Zi cruciala la Strasbourg, dupa cum anunta presa de casa a Statului Paralel. In Plenul Parlamentului European de la Strasbourg a avut loc, miercuri 7 februarie 2018, Dezbaterea "Amenintari la adresa statului de drept prin reforma sistemului justitiei din Romania", organizata si desfasurata in prezenta comisarului european pe Justitie Vera Jourova (foto 1), dar si a ministrului Justitiei Tudorel Toader, caruia nu i s-a permis sa ia cuvantul desi au fost facute mai multe solicitari in acest sens. Avand prima interventie in deschiderea Dezbaterii, Vera Jurova a vorbit despre ingrijorarile Comisiei Europene legate de reforma Justitiei din Romania, despre faptul ca sute de mii de oameni au iesit in strada pentru a-si manifesta nemultumirea fata de procesul legislativ, dar si despre faptul ca ar fi trebuit sa se tina cont de avizul negativ al CSM dat pe Legile Justitiei. Ce a omis sa spuna insa comisarul pe Justitie a fost faptul ca, in ciuda avizului negativ al CSM, cele mai multe modificari adoptate la Legile Justitiei au apartinut Consiliului Superior al Magistraturii. Poate nu a stiut!

Totodata, Jourova a subliniat ca reprezentatii Comisiei Europene considera ca Legile Justitiei ar trebui sa fie imbunatatite si sa devina "legi bune": "Este un moment crucial. Romania si romanii au alergat la maraton. Linia de finish este in interior. Conteaza de Romania daca CE va fi alaturi pentru a ajunge la linia de finish".

Deloc surprinzator, aceeasi pozitie critica fata de reforma din Justitie din Romania au avut-o in cadrul dezbaterii si europarlamentari precum Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu (click aici pentru a citi), care nu au ezitat sa vorbeasca pe langa subiect si sa acuze partidele aflate la guvernare de diverse actiuni.

Din fericire, la dezbaterea "Amenintari la adresa statului de drept prin reforma sistemului justitiei din Romania" nu au participat doar asemenea europarlamentari, ci si reprezentati ai statului roman care nu s-au ferit sa spuna lucrurilor pe nume si sa dezvaluie care este de fapt situatia reala din tara noastra.

Un discurs exploziv a fost sustinut in plenul Parlamentului European de europarlamentarul ALDE Norica Nicolai, care a acuzat ca dezbaterile din PE sunt pur politicianiste si ascund un partizanat politic care ar putea avea ca rezultat incercarea PE de a impiedica Parlamentul Romaniei de a legifera. Punctual, Norica Nicolai i-a adresat comisarului pe Justitie Vera Jurova o serie de intrebari care au devoalat lipsa de reactie a Comisiei Europene in momentul in care romanii erau interceptati fara drept, arestati preventiv si apoi achitati, dar si cand state membre ale UE si-au protejat companiile care au dat mita in Romania si care mai apoi s-au ales cu dosare penale.

Acelasi ton l-a folosit si europarlamentarul Victor Bostinaru care s-a declarat dezamagit de lipsa de reactie a Comisiei Europene in fata abuzurilor DNA in Romania sau a interventiei serviciilor secrete in anchete penale. In acest context, Victor Bostinaru a aratat ca in cadrul dezbaterii nu a fost adus niciun argument si nicio explicatie care sa arate de ce modificarile la Legile Justitiei incalca normele europene, neexistand nimeni capabil sa indice ce articol de lege slabeste independenta justitiei.

In acelasi timp, Bostinaru a evidentiat ca in sala se vorbeste despre pericolul unor legi care nici macar nu au fost modificate, precum NCP si NCPP, sau care nu au intrat in vigoare, precum Legile Justitiei.

O pozitie laudabila a avut si europarlamentarul Kosma Zlotowski de la Grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni, care a criticat interventiile europarlamentarilor care au facut comentarii negative privitoare la parcursul legislativ al legilor din Romania si a solicitat ca acestea sa fie isi urmeze cursul democratic. In acelasi timp, eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski a apreciat ca fiind incorect ca celui care ar putea sa vorbeasca cel ma bine despre modul in care au fost adoptate legile in Romania, ministrul Justitiei, sa nu i se permita sa ia cuvantul.

In timp ce ii asculta pe europarlamentarii romani si pana aproape de finalul dezbaterilor, Jurova si-a luat notite, parand chiar ingrijorata de afirmatiile facute in Parlamentul European. 

Laurentiu Rebega: "Am fugit prea mult de Uniunea Sovietica ca sa mai acceptam sa mai avem pe cineva deasupra noastra"

Laurentiu Rebega de la Grupul Europa Natiunilor si a Libertatii a fost primul europarlamentar roman care a vorbit in Parlamentul European, acesta incepand discursul prin a da citire primelor doua articole din Constitutia Romaniei si a transmis UE ca trebuie sa inteleaga ca Romania nu este o tara de mana a doua si ca cel mai bine ar fi ca acesta sa isi rezolve problemele in interior:

"Un canal deschis de comunicare cu Guvernul roman va fi intotdeaua cea mai buna metoda de a clarifica pasii si procedurile ce stau in spatele unei initiative legislative sensibile. (...) Discutiile de la UE nu pot si nu trebuie sa se substituie solutiilor. Au spus-o si presedintele Juncker si presedintele Iohannis. Solutiile trebuie sa le gasim noi, romanii, in Romania. Romania doreste conformarea cu standardele constitutionale si europene, dar printr-un dialog constitutional, viabil. Insa UE trebuie sa inteleaga ca Romania nu este o tara de mana a doua cu cetateni de mana a doua. Sunt inca probleme nerezolvate dar, cu toate acestea, Romania a dat dovada de responsabilitate politica si civica, abordand aceste probleme intr-un mod deschis si cuprinzator. Am fugit prea mult de Uniunea Sovietica ca sa mai acceptam sa mai avem pe cineva deasupra noastra. Marele examen pe care trebuie sa il dea clasa politica este masura in care poate genera o buna guvernare care sa asigure stabilitate, echilibru si prosperitate societatii, iar examenul pe care trebuie sa il dam nu este in fata Europei, este in fata copiiilor si a urmasilor nostri."

Iata celelalte discursuri ale europarlamentarilor de buna credinta:

Norica Nicolai: "Ce ati facut, doamna comisar, cand sute de oameni au fost trimisi in inchisoare si achitati? Ce ati facut doamna comisar cand foarte multi cetateni au fost interceptati in afara legii? Ce s-a facut, doamna comisar, cand state membre care privilegiaza dreptul companilor lor de a da mita, au dat mita in Romania?"

"La Bucuresti avem intentia de a legifera pentru ca nici Legile de organizare a Justitiei nu sunt legi in vigoare. Nici nu am avut vreo discutie de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala. Discutia de astazi este departe despre statul de drept. Este o discutie politicianista si ingrijorarea dvs nu isi are rostul decat din prisma unui partizanat politic. Nu vreau sa cred ca prin aceasta dezbatere doriti sa impiedicati un Parlament national sa isi exercite principala lui prerogativa, aceea de a legifera. Pentru ca ar fi nedemocratic si incorect. Dar despre corectitudine si statul de drept vreau sa vorbesc. Prezumtia de nevinovatie, doamna comisar, drepturile si libertatile in procesul penal nu sunt garantii proceduale pe care UE le ocroteste? Dumneavoastra sunteti garantul tratatelor. Ce ati facut, doamna comisar, cand sute de oameni au fost trimisi in inchisoare si achitati? Ce ati facut doamna comisar cand foarte multi cetateni au fost interceptati in afara legii? Cand Serviciul de Informatii, care nu are atributii in procesul penal, a fost implicat in realizarea acestuia? Ce s-a facut, doamna comisar, cand state membre care privilegiaza dreptul companilor lor de a da mita, au dat mita in Romania? S-au inchis dosarele pentru ca nu convenea intereselor economice ale unor state membre. Ne pare foarte rau, doamna comisar, dar Justitia se infaptuieste cu buna credinta, cu onestitate si cu corectitudine. Si numai de astfel de valori nu dati dovada in dezbaterea de astazi."

Victor Bostinaru: "Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

Renate Weber: "Sa ne uitam la mecanismele institutitionale pe care o tara le are pentru a adopta o legislatie in acord cu exigentele statului de drept. In Romania astfel de mecanisme exista si functioneaza"

"Am auzit la viata mea multe minciuni, dar chiar cred ca domna deputat Macovei a intrecut orice limita! Cand CE se intereseaza de ceea ce se intampla intr-un stat membru este ceva firesc pentru ca in UE suntem membrii unei mari familii. Dar la fel de firesc este sa ne uitam la mecanismele institutitionale pe care o tara le are pentru a adopta o legislatie in acord cu exigentele statului de drept. In Romania astfel de mecanisme exista si functioneaza. Avem o Curte Constitutionala care emite decizii obligatorii pentru Parlament, obligandu-l sa puna orice lege in acord cu Constitutia. O Curte Constitutionala care este idependenta si a dovedit asta prin deciziile luate sub diferite guvernari. Avem presedintele Romaniei care face un control de oportunitate inainte de a promulga o lege, avand dreptul de a o retrimite in Parlament, explicand punctual care prevederi ar putea aduce atingere independentei Justitiei. Sunt mecanisme democratice si trebuie sa avem incredere in ele. Dar asta nu exclude evaluarea unei legislatii de catre Comisia de la Venetia, care poate face o analiza obiectiva. Pentru ca ceea ce este de dorit este o legislatie si o Justitie in folosul cetatenilor romani."

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

Ioan Mircea Pascu: "De ce trebuie Romania sa fie mai supravegheata acum intr-un climat democrat, decat in timpul lui Ceausescu?"

"Din 2005 Romania are un sistem care se bazeaza pe protocoale secrete intre serviciile de informatii si autoritati. De ce sa fie secrete daca este sunt constitutionale. Sunt protocoale care au fost mostenite din sistemul imediat de dpa Revolutie. S-au folosit instrumente directe de atacare a rivalilor politici si intereselor economice diferite. In ultimii doi ani, mass-media este plina de stiri cu privire la abuzuri in lupta anticoruptie si de un numar covarsitor de cazuri care apar in fata justitiei. De asemenea, articolele care sunt declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala vine sa puna sub semnul inrebarii suveranitatea Romaniei. Si atunci ma intreb, de ce trebuie Romania sa fie mai supravegheata acum intr-un climat democrat, decat in timpul lui Ceausescu?"

Dan Nica: "Nu sunt in stare cei care critica sa indice articolul, alineatul, pentru ca nu exista asa ceva! Unii colegi au spus minciuni. V-au dezinformat, doamna comisar! Poate daca ati fi accceptat intalnirea cu domnul ministru sunt convins ca ati fi avut alt discurs"

"Au fost spuse atatea neadevaruri incat ar trebui sa infiintam o noua initiaiva "Minciuna ucide". Ne-am intrebat cu toti de ce nu este lasat sa vorbeasca ministrul Justitiei din Romaniei. De ce se invoca in mod fals ca ar fi trebuit sa vina premierul, care nu este membru al Consiliului si care nici macar nu a primit o invitatie? Motivele sunt foarte simple! Nu adevarul intereseaza astazi, ci discursurile politicianiste si lipsa oricarui argument. Nu sunt in stare cei care critica sa indice articolul, alineatul, pentru ca nu exista asa ceva! Unii colegi au spus minciuni. V-au dezinformat, doamna comisar! Poate daca ati fi accceptat intalnirea cu domnul ministru sunt convins ca ati fi avut alt discurs. Cum e posibil sa spuneti despre independenta sistemului judiciar cand legile respective au fost adoptate de Curtea Constitutionale, declarate constitutionale? Cum e posibil sa nu stiti sau sa nu va fi spus nimeni ca din cele 350 de amendamente 270 au fost propuse de Consiliul Superior al Magistraturii? Sunt elemente pe care toata lumea ar trebui sa le stie, dar din pacate, nu adevarul a contat azi! E o dezbatere politicianista de cea mai neplacuta speta!"

Maria Grapini: "Doamna comisar (n.r -Vera Jourova) sunteti deceptia zilei mele de astazi"

“O sa vreau sa multumesc in primul rand reprezentantului Consiliului, care a avut o pozitie corecta, echidistanta, obiectiva si rezervata. Doamna comisar (n.r -Vera Jourova) sunteti deceptia zilei mele de astazi. Am sa va las aceasta brosura in care o sa gasiti si graficele despre cum a fost dezbaterea publica, si cate amendamente s-au facut din partea asociatiilor profesionale. Poate intelegeti ca parcursul modificarii Legilor Justitiei este o necesitate. Eu nu inteleg de la titlu. Cum adica sa punem un tiltlu ca reforma in Justitie ar afecta statul de drept? Eu spun ca lipsa de reforma ar afecta statul de drept. Si doamna Macovei care aici aplauda cand nu trebuie a facut un pachet de legi, prin asumare, in care au ramas foarte multe articole neconstitutionale. Si ce se chinuie acum acest Guvern si domnul ministru, tot respectul pentru profesionalismul dumnealui, este sa corecteze aceste articole neconstitutionale. Si au fost sute de oameni, mii de oameni bagati in puscarie pe legile doamnei Macovei. Acum platim la CEDO din bugetul cetatenilor romani”.

Claudia Tapardel: "Sa vorbim despre Justitie televizata, despre cariere si imagine publica distruse in urma unor dosare bazate pe probe neconcludente si putin solide, care in final au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale sau chiar au fost clasate"

“Regret ca ne aflam din nou in fata unei campanii murdare de dezinformare la adresa Romaniei si ca ne aflam intr-o situatie extrem de periculoasa in care se contesta actiuni legitime ale unui Parlament national. Ceea ce nu ati inteles este ca astazi vorbim despre niste legi ale Justitiei in Romania care au ca obiectiv respectarea drepturilor si ale libertatilor civile ale cetatenilor romani si respectarea principiului nevinovatiei. Poate ca ar trebui sa discutam aici, in forul democratiei europene, despre sutele, daca nu miile de vieti distruse in Romania, prin nerespectarea acestui principiu consfintit de legislatia europeana. Si anume principiul nevinovatiei. Sa vorbim despre Justitie televizata, despre cariere si imagine publica distruse in urma unor dosare bazate pe probe neconcludente si putin solide, care in final au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale sau chiar au fost clasate. Cand vorbim despre Legile Justitiei vorbim despre un pachet de legi care a fost dezbatut luni intregi, impreuna cu asociatiile profesionale, precum si la nivelul Parlamentului national. Iar amendamentele depuse sunt emanatia acestui proces de consultare. Aceasta este realitatea in Romania”.