereri au fost formulate pe un ton imperativ, solicitandu-se totodata motivarea in fapt si in drept a masurilor dispuse de presedinte, in timp ce alte cereri s-au referit la furnizarea de relatii pe durate insemnate de timp, din anul 2016 pana in anul 2020 ori s-au solicitat acte nerelevante pentru activitatea unui judecator; de asemenea, presedintelui i s-a solicitat in scris sa spuna cine este presedintele sectiei civile; tot astfel, s-a invocat nelegalitatea actelor presedintelui, care a fost acuzat ca nu avea competenta de a dispune anumite masuri; in fine, s-a solicitat comunicarea intregii corespondente purtate de judecator cu instanta pe parcursul anumitor perioade, in conditiile in care diligenta fiecarui judecartor prespune ca acesta sa fie in posesia propriei corespondente pe care intelege sa o poarte cu o institutie. In legatura directa cu contestarea autoritatii profesionale, presedintele instantei a fost contestat si din perspectiva onoarei si probitatii morale, intrucat i s-au imputat, in mod neintemeiat, activitati de complicitate cu procurori in scopuri nelegale, dar si activitati specifice unui grup infractional organizat.

(…)

Astfel cum rezulta din verificarile mentionate mai sus, daca se au in vedere actiunile in justitie prin care se solicita presedintelui tribunalului daune morale si nu la un nivel simbolic, rezulta ca aspectele de comunicare cu care s-a confruntat instanta pe parcursul activitatii manageriale a fostului presedinte excedeaza unor simple probleme manageriale si constituie o parte componenta a unei profunde crize organizationale si de comunicare.

(…)

Pe parcursul anului 2020 si in prima parte a anului 2021, elementele de manifestare a crizei organizationale si de comunicare de la Tribunalul Calarasi au fost date de:

-cererile revendicative repetate si acuzele nespecifice unui cadru managerial tipic (ca urmare a anvergurii activitatii de petitionare si a modalitatii de comunicare in organele colegiale);

-saturarea capacitatilor de comunicare ale instantei din cauza numarului mare de cereri formulate si de subiecte abordate (prin ocuparea timpului efectiv al factorilor de decizie cu solicitari sau critici care au un vadit caracter nefondat sau personal, si care astfel au fost ingreunati in realizarea prioritatilor manageriale ca urmare a necesitatii formularii de raspunsuri la adrese, prelungirii discutiilor in colegiul de conducere si adunarea generala, sau formularii de puncte de vedere la solicitarea Inspectiei Judiciare, de intampinari si de adrese la instantele de judecata, atat pentru reprezentarea intereslor institutiei, car si pentru cele personale);

(…)

-afectarea imaginii conducerii si a organelor colegiale ale instantei (se exemplifica, pe plan intern prin acuzele grave, inclusiv de natura penala, aduse presedintelui in cadrul colectivelor de judecatori, iar pe plan extern prin atragerea unor noi decidenti, prin crearea unor noi zone de conflict si incercarea de etalare a ubnei lipse de coerenta decizionala a organului colegial: formularea actiunilor in justitie la care, in cele mai multe situatii, s-a renuntat ulterior; solicitarea de despagubiri morale ca urmare a indeplinirii unor atributii de serviciu ori formularea de cereri si sesizari adresate Consiliului Superior al Magistraturii, Curtii de Apel Bucuresti, Inspectiei Judiciare si organelor de urmarire penala)”.

Iata fragmente din rezolutia inspectorului Petre Rosu de la Inspectia Judiciara prin care s-a exercitat actiunea disciplinara impotriva judecatorilor Ileana Alexandru, Neluta Marinica Tudorache si Iulian Alexandru de la Tribunalul Calarasi (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“In aceste conditii, conduita generala in serviciu a celor trei judecatori, pe o mare perioada de timp, cu diferite modalitati de actiune, desfasurat pe mai multe planuri, tinde sa reprezinte mai degraba o forma de hartuire la locul de munca, care reprezinta ea in sine manifestari abuzive, care aduc atingere prestigiului justitiei si demnitatii si onoarei profesionale de judecator; dar, pe langa acestea, hartuirea morala (psihologica) inglobeaza, fie direct, fie indirect, si fapte care au ca obiect juridic protejarea anumitor relatii sociale, cum ar fi respectarea demnitatii umane, solutionarea cu celeritatea lucrarilor, respectarea regimului de interdictii sau incompatibilitati etc., astfel ca deşi aceste ultime fapte se subsumeaza comportamentului abuziv de ansamblu, ele reprezinta totuşi abateri disciplinare distincte.

Astfel, consideratiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca au fost identificate aceste comportamente ca fiind savarsite de catre cei trei magistrati la locul de munca si in legatura cu raporturile de serviciu, iar activitatea lor a fost indreptata preponderant catre conducatorul Tribunalului Calarasi, in persoana doamnei judecator Cornelia Iordache, si apoi catre celalalt organ de conducere al instantei, care este Colegiul de conducere al Tribunalului Calarasi, constatandu-se ca, ulterior, partial, a fost extins comportamentul catre terte persoane implicate in procedurile judiciare, cum ar fi avocati ai partilor din cauze, procurori s.a.; aceste comportamente au fost sistematice si cu o durata si cu o frecventa foarte mare.

Asa cum s-a aratat, comportamentul a imbracat diferite forme de manifestare, atat in interiorul instantei, cat si in afara acesteia.

Astfel, in afara demersurilor interne, au fost formulate de catre cei trei magistrati, separat sau impreuna, mai multe cereri de chemare in judecata in fata instantelor judecatoresti, inclusiv la Tribunalul Calarasi, cereri formulate la diferite institutii si autoritati, cum ar fi barou, parchet, Inspectia Judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii s.a.

In ceea ce priveste demersurile interne, la nivelul instantei, modul de contestare a autoritatii si a legitimitatii organelor de conducere a fost realizat nu numai pe cale administrativa, prin numeroase cereri, plangeri ori reclamatii, prin afirmatii in cadrul sedintelor colegiului ori adunarii generale, care au degradat mediul de lucru sau au pus in pericol modul de exercitare a atributiilor de serviciu de catre persoanele din instanta, ci si pe cale judiciara, prin intermediul unor mecanisme judiciare inadecvate, prin care au refuzat sa respecte hotararile si actele organelor de conducere.

Din analiza actiunilor desfasurate de catre cei trei magistrati, reiese ca aceasta conduita profesionala a fost una abuziva, comportamentul fiind unul nerespectuos, ostil, nedorit, conflictual, sicanatoriu nu numai prin modul de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor si indatoririlor de serviciu, ci prin rezultatul actiunii conjugate a acestora, care a condus in cele din urma la deteriorarea grava a raporturilor de munca din cadrul Tribunalului Calarasi, fie prin reducerea schemei de personal, fie prin ingreunarea activitatii persoanelor in functie; iar, pe alocuri, atitudinea acestora, prin comentariile facute, prin criticile nejustificate, tonurile ultimative, solicitarile intempestive, prin sustinerile neobiective si acuzatiile ori imputarile nefondate, prin inducerea unor situatii stresante, a fost de natura sa lezeze nu numai drepturile celorlalti angajati, ci si personalitatea, demnitatea sau integritatea fizica (prin epuizarea fizica) ori psihologica a acestora.

Mai trebuie evidentiat ca desi unele dintre actiunile desfasurate pot avea, daca sunt analizate izolat, un caracter aparent licit, prin raportare stricta la modul de exercitare a drepturilor conferite, ca drepturi de petitionare; cu toate acestea, ele trebuie analizate in ansamblul comportamentului general, asadar nu numai prin prisma dispozitiilor legale pe care sunt intemeiate pretentiile, adica a limitelor interne ale drepturilor, ci pe baza tuturor circumstantelor, care reclama luarea in considerare a caracterului repetat al acestora, a scopului urmarit, a modului de realizare a drepturilor persoanelor sau intereselor private personale, a mizei acestor actiuni pentru modul de organizare si functionare a instantei, a consecintele urmate, a beneficiilor realizate, a impactului asupra imaginii justitiei si prestigiului acesteia etc”.

* Cititi aici rezolutia inspectorului Petre Rosu de la Inspectia Judiciara prin care s-a exercitat actiunea disciplinara impotriva judecatorilor Ileana Alexandru, Neluta Marinica Tudorache si Iulian Alexandru de la Tribunalul Calarasi

* Cititi aici Hotararea nr. 995 din 21 iulie 2021 adoptata de Sectia pentru judecatori a CSM prin care s-a aprobat raportul Inspectiei Judiciare in urma controlului efectuat la Tribunalul Calarasi