Consiliul Superior al Magistraturii are sustinere internationala in demersul de preluare a sistemelor informatice ale instantelor de la Ministerul Justitiei.

Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare (RECJ) – condusa de judecatoarea Madeleine Mathieu (foto) din Franta – a transmis vineri, 15 noiembrie 2024, un mesaj de sprijin pentru CSM, subliniind ca, in general, in orice tara, un organism asemanator (denumit „consiliu judiciar”) poate oferi garantii de protectie a datelor din calculatoarele instantelor mai puternice decat institutii care fac parte din puterea executiva (fie ca vorbim despre guverne sau autoritati de protectie a datelor cu caracter personal). Motivul este ca aceste consilii judiciare au atributia de garant al independentei justitiei.

Amintim ca CSM s-a opus proiectului initiat de Ministerul Justitiei prin care se urmareste preluarea calculatoarelor din instante si a sistemului ECRIS pe un server administrat de MJ, catalogand aceasta masura drept o vulnerabilutate si un pericol pentru independenta justitiei, in conditiile in care persoane din afara autoritatii judecatoresti (in speta functionari MJ) ar urma sa aiba acces la date nepublice din dosarele aflate pe rolul instantelor (click aici pentru a citi).

De asemenea, mentionam ca CSM a trimis catre toate instantele romanesti un chestionar prin care acestea sa opteze cu privire la modul in care calculatoarele ar trebui preluate de la minister la consiliu (click aici pentru a citi).

Redam comunicatul si declaratia RECJ (vezi facsimil):

„Comitetul executiv al RECJ a publicat o declaratie in care isi exprima ingrijorarea cu privire la reforma guvernantei IT a Romaniei in justitie, care are ca scop centralizarea gazduirii si administrarii bazelor de date judiciare in subordinea Ministerului Justitiei.

Consiliul subliniaza ca consiliile judiciare ar trebui sa aiba o putere de decizie atat in ceea ce priveste gestionarea bazelor de date ale sistemului judiciar, cat si in ceea ce priveste aplicatiile care sunt utilizate in cadrul sistemului judiciar. Consiliul subliniaza ca procesele de reforma informatica in sistemul judiciar ar trebui sa fie efectuate cu acordul consiliilor judiciare, atunci cand sunt in cadrul mandatului acestora si in conformitate cu rolul lor de garanti ai independentei justitiei”.

„Luand act de procesul de reforma a guvernantei informatice in cadrul sistemului judiciar din Romania, prin care Ministerul Justitiei intentioneaza sa centralizeze, la nivelul ministerului, gazduirea si administrarea bazelor de date ale sistemului judiciar, precum si a conturilor judecatorilor si grefierilor,

Luand in considerare riscul potential ca aceste date sa devina disponibile entitatilor din afara sistemului judiciar,

Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare, fidela pozitiei exprimate anterior, subliniaza ca consiliile judiciare, sub rezerva mandatului lor, ar trebui sa aiba o putere de decizie atat in ceea ce priveste gestionarea bazelor de date ale sistemului judiciar (din perspectiva accesului la datele cauzelor si perspectiva atributiilor acestora in ceea ce priveste protectia datelor cu caracter personal), cat si in ceea ce priveste aplicatiile utilizate in cadrul sistemului judiciar.

Prin urmare, procesele de reforma informatica in sistemul judiciar ar trebui sa se desfasoare cu acordul consiliilor judiciare, atunci cand intra in atributiile acestora si in conformitate cu rolul lor de garanti ai independentei justitiei.

In acest sens, subliniem ca:

- conform paragrafului 24 din Avizul nr. 24/2021 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (n.r. click aici), CCJE constata importanta tot mai mare a tehnologiei informatiei pentru viitorul sistemului judiciar si recomanda ca, acolo unde acestea exista, consiliile judiciare sa aiba un rol in acest domeniu, pentru a proteja in mod adecvat independenta judiciara si a asigura calitatea muncii judecatorilor in viitor;

- conform paragrafului 57 din Avizul nr. 26/2023 a Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (n.r. click aici), masurile eficiente de securitate si protectie a datelor necesita o supraveghere eficienta si independenta a tehnologiei utilizate de sistemul judiciar, asa cum se intampla in general in societate. O astfel de supraveghere ar putea prezenta un risc semnificativ pentru independenta judiciara daca ar fi efectuata de catre executiv sau de un organism de reglementare, cum ar fi o autoritate nationala pentru protectia datelor, mai degraba decat de un organism din cadrul sistemului judiciar;

- conform paragrafului 9 din Declaratia de la Roma din 14 iunie 2024 a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare (n.r. click aici), sub rezerva mandatului lor, consiliile judiciare ar trebui sa joace un rol activ si de conducere in evaluarea solutiilor de inteligenta artificiala propuse pentru utilizare in cadrul sistemului judiciar. Sub rezerva mandatului lor, consiliile judiciare ar trebui sa stabileasca, de asemenea, standarde pentru utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a tehnologiilor AI”.

sursa foto: Le Media Social