Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost miercuri, 11 septembrie 2019, locul unde DNA a facut dovada maximei sfidari a dreptului la un proces echitabil, anuntand degajat ca foloseste in continuare in dosarele penale martori cu dubla identitate, reala si protejata, si ca nu au nicio problema cu asta, atat timp cat legea nu interzice. Iar la toata scena, Inalta Curte, in loc sa verifice daca mai subzista motivele avute la momentul protejarii identitatii martorului de catre DNA, astfel cum CCR a statuat prin Decizia 248/2018, a dat din cap, a consemnat si a dat termen peste o saptamana, ca vezi Doamne, astfel cum judecatorul suprem Stefan Pistol (foto 1) presedintele Completului de 3 anuntase inca de la termenul trecut, din 4 septembrie 2019, se pensioneaza si trebuie sa dea pronuntarea pana ii iese decretul de la Administratia Prezidentiala.

Microsoft 3 se judeca pe declaratii date de martori cu dubla identitate

S-a intamplat in dosarul nr. 2607/1/2017, cunoscut ca "Microsoft 3", judecat in prezent la fond de completul prezidat de judecatorul Stefan Pistol, din care mai fac parte judecatoarele Geanina Cristina Arghir si Oana Burnel, si in care DNA i-a trimis in judecata pe fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu, pe Dinu Pescariu si Claudiu Florica, in calitate de reprezentanti ai D.Con-Net AG si pe fostul director al Microsoft Romania Calin Tatomir.

In fata acestui complet, la termenul de miercuri, 11 septembrie 2019, reprezentatul Directiei Nationale Anticoruptie a recunoscut, sfidator si stapan pe sine, ca nu vede nicio problema in faptul ca ar urma sa fie adusi in fata instantei martori cu dubla identitate, reala si protejata. Ba mai mult, procurorul DNA a subliniat chiar ca atat timp cat legea nu interzice acest lucru, inseamna ca este permis, argumentandu-si afirmatiile, atentie, chiar pe baza unei decizii care a circulat in parchetul anticoruptie.

Cel mai probabil, procurorul de sedinta s-a referit la circulara semnata de fosta sea DNA, Laura Codruta Kovesi, in octombrie 2016 in urma unei sedinte de lucru, care a luat apoi drumul tuturor sectiilor si serviciilor DNA, si in care le-a transmis procurorilor din subordine ca nu exista niciun impediment pentru procurorii anticoruptie sa foloseasca o singura persoana in acelasi dosar atat cu identitate reala, cat si cu identitate protejata. In acelasi document, Kovesi le-a precizat ca au obligatia de a informa doar judecatorul despre asemenea practici, printr-o adresa cu regim secret de serviciu. Acest lucru insemna practic ca partile din dosar nu aveau cunostinta despre metodele de lucru ale DNA in obtinerea probelor. Culmea tupeului, prin acea circulara, Kovesi le dadea asigurari procurorilor DNA ca, odata informat judecatorul, folosirea unor asemenea practici asigura garantia de loialitate a administrarii mijloacelor de proba (Click aici pentru a citi).

Documentul mai sus indicat a fost prezentat in exclusivitate in martie 2019 de jurnalista Oana Zamfir la Antena 3 si il prezentam mai jos in facsimil:

Caz scoala de cum un procuror poate prosti un judecator

Precizarile procurorului DNA au fost facute dupa ce avocatul Dan Chitic (foto 2), aparator al fostului ministru al Telecomunicatiilor Gabriel Sandu, a pus in discutie la inceputul sedintei de judecata, tinand cont ca urmau sa fie audiati mai multi martori, precum si un martor cu identitate protejata, posibilitatea ca instanta sa verifice daca subzista temeiurile care au fost avute in vedere atunci cand s-a luat in discutie masura protejarii identitatii unuia dintre martori. Nu de alta, dar exista in acest moment informatii certe, probate chiar de DNA, ca unul dintre martorii cu identitate reala este dublat de martorul cu identitate protejata care, ce sa vedeti, trebuie musai audiat in aceeasi zi cu unul dintre martorii cu identitate reala. La baza solicitarii a stat Decizia nr. 248 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei in aprilie 2019, privind art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala referitor la masurile de protectie dispuse in cursul urmaririi penale, articol declarat neconstitutional, pe motiv ca incalca dreptul la aparare.

Este vorba despre aceeasi Decizie CCR in care s-a retinut ca, prin analogie cu dreptul procurorului de a dispune cu privire la unele masuri procesual penale doar in faza urmaririi penale, ar trebui ca dreptul procurorului de a mentine identitatea protejata a unui martor sa inceteze in faza camerei preliminare ori a insantei de fond, iar hotararea cu privire la aceasta masura sa fie apreciata de instanta.

In acest sens, CCR a aratat ca se impune ca legiuitorul sa reglementeze expres care este organul judiciar competent sa se pronunte pe mentinerea sau incetarii calitatii de martor cu identitate protejata si in faza judecatii, nu doar in faza urmaririi penale: "Curtea constata ca, drept exigenta impusa de prevederile art.21 alin. (3) si art.24 alin. (1) din Constitutie, este necesar ca dispozitiile art.126 alin.(6) din Codul de procedura penala, care prevad mentinerea masurilor de protectie a martorului amenintat pe tot parcursul procesului penal daca starea de pericol nu a incetat, sa reglementeze, in mod expres, care este organul judiciar competent sa verifice necesitatea mentinerii sau incetarii acestor masuri si procedura prin care se realizeaza aceasta verificare. Pentru aceste motive, Curtea constata ca prevederile art.126 alin.(6) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, incalcand dreptul la aparare".

Noi credem totusi ca atat timp cat instanta de contencios constitutional a stabilit ca fiind neconstitutional dreptul procurorului de a se mai pronunta pe acesta masura in timpul judecatii, se impune, de la sine, ca o obligatie morala a judecatorului, in vederea asigurarii respectarii dreptului la un proces echitabil al partilor, sa verifice daca se mai justifica masura protejarii indentitatii unui martor.

Ne aflam altfel in situatia in care un procuror DNA poate prosti orice judecator dand zece identitati diferite, sub acoperire, unei singure persoane, pentru a crea impresia ca dosarul e blindat de probe, stiindu-se ca declaratia de martor este un mijloc de proba. Un asemenea mod de pacalire a judecatorului este contrar principiului ca nicio acuzatie (plangere/declaratie) nu poate avea valoare probanta decat daca se coroboreaza cu alte probe. Aceasta conditie a existat in vechiul Cod de procedura penala din 1968, la art.86 indice 1 alin.(6), dar a fost eliminata, ramanand valabila ca principiu de Drept.

Este evident de altfel pentru oricine ca nu poti, pe baza unei simple plangeri, sa faci dovada ca cineva a comis o fapta penala, fara sa aduci si alte probe. E ca si cand autorul unei plangeri primeste de la procuror calitatea de martor cu identitate protejata pentru a se face dovada vinovatiei cuiva, cand in fapt acesta este un mod infractional al unor procurori de a ascunde lipsa de probe si de a nenoroci cu orice pret o persoana prin inventarea de noi martori la adapostul posibilitatii legale de a se atribui calitatea de martor protejat unor persoane.

Martorii cu identitate protejata infricosati de anchetatori in atentie CCR

Despre aceasta posibilitate vorbeste si CCR in Decizia 248/2018, retinand ca "legiuitorul a prevazut o valoare probanta restransa a declaratiilor martorului protejat" - conform art. 103 alin. (3) din Codul de procedura penala, in care se arata ca o decizie a instantei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati – iar asta pentru ca, precizeaza judecatorii constitutionali, declaratiile acordate de martorii cu identitate protejata pot fi influentate de procurori, martorii putand declara "conform dorintei organului judiciar, intrucat resimt datoria morala de a actiona astfel".

Iata ce precizeaza CCR in Decizia nr. 248/2019 referitor la acest aspect:

"Restrangerea valorii probante a declaratiilor date de martorii protejati are la baza temerea ca acestia ar putea fi supusi unui anumit control de autoritate din partea organului de urmarire penala si astfel ar putea fi influentati in declaratii, pentru ca au anumite interese in a actiona conform dorintei organului judiciar, intrucat resimt datoria morala de a actiona astfel, ca urmare a instituirii masurilor de protectie sau din alte

motive. Pentru aceste considerente, si dispozitiile art.86 1 alin.6 din Codul de procedura penala din 1968 limitau efectele declaratiilor martorilor supusi masurilor de protectie in comparatie cu efectele declaratiilor martorilor obisnuiti, aratand ca acestea pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".

Altfel, putem spune ca judecatorii indolenti care merg pe ideea ca procurorul este magistrat, frate cu el, pot cadea lesne in capcanele procurorilor si sa se discrediteze moral si profesional. De aceea, consideram ca orice judecator care se respecta si care apara cu adevarat drepturile omului este obligat sa dispuna din proprie initiativa verificarea oricarui martor cu identitate protejata, pentru a se stabili daca acesta nu este un alt martor multiplicat.

Nefiind inca o obligatie prevazuta de lege a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de fond de a verifica aceste masuri de protectie, s-or fi gandit si judecatorii ICCJ la termenul din 11 septembrie 2019, au decis, cu majoritate de voturi, dupa o suspendare a sedintei timp de doua ore, ca vor proroga discutia privitoare la subzistenta motivelor pentru acordarea identitatii protejate a unui martor pana la un moment ulterior.

Pe de alta parte, in aceeasi sedinta, avocatul Dan Chitic a pus in discutie posibilitatea amanarii cauzei pana la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei privind completele de 3 specializate in judecarea dosarelor ce au ca obiect infractiuni de coruptie.

Fata de aceasta solicitare, instanta s-a aratat suprinsa, precizandu-i avocatului Chitic ca acest complet a inceput sa administreze probele ulterior momentului 23 ianuarie 2019, cand printr-o circulara interna a ICCJ s-au stabilit competentele pentru judecarea dosarelor privind infractiunile de coruptie. Fata de aceasta, avocatul Chitic a sustinut ca la momentul desemnarii completului de judecata, in anul 2018, acesta nu avea competente in judecarea infractiunilor de coruptie, ba mai mult, nu exista niciun alt complet specializat in acest sens, dintre care sa poata fie ales aleatoriu un complet potrivit dispozitiilor legale. In completare, avocatul Florin Surghie, aparator al lui Calin Tatomir, a afirmat ca, odata reorganizata Sectia penala a ICCJ in functie de specializarea pe judecarea cauzelor de coruptie, trebuia sa aiba loc automat o redistribuire a dosarelor si a completelor a caror competenta a fost stabilita in urma deciziei din 23 ianuarie 2019. De amintit in acest caz este insa adresa semnata de presedinta instantei supreme, judecatoarea Cristina Tarcea, si publicata de Lumea Justitiei, la Inalta Curte, prin care sefa ICCJ recunoastea ca nu exista complete specializate pe fapte de coruptie la instanta supreme.  (Click aici pentru a citi).

Dupa alte dezbateri asupra motivelor pentru care se impune amanarea cauzei pana la publicarea Deciziei CCR, completul de 3 condus de judecatorul Stefan Pistol a decis acordarea unui viitor termen la data de 18 septembrie 2019, data pana la care se prezuma ca va fi publicata si hotararea Curtii Constitutionale.

Altfel, nu putem sa nu remarcam graba judecarii acestui dosar, care primeste termene saptamanale din partea completului condus de judecatorul Stefan Pistol. Asta poate si pentru ca, astfel cum insusi ar fi specificat la termenul trecut din 4 septembrie 2019, termenele au fost programate in acest fel in dosarul Microsoft 3 pentru ca judecatorul Stefan Pistol trebuie sa iasa la pensie, si vrea totusi sa dea pronuntarea in acest dosar.

Si nu avem de ce sa nu il credem din moment ce, astfel cum reiese si de pe site-ul instantei supreme, urmatoarele doua termene au fost deja stabilite, 18 septembrie si 25 septembrie.

Publicam in continuare minuta din 11 septembrie 2019 din dosarul nr. 2607/1/2017:

"I. Cu majoritate, Admite cererea de amanare formulata de aparatorii alesi ai inculpatilor Sandu Gabriel, Pescariu Dinu Mihail si Florica Claudiu Ionut la care a achiesat si aparatorul ales al inculpatului Tatomir Calin pana la publicarea in Monitorul Oficial a Deciziei Curtii Constitutionale din data de 3 iulie 2019 privind cauzele inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si solutionate in prima instanta anterior Hotararii Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 14 din 23 ianuarie 2019 si amana judecarea cauzei la data de 18 septembrie 2019, ora 13:00, Sala Sectiilor Unite.

II. Cu opinia separata a doamnei judecator, in sensul respingerii cererilor de amanare in vederea publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei Curtii Constitutionale din data de 3 iulie 2019 privind cauzele inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si solutionate in prima instanta anterior Hotararii Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 14 din 23 ianuarie 2019.

III. Cu unanimitate, Proroga pronuntarea asupra celorlalte cereri formulate de aparatorii alesi ai inculpatilor Sandu Gabriel, Pescariu Dinu Mihail,Florica Claudiu Ionut si Tatomir Calin la un termen ulterior. Amana audierea martorului Tanase Cristian, a martorului cu identitate protejata Ivan Mioara, precum si a celorlalti martori Popescu Manuela Anca, Eftene Sorin Cristian si Pletea Florin la un termen ulterior. Partile prezente au termen in cunostinta. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11 septembrie 2019".

*Cititi aici Decizia CCR nr. 248/2019