Judecatoarea Evelina Oprina (foto) este solutia pentru recredibilizarea Consiliului Superior al Magistraturii, ajuns intr-un hal fara precedent. Candidata pentru sefia CSM pe anul 2021, Oprina a oferit un interviu jurnalistei Adina Anghelescu-Stancu, publicat de gandul.ro, in care si-a prezentat cateva dintre obiectivele pe care le doreste sa le indeplineasca in cazul in care va fi aleasa la conducerea Consiliului.

In acelasi interviu, Evelina Oprina a atras atentia asupra unui aspect extrem de important. Acela ca in interiorul CSM nu au ce sa caute jocuri pentru putere, reglari de conturi sau servicii pentru factori din afara sistemului de justitie. Asa cum CSM nu are voie sa faca jocuri cu mediul politic.

Interviul arata in opinia noastra un mod de gandire extrem de sanatos, iar tocmai acesta este motivul pentru care afirmam ca judecatoarea Evelina Oprina este cea care poate sa recredibilizeze Consiliul. Desigur, daca ea va fi sau nu aleasa depinde de optiunea colegelor sale judecatoare din CSM. “Am incredere in chibzuinta colegilor mei si in libertatea lor de a-si exprima orice optiune”, precizeaza Oprina in legatura cu votul ce va fi dat la alegerile pentru sefia CSM, care vor avea loc la inceputul lunii decembrie.

Pe de alta parte, ideile expuse si modul de gandire ce se pot observa din interviul acordat de judecatoarea Evelina Oprina mai arata un lucru, din punctul nostru de vedere. Si anume ca celalalt candidat la sefia CSM, judecatorul Bogdan Mateescu, este la ani lumina in urma Evelinei Oprina.

Prezentam interviul acordat de judecatoarea Evelina Oprina din CSM:

“Alegerile pentru conducerea CSM bat la usa – decembrie 2020. Ce va determina sa candidati la functia de presedinte?

Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie acum mai mult decat oricand de echilibru si justa cumpanire. Dupa cum se stie, nu fac parte din niciun fel de tabara ori grupare in Consiliu si, pe cale de consecinta, singura optiune pentru mine, daca voi fi aleasa presedinte, va fi de a crea un climat real de dialog, cu ascultarea tuturor opiniilor membrilor, cu deschidere inspre orice perspectiva de analiza, intr-un proces de reflectie mai putin antagonic si orgolios.

Pentru mine, majoritatea o reprezinta colegii din sistemul judiciar ale caror voci trebuie auzite in mod egal prin toti membrii Consiliului, pe care acestia considera ca ii reprezinta cel mai bine, in viziunea fiecaruia. De aceea, nu am fost si nu sunt adepta excluderii din analiza a opiniilor altora, cu atat mai mult cu cat am fost in situatia de a se fi respins chiar si posibilitatea dialogului pe unele opinii constructive.

In plus, candidatura mea la functia de presedinte CSM reprezinta o forma de respect si responsabilitate fata de judecatorii de nivel de tribunale care m-au trimis in acest organism pentru a le reprezenta cat pot de bine interesele si sa contribui cat mai aplicat la rezolvarea problemelor cu care se confrunta.

Imi afirm locul si rolul pe care il ocup in Consiliu, in conditiile in care pe parcursul celor 4 ani de mandat de pana acum nu am urmarit decat interesul instantelor si nu m-au caracterizat decat moderatia si asumarea, preocuparea pentru asigurarea respectarii legii.

CSM, de ceva ani de zile, are imaginea unui castel ruinat, in care se petrec lucruri necurate. Sa fie de vina fantome ale statului paralel care bantuie prin aceasta institutie?

Daca ar fi aceste fantome – si regret ca s-au dat motive pentru o asemenea perceptie -, singurele instrumente pe care le am la dispozitie sunt adevarul si transparenta, lumina zilei fiind un factor de mediu ce nu este prielnic fantomelor la care faceti referire.

In CSM nu au ce cauta jocuri hegemonice, reglari de conturi in interiorul sistemului ori servicii pentru factori din afara sistemului de justitie, ci numai indeplinirea vocatiei noastre pentru care societatea ne confera statutul, menire de la care, noi ca magistrati, nu avem voie sa ne abatem.

Pentru ca, stiti vorba aceea, vinovat nu este neaparat cel de pe margine care se presupune ca ar fi facut anumite lucruri, ci cel care putea sa previna ori sa impiedice astfel de lucruri si nu a facut-o.

Recent, au existau conflicte ale CSM chiar si cu breasla avocatilor. Care sunt cauzele si cum vedeti dumneavoastra colaborarea cu reprezentantii acestei profesii juridice care sunt indispensabili actului de justitie?

Din fericire, profesia de judecator este o profesie care se bucura de respect in societate. Din nefericire, insa, exista si o transpunere gresita a acestui fapt intr-o senzatie de superioritate fata de toate celelalte profesii juridice pe care am vazut-o in CSM, uneori, pot sa spun, manifestata chiar si fata de colegii din teritoriu.

Din pacate, acest mod de gandire deformeaza realitatea in care traim si, astfel, s-a ajuns la anumite decizii ale Consiliului care au nascut o reactie finalmente care a daunat chiar Consiliului.

In abordarea mea personala si a altor colegi de-ai mei, magistratul este un om echilibrat, cumpatat, care nu are voie sub nicio forma sa fie sursa conflictelor si care intrinsec trebuie sa aiba respect profund fata de toti ceilalti, pe care trebuie sa-i asculte, sa-i auda, pentru ca numai asa isi poate indeplini vocatia.

Personal, plecand de la aceasta chestiune, consider ca este in interesul profesiei noastre sa discutam deschis cu celelalte profesii juridice, lucru pe care am incercat sa-l transpun in proiectul TAEJ, atata vreme cat am fost manager de proiect, iar rezultatele demersurilor mele au fost vizibile si de netagaduit si apreciate de ambele profesii.

Am constatat, ca vechi jurnalist pe acest domeniu, o lipsa de transparenta a activitatii CSM, atat fata de magistrati, cat si fata de societatea civila, extrem de daunatoare. Aveti parghii pentru a schimba aceasta situatie?

Da, am parghii si le voi exercita, in cazul in care voi fi aleasa. Astfel:

– numele titularilor opiniilor exprimate in Consiliu se vor gasi mentionate in minutele sedintelor comisiilor de specialitate, urmand a fi consemnate ca atare, procedeu specific unui proces decizional transparent si asumat.

– voi pleda pentru revenirea la practica anterioara in sensul ca notele directiilor de specialitate elaborate in pregatirea lucrarilor de comisii, sectii si plen sa fie postate pe portalul EMAP, pentru ca magistratii sa aiba acces la ele si sa poata imbogati cu opinii si sugestii procesul decizional sau, cel putin, sa aiba aceasta posibilitate.

– voi aplica prevederile legale vizand transparenta Consiliului cu privire la societate pentru ca, sa nu uitam, justitia este un serviciu public, in beneficiul societatii.

– voi colabora cu reprezentantii societatii civile din Consiliu, voi valorifica expertiza lor calificata si utila, dar si rolul lor in Consiliu alaturi de noi, magistratii. Numai abordand cu buna-credinta propunerile si criticile venite din partea societatii, putem face ceea ce societatea asteapta de la Consiliu. Astfel, beneficiul pentru magistratura va fi urias.

– transparenta se refera si la procedura de transferuri, delegari, detasari, dar si la procedurile disciplinare si deontologice, iar presedintele are atributia, pe care eu, fara rezerve, as exercita-o de a dispune compartimentelor de comunicare interna publicarea pe Emap a practicii de transfer, delegari, detasari, disciplinare sau deontologice. Numai atunci colegii magistrati vor avea incredere ca in Consiliu nu se tes rute oligarhice. As vrea sa nu uitam totusi ca judecatorii sunt obisnuiti zi de zi cu transparenta, prin natura atributiilor pe care le au si, de aceea, cred ca transparenta nu trebuie sa sperie, ci dimpotriva sa fie receptata in adevaratele ei ratiuni si beneficii. Opacitatea, insa, tinde sa apara in sferele inalte, rarefiate al puterii, insa, in fapt, o lipsa de transparenta in activitatea institutionala nu este decat o capcana pentru increderea si legitimitatea respectivelor sfere de putere.

Cat de subiective sunt practicile Consiliului in privinta carierei magistratilor? Vorbim aici de transferuri, detasari, care pe alocuri se fac peste lege… E observatia mea, desigur.

Sunt atat de subiective cat permite lipsa de predictibilitate, transparenta si referentiale stabile la care sa ne raportam. Va voi da un exemplu: mai toti actualii membri am promis in proiectele de candidatura pentru aceasta demnitate ca vom suprima practica detasarilor ca sinecuri. Pe tot parcursul mandatului meu, m-am opus constant detasarilor a caror perioada cumulata depasea 6 ani. In majoritatea cazurilor am ramas in opinie minoritara. Asa incat, indraznesc un raspuns printr-o intrebare retorica: au fost sau nu subiectivitatile o cauza intre angajamentele asumate si deciziile luate?

Cu privire la transferuri, am cerut de multa vreme si eventual, ca presedinte, voi avea posibilitatea sa pun pe ordinea de zi stabilirea mai clara a unor elemente ori criterii care sa obiectiveze cat mai mult procesul de apreciere a cererilor, legea impunand un just echilibru intre interesul magistratilor si interesul instantelor/parchetelor pe care Consiliul are obligatia sa-l stabileasca pe baza unor criterii obiective, consecinta directa a eliminarii oricarui subiectivism.

Cum va pozitionati dumneavoastra in aceasta atmosfera tensionata din CSM, unde unii par a se afla in solda altor institutii sau a unor grupuri de interese?

CSM nu are voie sa faca jocuri cu politicul, asa cum s-a creat imaginea publica potrivit cu care unii ar fi incercat sa se foloseasca de politic pentru a rezolva interese de putere din interiorul sistemului. Si nu vreau sa fiu acuzata ca atac vreun membru sau vreo formatiune politica, insa nu putem ignora ca uneori perceptia pe care insasi media a prezentat-o a fost ca in Consiliu ar exista emisari care ar fi incercat sa se foloseasca de conexiuni politice, perceptie pe care noi membrii Consiliului trebuie sa ne asiguram ca nu va mai exista.

Din punctul meu de vedere, Consiliul ar trebui sa stea categoric in afara oricaror asemenea actiuni pentru a nu permite nici macar existenta unor asemenea perceptii. Ideea sau existenta unui asemenea melanj pot fi daunatoare pentru credibilitatea institutiei Consiliului si, totodata, slabesc increderea celorlalte puteri cu privire la sistemul judiciar.

Referitor la chestiunea soldelor, toti membrii Consiliului si in special presedintele acestuia trebuie sa se asigure ca astfel de interferente sunt si raman straine de calitatea de magistrat, fiind nevoie de a elimina orice susceptibilitate, inclusiv la nivel de perceptie in aceasta chestiune. Consiliul trebuie sa fie primul preocupat, dar si, totodata, apt sa asigure transparenta deplina sub acest aspect.

in legatura cu acest subiect, nu vreau decat sa fac trimitere la pozitiile constante avute de vocile din sistem care s-au exprimat public pe aceasta chestiune. Membrii Consiliului sunt si trebuie sa ramana doar in 'solda' colegilor pe care ii reprezinta.

In cazul in care exista riscuri dintre cele la care faceti trimitere, legile justitiei sunt cele care trebuie in mod ferm sa faca absolut imposibil acest gen de melanj si este locul acum, in contextul noilor proiecte puse in dezbatere publica, sa se regleze orice interferenta.

Aveti o reactie la modul in care se fac modificari la Legile Justitiei incercandu-se revenirea la obiceiuri legislative care au generat haos sau chiar abuzuri contabilizate de presa de-a lungul ultimilor ani?

Nu e cazul si nici locul Consiliului Superior al Magistraturii sau al magistraturii sa se rafuieasca cu celelalte puteri, ci sa-si apere locul si rolul constitutional, sa vizeze in mod corect acele solutii care fac justitia mai buna pentru oameni, ca serviciu public. Magistratii insisi isi doresc atat o justitie functionala, cat si increderea deplina a oamenilor, dar acestea din urma se obtine numai daca sistemul nu este afectat de disfunctii. Modul in care vom interactiona pe dezbaterea privind legile justitiei nu mai trebuie sa permita perceptia ca justitia ar fi scindata in functie de diferite curente de opinie politica. Acest lucru s-a dovedit a fi daunator pentru imaginea cu privire la locul si rolul magistratilor in societate, dar si pagubitor pentru sistemul de justitie si stabilitatea lui.

Spre exemplu, eu personal nu vad ca ar trebui, daca sunt in dezacord cu o propunere, sa fiu in opozitie cu Ministerul Justitiei sau comisiile parlamentare, ci sa le opun argumente puternice aplicate in mod concret chestiunii supuse dezbaterii, pentru buna desfasurare a serviciului justitiei. Am exersat deja, personal, aceasta abordare cu prilejul dezbaterilor parlamentare asupra Codului de procedura civila, unde am gasit o buna receptare a acestui mod de actiune.

Apreciez ca procesul de consultare asupra proiectelor de legi ale justitiei este unul amplu si imi doresc ca observatiile primite din partea magistratilor si a Consiliului sa fie tratate cu deschidere.

Sunteti si profesor universitar. Cum va impartiti timpul intre serviciu si activitatile stiintifice si didactice?

Activitatea mea didactica si stiintifica este constanta de peste 22 de ani si cu profunde beneficii asupra activitatii mele judiciare, domeniile de activitate din ambele planuri suprapunandu-se.

Am reusit intotdeauna sa ofer fiecarui palier al activitatilor mele timpul si resursele necesare fara a se afecta negativ unele pe celelalte. Ba, dimpotriva, pot spune ca s-au potentat reciproc. Este adevarat ca, pentru aceasta, am sacrificat, daca pot spune asa, timp pretios care poate ar fi putut fi dedicat familiei ori preocuparilor strict personale. Am renuntat la multe hobby-uri, vacante ori dupa-amieze mai relaxante in favoarea reflectiilor si scrierilor mele ori pentru cursurile si seminarele cu studentii. Este, insa, o cale pe care am ales-o, pe care as urma-o iar de-as fi pusa in fata unor noi optiuni si ii multumesc pentru orientarea drumului meu pe calea stiintificitatii profesorului ce mi-a coordonat teza de doctorat, regretatul profesor Viorel Mihai Ciobanu.

Credeti ca votul ce va fi dat la alegerile din decembrie, din CSM, va fi unul corect si constructiv? Sperati ca membrii CSM, colegii dumneavoastra, sa puna mai presus de orice o mai buna guvernare a magistraturii? Ce asteptari aveti?

Votul este o decizie personala si tine de constiinta fiecaruia. Constiinta unui magistrat il obliga sa fie drept, sa aiba reprezentarea consecintelor sale, sa aiba capacitatea de a intelege si a se raporta corect la contextul, la imprejurarile asupra carora trebuie sa se pronunte, ca un reper si reflex de decizie obiectiva. Daca votul este constructiv sau nu este o chestiune subiectiva in functie de perspectiva fiecarei persoane. Responsabilitatea de membru CSM trebuie sa puna, insa, in valoare misiunea colosala ce ii e pusa pe umeri si sa prevaleze abordarile obiective. Sigur, nu putem face abstractie ca suntem oameni si ca fiecare avem sensibilitati la nivel personal. Insa, pentru ca votul sa fie corect, trebuie sa punem mai presus obiectivele mandatului incredintat de colegi si interesele generale ale sistemului judiciar si ale societatii pe care o slujim. Asadar, votul corect se defineste prin prisma constiintei. Restul e un film in care eu nu joc. Am incredere in chibzuinta colegilor mei si in libertatea lor de a-si exprima orice optiune”.