Avocatul Mihnea Stoica (foto), vazut drept favorit la alegerile de duminica 17 mai 2015 pentru functia de decan al Baroului Bucuresti, a transmis un mesaj inainte de inchiderea campaniei electorale. Este un mesaj extrem de dur, in care Mihnea Stoica acuza monotonia campaniei electorale si lipsa dezbaterilor, dezvaluind ca si-ar fi dorit sa functioneze intr-un consiliu pentru care lumea sa se inghesuie la vot ca sa il sustina, iar colegii avocati sa isi apere “avantul creator si eficienta demonstrate in ultimii 4 ani”.

“Va acuz, domnule presedinte, domnule decan, domnilor prodecani, domnilor formatori si distinsi universitari, ca ati fost complicii tacerii”, spune Mihnea Stoica in mesajul sau, adaugand: “Preferam sa ma ciomagiti electoral, sa ma sfasiati in replici si sa ma umiliti prin inovatie, numai ca sa aratati celor ce vor veni in urma noastra de ce te faci avocat. Si de ce ati fost alesi”.

Cat despre zilele de pana la alegeri, avocatul Mihnea Stoica dezvaluie ca si le va petrece la pescuit, unde il invita si pe contracandidatul sau Ion Dragne ”daca va fi terminat de plimbat catelul”. “Dar ma intorc abia cand aud dezbateri care acopera susoteala”, afirma Mihnea Stoica.

I-am adresat avocatului Mihnea Stoica intrebarea: “La noapte se inchide campania. Ce mesaj vreti sa transmiteti inainte de a trage linie?”. A primit urmatorul raspuns:

“Bine spus. Azi tragem linie. Pana cand? Pana luni sau pana peste patru ani? Fiindca in afara mesajului de pe nr. 1800 nu am perceput altceva care sa ma determine sa ma prezint la vot.

Am publicat interviuri degeaba. Ne-am intrecut cu ADSA si cu RestartBarou spre a starni macar simularea unei campanii din partea celor pe care ii concuram. Am determinat publicarea cate unui interviu steril, impus de cutuma, nici macar de complezenta.

Vom castiga. Daca ne vom strange la vot. Numai ca vom castiga ca la masa verde, prin neprezentarea concurentei. Luam puncte, nu legitimitate. Si asta nu valoreaza victorie.

Mi-as fi dorit sa functionez intr-un consiliu pentru care lumea sa se inghesuie la vot ca sa il sustina. Sa spuna colegii ca vin sa apere avantul creator si eficienta demonstrate in ultimii 4 ani. Si intr-un consiliu care sa spuna ca i-a remarcat pe tinerii X si Y pe care vrea sa ii coopteze in procesul decizional. Dar nu a fost asa. Nici noi, nici concurenta nu ne-am motivat colegii.

Nu am mai motivat stagiarii, ca in 2007, cand se venea din pasiune. Vorbesc despre toti candidatii, amici si adversari. Nu meritam sa ne votati. N-am insufletit nicio dezbatere, n-am inspirat nicio fronda.

Nu am indus macar vreo reactie din partea “permanentei”.

Noi, indispensabilii, vom ramane in functie cat Kim Ir Sen. Fiindca unii nu meritam electoral nici macar sa fim revocati. Si nici noi, challenger-ii, nu meritam sa fim alesi. Imi pare rau ca initial am reusit sa captez oameni care iubesc cu adevarat profesia si sa ii trag in anost, dupa noi, cei care v-am adus aici. Noi, actorii care am sugrumat dezbaterile, unii prin participare si altii prin fofilare (ce-i drept, inspirata).

Carmen Agache, Madalina Bercea, Cezar Bivolaru, Cristian Ghita si Bogdan Radulescu, va cer scuze ca v-am incurajat sa visati la o lupta de idei. Mai bine lasam la aprecierea instantei. Ca la asta se rezuma avocatura de luni incoace: incasezi si sa restitui onorariul prin banca si lasi la aprecierea instantei. Porti roba, esti scutit de argumentare daca mimezi preocuparea sau simulezi studierea vreunei hartii. Vad asta la mai marii nostri din procesul electoral.

Va cer scuze voua si stagiarilor. Si studentilor care visau sa devina avocati. Acestora din urma le spun ca nu se inseala, ca au ales inspirat si ca vor trai o aventura minunata in profesie, dar total dezinteresata electoral. Sau neanimata de candidati carismatici, mea culpa. In bruma asta de campanie puteati intalni autori minunati, retori vehementi, visatori responsabili, critici populisti si inovatori carcotasi. Cu totii insa in gama piano – pianisimo. Sau in audiente inchise.

Noi venim la adunare. Poate vom umple doua randuri din Sala Palatului. Unul cu alegatori si unul cu candidati. Vom face marcaj om la om. Si poate vom convinge alti candidati sa ne voteze. Venim fiindca asa am promis si ne tinem de cuvant.

Nu zic ca imi pare rau. Asa zic cand va inunda vecinul si eu nu am nici un amestec. Mi-am cerut scuze fiindca imi asum vina de a va fi cerut sa va sacrificati timpul si ideile inutil, fara ecou. Imi asum si vina de a fi amagit niste stagiari si o studenta inimoasa care au crezut intr-o expresie a unui proces democratic. Imi asum vina de a va fi sacait si smuls like-uri pe facebook. Imi asum si vina de a fi dezamagit si nemultumitii. Si pretind sa si-o asume si restul organelor de conducere.

Asa ca dupa ce ma scuz, acuz. Va acuz, domnule presedinte, domnule decan, domnilor prodecani, domnilor formatori si distinsi universitari, ca ati fost complicii tacerii.

Preferam sa ma ciomagiti electoral, sa ma sfasiati in replici si sa ma umiliti prin inovatie, numai ca sa aratati celor ce vor veni in urma noastra de ce te faci avocat. Si de ce ati fost alesi. Si cum ati devenit Überavocati.

Raspund singur fiindca stapanirea tace: tinere, vei deveni avocat si vei fi ales ca sa convingi. Ocazional, prin absenta.

Pe multi dintre dumneavoastra va ajuta verbul. De ce ati tacut?

Ma contraziceti permanent in sedintele de consiliu. Uneori ma si convingeti. Mie nu imi mai datorati curtoazia de a ma contrazice la vedere. Dar tinerilor care s-au implicat le-o datorati cu varf si indesat. Aveati obligatia morala sa oferiti o demonstratie. Dar ati tacut. Sub scutul unui regulament electoral pe care nici asociatiile judetene de radioamatori nu l-ar fi folosit.

Va urmez exemplul si voi tacea. Dar sa nu ma intrebati de ce au devenit barourile caduce. Nici de ce nu se strange cvorumul. Fiindca spectatorii Salii Palatului vin sa vada un spectacol si nimeni nu mai plateste biletul la filmele mute.

Ramanem baroul tatuc. In aceeasi compunere. Si eu raman acelasi naiv, care credeam ca echipa pentru care am si jucat – BB – inseamna Baroul Bucuresti, nu Big Brother.

Ii vom reconvoca pe distinsii avocati Ana Diculescu si Mircea Stanculescu (singurii in fata carora ma inclin) fiindca tacerea celorlalti le-a extins mandatul.

Numai ca maestrul Stanculescu este inamicul tacerii si il felicit. V-am aplaudat participarea la ultima sedinta insa mai abitir voi aplauda reintoarcerea dumneavoastra. Si va las neintrerupt sa ii luminati. Abia atunci chiar voi tacea.

Pana atunci, Duminica la ora 11 plec la pescuit. Si il invit si pe Ion Dragne, daca va fi terminat de plimbat catelul. Dar ma intorc abia cand aud dezbateri care acopera susoteala”.