Slab actualul Consiliu Superior al Magistraturii, insa viitorul CSM risca sa aiba in componenta sa personaje care nu au ce sa caute in aceasta institutie. Unul dintre ele este, din punctul nostru de vedere, fostul sef al DIICOT Daniel Horodniceanu (foto), in prezent procuror la DIICOT Iasi, zis si “candidatul de serviciu” pe motiv ca a participat la mai toate concursurile de numiri in functii de sefi in parchete.

Candidat pentru locul de reprezentant al PICCJ in CSM, loc pentru care se lupta cu procuroarele Alina Albu de la DIICOT si adjuncta PICCJ Maria Militaru, Horodniceanu si-a facut public marti, 3 mai 2022, proiectul de candidatura pe site-ul juridice.ro. Cu aceasta ocazie, Horodniceanu devoaleaza in opinia noastra o mentalitate care nu are nicio legatura cu un stat de drept, ci mai degraba cu vremurile staliniste din anii '50, cand anchetele si procesele penale erau un simulacru, iar dreptul la aparare era pur si simplu inexistent.

Astfel, Hordoniceanu infiereza cu manie prevederile legale care dau dreptul avocatilor sa participe la fiecare act de urmarire penala efectuat de procurori, modalitate prin care, afirma fostul sef DIICOT, s-ar pune in pericol lipsa de publicitate a anchetei si tactica criminalistica. Mai exact, Hordoniceanu este deranjat ca avocatii pot oferi date din ancheta, chiar daca inclusiv CEDO a stabilit ca un inculpat se poate apara in mod public. Este vorba despre cauza “Morice contra Frantei”, in care, in 2015, CEDO a statuat ca avocatii au dreptul sa isi apere clientii public atunci cand exista o baza factuala pentru a arata ca acestia sunt victime ale unor abuzuri comise de autoritati (click aici pentru a citi).

Horodniceanu acuza ca "egalitatea de arme" impiedica aflarea adevarului

Dar procurorul Daniel Horodniceanu nu se opreste aici, si critica inclusiv faptul ca inculpatul are acces in timp real la actele anchetei. Iar in acest fel, acuza Horodniceanu, inculpatul poate face tot ce ii sta in putinta, “legal sau nu”, pentru a impiedica tragerea sa la raspundere penala. Adica sa intelegem ca in viziunea lui Horodniceanu un inculpat ar trebui sa recunoasca din start acuzatiile care ii sunt aduse de catre un procuror sau sa nu se mai apere in cursul urmaririi penale? Sa se descurce la  judecata, cand procuror si-a terminat treaba, nu? Daca o modalitate de a scapa de acuzatii pe cai nelegale nu poate fi incurajata de nimeni, frapant este ca fostul sef al DIICOT este deranjat inclusiv de faptul ca un inculpat poate face demersuri in mod legal pentru a scapa de acuzatii.

Nu in ultimul rand, acelasi Hordoniceanu vorbeste despre “egalitatea de arme” care s-ar fi transformat intr-o inegalitate de drepturi in favoarea inculpatului, in detrimentul aflarii adevarului.

Iata fragmentul din proiectul de candidatura pentru CSM al procurorului DIICOT Daniel Horodniceanu in care acesta isi face cunoscuta opinia privind rolul avocatului in anchetele penale (proiectul integral este atasat la finalul articolului):

“Modificarile legislatiei penale si-au dovedit limitele si ineficienta nu doar prin declararea ca neconstitutionala sau modificarea ulterioara a sute de texte din ambele coduri, ci prin centrarea excesiva a procesului penal in jurul inculpatului, concomitent cu lipsa de consideratie pentru drepturile persoanei vatamate sau ale partii civile. Participarea aparatorilor inculpatului la fiecare act de urmarire penala lipseste ancheta penala de caracteristicile ei principiale: lipsa de publicitate si tactica criminalistica. Atat timp cat inculpatul are acces in timp real la actele anchetei, stiind cu cateva zile in avans ce procedee probatorii urmeaza a se administra in cauza (inclusiv cine sunt martorii sau victimele ce urmeaza a depune depozitii), acesta va cunoaste cu exactitate ce tactica va adopta procurorul si va face tot ceea ce ii sta in putinta (legal sau nu) sa impiedice tragerea sa la raspundere penala. Mult-clamata 'egalitate de arme' s-a transformat de mult timp intr-o inegalitate de drepturi in favoarea inculpatului, concentrand procesul penal in jurul sau, iar nu spre aflarea adevarului, restabilirea unei stari de echitate legala pentru societate in general si pentru persoana care a suferit de pe urma infractiunii”.

* Cititi aici integral proiectul de candidatura pentru CSM al procurorului DIICOT Daniel Horodniceanu