Ministrul Justitiei Mona Pivniceru (foto) a sustinut miercuri, 30 ianuarie 2013, o conferinta de presa, dupa ce Comisia Europeana a dat publicitatii Raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). Mona Pivniceru a apreciat ca Raportul este pozitiv, in ansmablul lui, si favorabil Ministerului Justitiei. In cadrul conferintei de presa, ministrul Justitiei Mona Pivniceru a punctat remarcele pozitive facute de Comisia Europeana in ceea ce priveste sistemul judiciar, dar si lupta anticoruptie. Totodata, ministrul Mona Pivniceru a facut referire si la modul in care se va desfasura procedura de selectie Procurorului General al Romaniei si a procurorului sef al DNA, precizand ca asteapta propuneri din partea adunarilor generale ale parchetelor si a consiliilor de conducere ale acestora.

In timpul aceleasi conferinte, Mona Pivniceru a vorbit si despre intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila: "Codul de procedura civila va intra in vigoare la 15 februarie 2013. Pana atunci se va operationaliza si legea privind degrevarea instantelor de anumite competente, in sensul armonizarii acestora si vom avea grja ca ca in momentul intrarii in vigoare a acestei legi sa coincida cu data de 15 februarie".

Prezentam principalele declaratii facute de ministrul Justitiei Mona Pivniceru cu privire la Raportul MCV:

"Raportul este pozitiv in ansamblul lui, dar in mod particular noi subliniem activitatile care intereseaza Ministerul Justitiei. In primul rand, Raportul retine ca Ministerul Justitiei a elaborat o strategie multianuala pentru punerea in vigoare a celor patru coduri si cu adevarat, Codul civil a intrat deja in vigoare, Codul de procedura civila intra in vigoare la data estimata de Comisie, Codul penal va intra in vigoare la 1 februarie 2014, iar Legea de punere in aplicare a Codului de procedura penala va fi adoptata in aceasta vara, in cursul acestui an si va intra in vigoare la aceeasi data cu Codul Penal, 1 februarie 2014. Tot la acea data va intra si pachetul insotitor de dispozitii penale privitoare la executarea pedepselor privative de libertate, privitor la executarea pedepselor neprivative de libertate si cel referitor la probatiune.

S-a facut o remarca in Raport privitoare la rediscutarea textelor din Coduri si a mai ramas in discutie doar Legea de punere in aplicare a Codului de procedura penala si supuse modificarii sunt doar 55 de articole, ceea ce inseamna ca in proportie de 92% Legea de punere in aplicare a Codului de procedura penala nu are modificari substantiale. Sunt mai multe modificari care insa vizeaza forma, acuratetea textului, claritatea lui si nu substanta reglementarii.

O alta remarca pozitiva adusa in acest raport priveste modificarile legislative pe care le-a promovat Ministerul Justitiei de natura a contribui la transformarea treptata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie intr-o adevarata instanta de casatie cu mai putine responsabilitati in materia solutionarii recursurilor. Aceasta este remarca din Raport. Prin urmare, noi Ministerul Justitiei, in ultimii ani, am promovat masuri legislative care au condus la singularizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu adevarat la o instanta de casatie.

Legea de degrevare a instantelor judecatoresti si de pregatire de punere in aplicare a Codului de procedura civila chiar el in sine face aceasta operatiune pentru ca legea are si ceva dispozitii penale din masura a cobori din competenta Inaltei Curti la instantele inferioare de asa maniera incat rolului Inaltei Curti de Casatie sa nu fie acela al unei instante care sa judece recursuri ca o instanta de drept comun.

Tot in acest fel, Raportul remarca pozitiv procedura de promovare a magistratilor. Noile dispozitii privitoare la promovarea magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie au introdus o noua rigoare in cadrul sistemului prin care s-a acordat prioritatea asigurarii unei calitati concurentiale ridicate.

Tot pozitiv Comisia remarca faptul ca Ministerului Justitiei a lansat un proiect pe termen mediu care va contribui la codificarea legislatiei in scopul acccelerarii procesului de actualizare legislativa. In Romania sunt in jur de 14.000 de acte normative, numai Legea 18 a fost modificata de 70 de ori, ceea ce inseamna ca exista un proces greu de percepere si de catre cetatean de a-si apropia textul unei legi care ii reglementeaza drepturile si aceeasi greutate o are si judecatorul in a aplica aceste texte. 14.000 de acte normative reprezinta o masa legislativa absolut grevanta pentru orice stat. Prin urmare, prima masura pe care deja am luat-o a fost ca Ministerul Justitiei nu mai da niciun aviz la niciun minister in afara obligatiei acestuia de a proceda la republicare. Am discutat cu premierul sa elaboram o ordonanta de urgenta si sa dam dreptul Consiliului Legislativ la a proceda el insusi la aceasta republicare, prin urmare numarul legilor sau al ordonantelor se vor reduce ca efect al republicarii, dupa care impreuna cu Consiliul Legislativ si cu expertiza oferita de Ministerul Justitiei vom proceda la verificarea tuturor textelor din aceste legi sa vedem in ce masura ele sunt noi, mai corespund realitatilor contemporane, daca nu au devenit cumva caduce, nu sunt repetitive si alte elemente care ar ingreuna procesul de identificare a lor si mai ales procesul de aplicare.

Tot ca o remarca pozitiva Raportul subliniaza ca Guvernul a identificat solutii alternative in privinta volumului de munca si necesitatea de a restructura instantele si parchetele. Noi suntem intr-un grup de lucru operational impreuna cu CSM, impreuna cu parchetele, sa vedem ce instante si parchete de pe langa acestea nu mai sunt operationale in sensul ca au un volum extrem de redus de activitate si prin urmare nu s-ar mai justifica existenta acestora. Ele insa vor fi corelate cu viziunea mai larga a statului roman vizand reorganizarea administrativa, regionalizarea teritoriala. Procesul este curs si urmeaza sa il finalizam in curand.

Raportul mentioneaza pozitiv noul cadru juridic creat de statul roman in 2011, adica in sensul de a permite Inspectiei Judiciare sa isi atinga obiectivele in mod mai eficient.

Tot ca o remarca pozitiva, Raportul remarca faptul ca s-a pus in aplicare de catre Ministerul Justitiei o strategie de simplificare si accelerare a accesului la ECRIS, care reprezinta principala baza de date judiciare. Acesta va fi dezvoltat si va fi operational la data de 15 februarie 2013, odata cu intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, care va fi usor accesibil judecatorilor, va fi usor accesibil intre instante, care va permite citarea pe site si asa mai departe. In anul viitor avem o dezvoltare a acestei aplicatii, in sensul de publicare a tuturor hotararilor judecatoresti.

Raportul mai consemneaza in mod pozitiv ca Ministerul Justitiei s-a remarcat prin implementarea strategiei nationale anticoruptie. In ultimele luni au fost parcursi pasi importanti de punere in aplicare a strategiei, in ianuarie 2013 – 1874 de primarii si 20 de consilii judetene erau inregistate la Secretariatul Strategiei nationale anticoruptie.

S-a remarcat cumva negativ inconsistenta datelor statistice in ce priveste valorificarea creantelor provenite din infractiuni. Cu privire la acest aspect noi am initiat un grup de lucru interinstitutional pentru eficientizarea procesului de identificare, indisponibilizare si valorificare a produsului infractiunii. Ni s-a alaturat Ministerul Finantelor Publice, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justiei, DNA, CSM, ANI si ANAF, deci operationalizam acum modalitatea cea mai concreta, practica si efectiva prin care se poate ajunge la indisponibilizarea si valorificarea produsului infractiunii. La acest moment grupul a operationalizat deja partea legislativa a acestui studiu de grup. (...) Noi consideram ca in ceea ce priveste Ministerul Justitiei, raportul este favorabil".

Mona Pivniceru despre procedura de selectie a sefilor PICCJ si DNA: “Raportul nu a criticat procedura pe fond, nu a criticat legalitatea corectitudinii acesteia, nu a criticat nici transparenta acesteia. Singurul lucru care a fost criticat sau remarcat cumva cu o conotatie negativa in acest raport este faptul ca nu s-a asigurat o baza larga de selectie”

In ceea ce priveste procedura de selectie a Procurorului General al Romaniei si a procurorului sef al DNA, Mona Pivniceru a declarat ca aceasta nu a fost criticata in raportul MCV. Ministrul Justitiei a precizat ca singura remarca cu o conotatie negativa a fost legata de baza de selectie, care ar trebui sa fie una mai larga. In aceste conditii, ministrul Mona Pivniceru a afirmat ca se va consulta cu adunarile generale ale parchetelor, cu consiliile de conducere ale acestora si ca asteapta din partea acestora recomandarea unor persoane care ar fi potrivite sa conduca Parchetul General si DNA: “Raportul nu a criticat procedura pe fond, nu a criticat legalitatea corectitudinii acesteia, nu a criticat nici transparenta acesteia. Singurul lucru care a fost criticat sau remarcat cumva cu o conotatie negativa in acest raport este faptul ca nu s-a asigurat o baza larga de selectie. Acum, cum putem noi transparentiza, sa intram in termenii Comisiei, aceasta baza de selectie: vom colabora cu adunarile generale ale parchetelor din cele doua structuri, cu consiliile acestora de conducere, cu procurorii sefi de la aceste structuri, in sensul de a ne face ei recomandarea unor persoane care in viziunea lor ar avea aptitudinea profesonala, morala si de viziune in lupta anticoruptie, care i-ar face apti de a ocupa aceste functii. Eu voi contacta toate aceste persoane si le voi ruga sa se inscrie in aceasta procedura. Cert este ca obligatia pe care o are ministrul de Justitie in aceasta procedura este obligatie de mijloace, de diligenta, pentru ca trebuie sa faca toate demersurile de asa natura incat sa faca stimulativa ocuparea acestor functii, ceea ce mi-am propus sa fac si ceea ce deja voi face”.

De asemenea, Mona Pivniceru a precizat ca noua procedura de selectie a sefilor PICCJ si DNA va fi declansata “cat mai curand”, intrucat “timpul ne preseaza”, dar si ca aceasta nu are legatura cu expirarea delegarii lui Daniel Morar in fruntea Parchetului General: “Procedura noastra nu este legata de existenta sau inexistenta unei persoane intr-o functie la un moment dat. Si data trecuta am fost in aceeasi iminenta a expirarii mandatului doamnei procuror Kovesi. Si atunci procedura si-a urmat drumul ei firesc, cum si-o va urma si de aceasta data”.