Pentru a nenumarata oara, Directia Nationala Anticoruptie a fost dovedita definitiv in instanta ca a fabricat un dosar pe simple vorbe. Iar achitarea din apel este cu atat mai spectaculoasa, cu cat prima instanta a pronuntat doar pedepse cu executare.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate decizia nr. 84/2024 din dosarul nr. 3045/86/2019, prin care, la 23 ianuarie 2024, judecatoarele Mihaela Bivol si Maria-Loredana Grigorean de la Curtea de Apel Suceava i-au achitat definitiv pe comisarul-sef Gheorghe Damian de la IPJ Suceava si pe Aurel Dumitriu (foto 1), fost director in Garda Forestiera Suceava. Cei doi au fost trimisi in judecata de catre procurorul Ciprian-Mihai Morisca de la DNA Suceava pentru o asa-zisa mita de 3.000 de lei (cate 1.500 de lei de fiecare) luata de la doi oameni de afaceri locali (Alin Bosutar si Ionela Drelciuc), pentru a nu efectua un control temeinic la gaterul detinut de acestia.

Amintim ca rechizitoriul nr. 20/P/2019 al procurorului Morisca a fost confirmat de catre sefa din 2019 a DNA Suceava, procuroarea Mihaela Mihai-Popa (vezi facsimil).

De asemenea, mentionam ca in prima instanta, la 29 decembrie 2022, judecatorul Iulian-Cristian Topalea de la Tribunalul Suceava pronuntase numai pedepse la inchisoare cu executare (click aici pentru a citi).

Dosar insailat doar pe vorbe

Cu privire la acuzatia de dare de mita (desfiintata prin achitare pe art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala: „fapta nu exista”), motivarea Curtii de Apel Suceava este foarte simpla: Directia Nationala Anticoruptie a depus la dosar doar niste interceptari in care Bosutar si Drelciuc se aud vorbind despre intentia de a mitui organele de control. Cu toate acestea, DNA nu a reusit sa probeze ca fapta efectiv s-a materializat. Iar acuzatia este cu atat mai subreda, cu cat discutia dintre cei doi afaceristi a avut loc cu mult inainte de controlul efectiv

In plus fata de presupusa spaga, DNA a inclus in rechizitoriu, fata de politistul Gheorghe Damian, acuzatia de „folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Concret, parchetul l-a acuzat pe comisarul-sef ca i-a anuntat pe proprietarii de gater de controlul pe care urma sa-l efectueze. La fond, magistratul Topalea dispusese incetarea procesului pe prescriptie. In apel, CA Suceava a dat achitare pe art. 16 alin.1 lit. b teza a II-a CPP: „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.

In aceasta privinta, motivarea completului Bivol-Grigorean se refera la faptul ca legea nu interzicea ca organele de control sa-i puna in tema pe antreprenorii unde urma sa aiba loc controale, pentru ca exploatatorii forestieri sa aiba timp sa vina de pe teren si sa-si aduca la punctul de lucru toate documentele necesare, altminteri tinute in mai multe locuri: la sediul social, la contabil etc. De altfel, toti martorii audiati in cauza au confirmat aceasta practica – repetam – neinterzisa de lege.

Cu privire la asa-zisul caracter superficial al controlului, instanta a constatat ca in ziua respectiva politistul venise la depozitul de lemne singur, fara instrumentele necesare, si deci nu a putut efectua o verificare amanuntita – cu atat mai mult cu cat nici felul in care erau stivuiti bustenii nu permiteau o verificare in profunzime.

Cu toate acestea, un control detaliat a avut loc cateva zile mai tarziu, fiind efectuat de catre o echipa numeroasa.

Incheiem, amintind ca Aurel Dumitriu a fost aparat de catre avocatul Dragos Cremene (foto 2).

Redam cel mai important fragment din decizia Curtii de Apel Suceava:

„Analizand apelurile, in raport de actele si lucrarile dosarului, sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 Cod procedura penala, Curtea constata urmatoarele:

Cu titlu preliminar, Curtea va analiza solicitarea tuturor inculpatilor de desfiintare a sentintei primei instante si de rejudecare a cauzei de catre Tribunalul Suceava, motivat de faptul ca ar exista un caz de nulitate absoluta, respectiv nelegala compunere a completului de judecata, intrucat judecatorul care a pronuntat si redactat sentinta apelata era, la acel moment, deja promovat la Curtea de Apel Suceava.

Fara sa conteste aceasta situatie de fapt, Curtea invedereaza faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 395 alin. 3 Cod procedura civila, 'judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie'. Avand in vedere si ca potrivit art. 2 alin.2 Cod procedura civila, se stabileste in mod expres ca dispozitiile acestui cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare', Curtea, apreciaza ca ne regasim intr-o astfel de situatie, nereglementata de codul de procedura penala, fiind asadar pe deplin aplicabile disp. art. 395 alin.3 Cod procedura civila mentionat anterior.

Intrucat domnul judecator Topalea Iulian fusese promovat la Curtea de Apel Suceava, anterior deliberarii, redactarii si pronuntarii sentintei apelate, dar ulterior dezbaterilor, in virtutea dispozitiilor legale mentionate, acesta era obligat sa se pronunte in cauza, nefiind dat asadar cazul de nulitate invocat.

Pe fondul apelului, ca stare de fapt, Curtea retine in esenta ca, la data de 26.01.2016, S.C. BEST AUTO S.R.L., avand ca administrator statutar inculpatul Bosutar Alin si administrator imputernicit inculpata Drelciuc Ionela, a facut obiectul unui control organizat in baza planului de actiune pe linia prevenirii exploatarii, circulatiei, prelucrarii si comercializarii ilegale a materialului lemnos nr. S/84039 din data de 20.01.2016 a Inspectoratului de Politie Judetean Suceava – Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice. Echipa de control a fost una mixta formata dintr-un ofiter de politie judiciara din cadrul S.I.C.E, inculpatul Damian Gheorghe, si un specialist silvic din cadrul Garii Forestiere Suceava, inculpatul Dumitru Aurel. In urma acestui control, a fost intocmit procesul-verbal de constatare a contraventiei silvice nr. 0310 din data de 26.01.2016, in care s-a constatat – ca si abatere – completarea necorespunzatoare a mai multor avize de insotire a marfii, fiind aplicata in sarcina societatii sanctiunea contraventionala a amenzii in cuantum de 500 de lei.

Sub aspectul acuzatiilor aduse, s-a retinut ca fiind dovedit de catre prima instanta ca, prealabil acestui control, la data de 25.01.2016, inculpatul Damian Gheorghe a contactat-o telefonic pe inculpata Drelciuc Ionela, careia, cu intentie, i-a divulgat faptul ca in ziua urmatoare urma sa efectueze o actiune de control la sediul societatii, in scopul de a asigura reprezentantilor societatii posibilitatea de a lua masurile necesare in vederea evitarii identificarii cu prilejul controlului a unor cantitati de masa lemnoasa fara acte de provenienta legala. Ca o consecinta directa a acestei divulgari, s-a apreciat ca inculpatul Bosutar Alin, incunostiintat de catre inculpata Drelciuc Ionela, a dispus unui angajat sa efectueze doua transporturi de masa lemnoasa fara acte de provenienta legala (aproximativ 88 m3, in valoare de 28.387,34 lei), din depozitul de lemne apartinand SC BEST AUTO SRL la domiciliul inculpatei Drelciuc Ionela, in vederea evitarii descoperirii ei cu prilejul controlului ce urma a fi efectuat in ziua urmatoare. Relativ la aceasta situatie de fapt, s-a retinut in sarcina inculpatului Damian Gheorghe savarsirea infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prev. de art. 12 lit. b) teza I din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, s-a sustinut ca inculpatii Damian Gheorghe si Dumitru Aurel au primit de la inculpatii Bosutar Alin si Drelciuc Ionela suma de 3000 de lei, in legatura cu indeplinirea unui act contrar atributiilor de serviciu, in sensul modalitatii superficiale in care au efectuat controlul in cursul zilei de 26.01.2016 la S.C. BEST AUTO S.R.L., fapta ce ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 6 si art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, pentru inculpatii Damian Gheorghe si Dumitru Aurel, respectiv dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru inculpatii Bosutar Alin si Drelciuc Ionela.

Insa Curtea, in propriul demers analitic asupra probelor administrate in cauza, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, constata ca acuzatiile aduse inculpatilor au doar caracterul unor indicii cu caracter infractional, care nu pot conduce la stabilirea vinovatiei acestora.

In cadrul operatiunii de sinteza, probele sunt examinate in ansamblul lor, confirmandu-se unele pe altele si conducand la o concluzie univoca; in acest caz se ajunge la certitudine cu privire la faptele cauzei. In aprecierea probelor, nu este admisibil a se inlatura arbitrar unele probe numai pentru contradictia lor cu celelalte, ci este necesara o verificare complexa, serioasa si obiectiva, care sa stabileasca motivat de ce acele probe nu se incadreaza in ansamblul probelor administrate.

Desigur ca dispozitiile art. 103 alin. 1 Cod procedura penala exclud o ordine de preferinta, nefacandu-se distinctie in ceea ce priveste valoarea in stabilirea adevarului, in raport de faza in care au fost administrate, criteriul determinant in aprecierea probelor constituindu-l forta acestora de a exprima adevarul, indiferent de momentul procesual caruia apartin sau de organul care le-a administrat. Dand sens si dispozitiilor art. 5 din Codul de procedura penala privind aflarea adevarului, norma cu valoare de principiu in procesul penal, instanta trebuie sa retina si sa aprecieze numai acele probe care reflecta adevarul, tinand seama de intregul material administrat in cauza.

Examinand atat sentinta penala apelata, cat si materialul probator administrat, este evident ca intreaga invinuire a inculpatului Damian Gheorghe, sub aspectul savarsirii infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prev. de art. 12 lit. b) teza I din Legea nr. 78/2000, in opinia acuzarii, insusita in mod gresit de catre prima instanta, isi gaseste centrul de greutate in continutul convorbirilor telefonice dintre inculpata Drelciuc Ionela si inculpatul Bosutar Alin din data de 25.01.2016:

'Drelciuc Ionela: Neata...auzi, m-a sunat Damian, a zis ca maine control la noi. (...)

Drelciuc Ionela: Da...nu stiu mai multe nu mi-a zis doar atata, sa pregatesc hartiile. (...)

Drelciuc Ionela:...O zis ca vine cu ITRSV-ul (n.r. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare), ca l-am sunat sa-l intreb ca nu stiam ce hartii sa- i pregatesc, ca am sunat-o si pe Antonela si ea a zis: bai, suna si intreaba ce hartii sa pregatim...toate...stii'.

A adaugat prima instanta ca acel control a fost organizat in baza planului mentionat anterior nr. S/84039 din data de 0.01.2016, inscris clasificat la nivel secret de serviciu.

Pozitia inculpatului sub aspectul acestei acuzatii a fost constanta in sensul negarii acesteia. Fara sa conteste existenta convorbirilor telefonice cu reprezentanta societatii, a invederat faptul ca la momentul respectiv s-a incercat contactarea telefonica a tuturor reprezentantilor firmelor ce urmau a fi verificate, potrivit chiar procedurii adoptate la nivelul IPJ Suceava, neexistand la acel moment o dispozitie expresa care sa interzica aceasta:

'In legatura cu anuntarea controalelor efectuate in baza planului de actiune despre care fac vorbire, arat ca aveam obiceiul de a anunta telefonic persoana de contact din cadrul societatii controlate care figura la Garda Forestiera. Fiind intrebat, arat ca anuntam telefonic persoana de contact cu privire la efectuarea unui control, fara a detalia natura si obiectul controlului, doar spunandu-i sa pregatesca hartiile pentru control si pentru a ma asigura ca va fi o persoana prezenta pentru a efectua controlul....Mai precizez ca nu sunam dinainte doar daca era vorba de un grup de lucru operativ, in care se decisese actiunea de control, sau daca era vreo nota informativa privita de la serviciile de informatii in acest sens'. (f. 95, 96 dos. u.p.)

De asemenea, s-a sustinut in aparare de catre inculpat ca modalitatea de anuntare a controalelor tematice – cu exceptia celor inopinate – stabilita la nivelul IPJ Suceava (in sensul anuntarii agentilor economici) s-a impus deoarece: firmele care se ocupau cu exploatarea si prelucrarea materialului lemnos nu tineau actele contabile la depozitul autorizat, evidenta contabila fiind tinuta in general de un contabil autorizat la sediul social al firmei sale; evidenta SUMAL o tine, in general, un specialist silvic care deseori nu sta la un anumit puct de lucru, fiindca tine o astfel de evidenta la mai multe puncte de lucru sau societati. Pentru aceste motive, la nivelul IPJ Suceava s-a stabilit ca administratorii firmelor sa fie auntati inainte de a ajunge la punctul de lucru pentru a pregati actele necesare controlului, existand riscul ca, in cazul in care nu se ia legatura inainte, administratorul sa nu fie gasit sau sa nu aiba actele necesare.

Analizand apararea inculpatului Damian Gheorghe, prin raportare la mijloacele de proba administrate, Curtea o apreciaza pertinenta, justificand actiunea acestuia.

In primul rand, Curtea remarca lipsa unei dispozitii legale exprese la acel moment cu privire la modalitatea de anuntare a acelui tip de control. De altfel, potrivit adresei inaintate instantei de catre Garda Forestiera Suceava nr. 22292/08.11.2021 (f.15 dos. fond), ce contine Procedura operationala privind efectuarea controalelor la instalatii de prelucrare lemn rotund / depozite de materiale lemnoase / piese autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase / operatori economici care execute lucrari de exploatare forestiera, in vigoare la data de 26.01.2016, sub aspectul analizat se mentioneaza in mod expres:

'Se face deplasarea la sediul / punctul de lucru al operatorului economic, in baza programarii facute de catre Seful Serviciului de Control Regim Silvic si Cinegetic si a ordinelor de serviciu semnate de catre conducatorul institutiei. In prealabil, operatorul economic poate fi instiintat (telefonic sau in scris) de intentia efectuarii unui control, dupa caz (pot fi efectuate si controale inopinate)'.

De asemenea, si in adresa nr. 171552 din 20.10.2021 emisa de catre Inspectoratul de Politie Judetean Suceava – S.I.C.E (f.197 vol. I dos. fond.) se consemneaza faptul ca:

'In anul 2016, nu exista o procedura cu privire la modalitatea de efectuare a controalelor in domeniul silvic, cu ocazia controlului fiind efectuate verificari pentru a se stabili daca sunt respectate prevederile legislatiei silvice in vigoare. Avand in vedere ca in marea majoritate a cazurilor, punctele de lucru ale agentilor economici erau amplasate in afara localitatilor, separate de sediul social al agentului economic (unde se depozitau, de regula, documentele contabile), precum si faptul ca la efectuarea stocurilor faptice era obligatorie prezenta administratorului societatii pentru a asista la inventariere, se putea solicita administratorului societatii sa fie prezent la punctul de lucru la momentul inceperii verificarilor'.

Procedura concreta de efectuare a controalelor tematice pe linie silvica si procedura de comunicare anticipata a agentilor economici, mai sus expusa si invocata in aparare, este confirmata si de depozitiile martorilor audiati in cauza.

Astfel, martorul Oniu Liviu Stejarel, care, la momentul efectuarii controlului in discutie, era imputernicit ca adjunct al inspectorului-sef al Inspectoratului de Politie Judetean Suceava, intrebat fiind, de catre procuror, daca agentii economici ce urmau a fi controlati erau instiintati in prealabil, a precizat in mod expres ca:

'Nu era o practica unitara in acest sens. Ofiterii de politie puteau sa nu anunte agentii economici in prealabil, prezentandu-se direct la control, sau ii puteau anunta dinainte, pentru a se asigura ca vor fi prezenti la control... Daca se prezentau si nu era nimeni la control, isi asumau riscul'.

Martorul Roman Liviu, fost lucrator de politie, a aratat faptul ca privitor la modul de control pe linie silvica, in cadrul Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice in care si-a desfasurat activitatea, in perioada 2015-2016 se intocmea un plan de masuri la inceput de luna, pe doua-trei zile, aprobat de catre conducerea IPJ Suceava, cu participarea tuturor colegilor implicati pe acea linie de munca si cu sprijinul unor specialisti din cadrul Garzii Forestiere.

Echipele de control erau formate de regula dintr-un politist si un specialist de la Garda Forestiera de Mediu. Agentii economici erau instiintati de regula cu 24 de ore inainte, intrucat se foloseau masinile institutiilor, implica deplasare in teren si exista posibilitatea sa nu fie gasiti. Li se solicitau sa pregateasca documentele privind materialul lemnos pe ultimele sase luni. Controalele se efectuau si in baza informatiilor primite pe linie de serviciu de la alte structuri, cat si de la Biroul de Ordine Publica, in zonele cu activitate intensa de prelucrare a materialului lemnos.

Martorul Ciornei Catalin Mihai, angajat in cadrul I.P.J. Suceava – Serviciul de Ordine publica – Biroul de combatere a Delictelor Silvice, a aratat ca se anuntau activitatile de control la agentii economici si doar cand era vorba de informatii clasificate se deplasau direct.

Martorul Maciuca Oliver, ofiter de politie, a declarat ca de regula controlul se anunta cu o zi inainte.

Martorul Clim Marian, ofiter de politie in cadrul I.P.J. Suceava, fost coleg cu inculpatul Damian Gheorghe, a declarat ca actiunile de control se anuntau cu o zi inainte, 'asta era procedura dupa care lucram. Inainte nu erau proceduri de lucru, se faceau instructaje'.

Confirma aceasta procedura de lucru si martorii, angajati la momentul respectiv, 26.01.2016, in cadrul Garzii Forestiere Suceava. Astfel, martorul Galaton Morosan Bogdan a aratat ca:

'Reprezentantii societatilor controlate sunt anuntati in ziua respectiva sau cu o zi-doua inainte, in functie de durata si natura controlului. Daca sunt controale inopinate, nu anuntam, pentru pastrarea confidentialitatii. Daca sunt de rutina, anuntam mai dinainte. Conform legislatiei in vigoare incepand cu anul 2020, se anunta cu 24 ore inainte controlul. Inainte nu exista aceasta obligativitate, dar nu era interzis prin acte normative'.

In acelasi sens sunt si declaratiile martorilor Cutuhan Felix Florin ('se anuntau cu 24 de ore inainte') si Nacu Mihai Mugurel ('Sunt mai multe tipuri de controale, respectiv cu tema si inopinate. La cele cu tema se anunta cu o zi inainte, iar la cele inopinate primea politia la plic numele societatii si erau anuntati in ziua respectiva... Se anunta inainte, deoarece documentele se afla la contabilitate si sunt necesare acte care trebuie aduse la sediul firmei. Sunt firme care nu au contabil si lucreaza cu contabili independenti. Nu stiu sa existe o dispozitie legala. Este o cutuma'.)

Sugestiva in opinia Curtii este si declaratia martorei Hariuc Iulia Paula, administrator al SC COPACO SRL Moldovita, una dintre societatile controlate in baza aceluiasi plan de actiune mentionat anterior, care confirma procedura de lucru, in sensul anuntarii in prealabil a reprezentantului societatii:

'In legatura cu controlul la care am facut referire anterior, arat ca nu retin exact, dar din cate imi amintesc am fost sunata chiar in ziua controlului sau, posibil, cu o zi inainte, dar nu retin exact de catre cine, cel mai probabil de domnul Damian Gheorghe, care m-a anuntat ca va veni in control la societate, spunandu-mi sa pregatesc anumite documente care urmau a fi controlate'.

Desi este adevarat ca, astfel cum s-a retinut de catre prima instanta, planul de actiune in baza caruia a avut loc controlul din data de 26.01.2016 la S.C. Best Auto S.R.L. avea caracter clasificat, Curtea constata ca si in aceste situatie, martorii audiati au confirmat anuntarea in prealabil a agentului economic, mentionandu-se ca doar in cazul controalelor inopinate, controlul in discutie nefacand parte din aceasta categorie, s-ar fi procedat altfel. Astfel, martorul Oniu Liviu Stejarel, intrebat in mod expres daca se anunta agentul economic despre control, chiar in ipoteza in care planul de actiune avea caracter clasificat, a raspuns: 'Da, pentru a se vedea daca este in localitate si pentru a fi gasit'.

De altfel, Curtea constata ca aceste planuri de actiune, identice cu cel din prezenta cauza, se efectuau periodic de catre ofiterii de politie care activau pe acea linie de munca si, asa cum rezulta din declaratia martorilor, era o deosebire esentiala intre aceste actiuni si cele care se derulau ca urmare a sesizarilor primite din partea structurilor de informatii. De altfel, adresa emisa de cattre IPJ Suceava catre Garda Forestiera Suceava dupa intocmirea planului de actiune nr. 54211 din 20.01.2016 (f. 49, vol. II. u.p.), prin care se solicita sprijin pentru desemnarea unor specialisti din cadrul institutiei in vederea constituirii unui numar de patru echipe mixte de control care sa actioneze in perioada 25 – 27 ianuarie 2016 pe raza judetului Suceava, poarta mentiunea 'nesecret', in contradictie asadar cu ceea ce se presupune ca ar trebui sa fie o actiune calificata drept 'secret de serviciu', confirmandu-se asadar sustinerile martorilor, in sensul ca actiunea desfasurata nu facea parte dintre cele care nu presupuneau anuntarea administratorului societatii.

Mai mult, analizand ansamblul convorbirilor telefonice dintre inculpatii Bosutar Alin. si Drelciuc Ionela, Curtea observa ca, in prealabil, inculpatul Damian Gheorghe i-a solicitat inculpatei Drelciuc Ionela doar sa pregateasca hartiile, comunicandu-i ca vine in control ('nu stiu mai multe, nu mi-a zis doar atat: sa pregatesc hartiile'), ca abia ulterior, ca raspuns la intrebarea ce fel de hartii sa pregateasca, acesta i-a comunicat ca vine cu ITRSV-ul (n.r. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare) si trebuie sa pregateasca documentele aferente. ('O zis ca vine cu ITRSV-ul, ca l-am sunat sa-l intreb ca nu stiam ce hartii sa-i pregatesc, ca am sunat-o si pe Antonela si ea a zis: Bai, suna si intreaba ce hartii sa pregatim... Toate...?')

Faptul ca inculpatii Bosutar Alin si Drelciuc Ionela au luat hotararea sa mute o cantitate de material lemnos, pentru care nu dispuneau de documente legale si pentru a nu fi identificata la control, nu poate fi imputat inculpatului Damian Gheorghe. Comportamentului acestuia nu i se poate conferi relevanta penala, demersurile sale in exercitarea atributiilor specifice functiei detinute neinculpandu-l, in contextul in care martorii audiati au confirmat nu numai aceasta procedura de lucru, dar si faptul ca exista posibilitatea unor astfel de demersuri ale administratorilor societatii, demersuri pe care acestia si le asuma.

('Intrebare adresata de procuror: In aceasta ultima situatie, sa presupunem ca un control ar fi anuntat cu o zi inainte. Ce impiedica agentul economic sa transporte masa lemnoasa fara acte de provenienta legala din depozit pentru a nu fi identificata la control? Raspuns: Nu pot spune, dar daca o fac, o fac pe raspunderea lor' – declaratie martor Nacu Mihai Mugurel;

'Intrebare adresata de procuror: In situatia in care aceste controale ar fi anuntate cu o zi inainte de a avea loc, nu ar exista posibilitatea de a fi mutata masa lemnoasa fara acte de provenienta legala pentru a nu fi identificata la control? Raspuns: Nu, intrucat sunt altii cu ochii pe noi, referindu-ma la cei din concurenta, care ar avea interes sa raporteze acest lucru organului de control' – declaratie martor Hariuc Constantin.)

Concluzionand, Curtea apreciaza ca actiunea inculpatului Damian Gheorghe nu intruneste elementele de tipicitate subiectiva a infractiunii prev. de art. 12 lit. b) teza II din Legea nr. 78/2000, intrucat nu este data conditia ca fapta sa fi fost savarsita in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in conditiile in care informarea a avut loc conform procedurii adoptate, astfel cum a fost mai sus detaliata, cu scopul derularii in conditii optime a controlului, respectiv de a pune la dispozitie documentele necesare la momentul prezentarii echipei de control.

In legatura cu acuzatia de luare de mita retinuta in sarcina inculpatilor Damian Gheorghe si Dumitru Aurel, respectiv cea de dare de mita imputata inculpatilor Bosutar Alin si Drelciuc Ionela in legatura cu controlul in cursul zilei de 26.01.2016 la S.C. BEST AUTO S.R.L., sustine prima instanta, in esenta, ca acestea sunt dovedite de ansamblul probator administrat, respectiv continutul convorbirilor telefonice dintre inculpatii Bosutar Alin si Drelciuc Ionela, coroborate cu celelalte mijloace de proba, declaratii martori si inscrisuri, care confirma caracterul superficial al controlului efectuat. Acest caracter superficial ar rezulta din faptul ca, trei zile mai tarziu, in depozitul societatii a fost identificata si confiscata cantitatea de 143,68 m3 lemn rotund rasinoase pentru care nu s-au prezentat documente de provenienta legala, iar la domiciliul inculpatei Drelciuc Ionela o cantitate de 261,97 m3 lemn rotund rasinoase, de asemenea, fara documente de provenienta legala, iar procesul verbal de constatare a contraventiei intocmit nu continea descrierea in concret a faptei savarsite.

In analiza proprie a acestor acuzatii, Curtea va porni de la pozitia constanta a inculpatilor prin raportare la toate mijloacele de proba administrate, concluzionand, pentru argumentele ce vor fi prezentate in continuare, ca acestea nu sunt in masura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie.

Astfel, inculpatul Dumitriu Aurel, reprezentant al Garzii Forestiere Suceava, cu atributii in ceea ce priveste verificarea faptica a materialului lemnos, a sustinut in mod constant ca a efectuat un control riguros. In legatura cu inventarul faptic al materialului lemnos, a sustinut ca:

'Procedura standard de control nu obliga la efectuarea inventarului faptic, se mentioneaza doar ca aceasta verificare se efectueaza doar in masura in care este posibil... Am solicitat inculpatei sa ma insoteasca in depozit, sa fac o astfel de verificare. Pentru ca ea nu ma putea insoti, a delegat o alta persoana din cadrul societatii si m-am dus in depozitul care mi-a fost prezentat ca fiind cel al societatii. Depozitul ce mi-a fost prezentat era inconjurat pe patru laturi cu gard de lemn si plasa de sarma si era incuiat. Am constatat in depozit ca lemnul era asezat dispersat, fie cu partea groasa in fata, fie in spate, intr-o modalitate care nu imi permitea accesul corespunator pentru a putea exprima grosimea busteanului la mijloc. In aceste conditii, am constatat ca nu pot efectua o verificare exacta a materialului lemnos, pentru ca eram singur, nu aveam instrumentele necesare, situatie in care am apelat la o estimare vizuala a cantitatii respective'.

Este adevarat ca, potrivit planului de actiune intocmit, unul dintre obiectivele controlului era verificarea provenientei materialului lemnos detinut in depozite de agentii economici si verificarea corespondentei dintre stocurile fizice de material lemnos aflat in depozite cu cele scriptice inregistrate in contabilitate. Dar aprecierea asupra corectitudinii unei astfel de verificari, in opinia Curtii, trebuie sa se raporteze la procedura operationala privind efectuarea controalelor la depozitele de materiale lemnoase, care prevede ca se executa un control al activitatii operatorului, prin care s-ar putea urmari ca si obiectiv inventarierea stocurilor faptice pe specii si sortimente, dar doar atunci cand acest lucru este posibil.

Ca modalitatea in care inculpatul Dimitriu Aurel a procedat era modalitatea generala in care se efectuau controalele rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza, din procesele verbale intocmite cu prilejul controalelor efectuate in baza aceluiasi plan de actiune la celelalte societati comerciale, dar si din raspunsul comunicat instantei de catre Garda Forestiera Suceava nr. 23838/05.11.2021, potrivit careia 'in anul 2016, au fost efectuate un numar de 283 controale la operatori economici care detin instalatii de debitat material lemnos, din care pentru un numar de 79 controale (28%) au fost efectuate inventarierile faptice ale materialelor lemnoase la data controlului'.

Martorul Galaton Morosan Bogdan, cu privire la aspectul analizat, a aratat ca:

'Fac precizarea ca o inventariere faptica riguroasa, ca la carte cum s-ar spune, se face manipuland lemnul cu utilaje specifice si masurand fiecare bucata in parte. In general, la controalele efectuate de noi nu se face o inventariere riguroasa, existand metode agreate de legiuitor, cu o marja de eroare, de evaluare tehnica, o evaluare mai putin riguroasa, bazata pe anumite masuratori care pot da o valoare apropiata de cea reala. De fapt, evaluarea tehnica este de fapt o verificare, iar daca exista suspiciuni de neconformitate se solicita sprijin de la Directia Silvica pentru un inventar riguros'.

Martorul Nacu Mihai Mugurel, la randul lui, a precizat ca:

'La lemn rotund avem niste formule pe care le aplicam, o evaluare tehnica, prin care se fac anumite masuratori cu o marja de eroare. Daca se constata diferente fata de evidenta scriptica a societatii, se face o inventarierea faptica riguroasa, in care se masoara lemn cu lemn si se obtine valoarea exacta. Practic, la controalele pe care le efectuam sunt doua etape: verificam evidenta scriptica a materialului lemnos, dupa care in prima etapa ne deplasam in depozit cu un reprezentant al agentului economic controlat, unde facem evaluarea tehnica, cea mai putin riguroasa despre care am facut vorbire anterior. Daca se constata diferente, se trece la etapa a II-a, unde se face inventarul faptic riguros, se intocmesc caiete de inventariere, semnate de reprezentantul agentului economic'.

Curtea observa ca o verificare in aceeasi maniera a avut loc si in cazul celorlalte societati supuse controlului in baza aceluiasi plan de actiune. De exemplu, in procesul verbal din data de 26.01.2016 privind controlul depozitului SC Copacu SRL, se mentioneaza: 'Stocul este depozitat amestecat. Marimea nu justifica mari diferente', o mentiune asemanatoare regasindu-se si in procesul verbal incheiat in cazul controlului efectuat la SC Best Auto SRL: 'Nu s-a facut stocul faptic, deoarece lemnul este stivuit la diferite lungimi. Stocul faptic corespunde cu cel scriptic dupa evaluari tehnice'.

Si afirmatia inculpatei Drelciuc Ionela, relevata de continutul convorbirilor telefonice: 'Ei fac asa, in mare, nu intreaba de nimic, scriu acolo', desi interpretata ca o dovada a superficialitatii controlului efectuat, trebuie interpretata in acelasi context, respectiv ca doar doi oameni nu puteau sa faca o masurare efectiva a materialului lemnos.

Relevant in opinia instantei de control judiciar este ca la controlul efectuat la data de 29.01.2016, control in urma caruia a fost identificat surplusul de material lemnos, a participat o echipa formata din 14 membri, reprezentanti ai I.P.J. Suceava, Directiei Silvice Suceava, ocolului Silvic Moldovita si Ocolului Silvic Vama, echipa ce a beneficiat de utilajele necesare pentru a proceda la o masurare efectiva a materialului lemnos. Aceasta imprejurare se constituie intr-o dovada a celor sustinute de inculpatul Dumitriu Aurel ca, in conditiile in care erau doar doi oameni in echipa si fara utilaje pentru manipularea lemnului, nu putea face decat o estimare vizuala.

In plus, se consemneaza in procesul verbal din data de 29.01.2016 ca:

'La punctul de lucru din Moldovita, in prezenta lui Bosutar Alin, s-a procedat la inventarierea stocului de material lemnos de catre personalul de specialitate din cadrul DS Suceava, ocolul silvic Moldovita si ocolul silvic Vama. Conform indicatiilor lui Bosutar Alin, depozitul punctului de lucru este impartit in doua parti printr-un gard, materialul depozitat in ambele parti apartinand firmei'.

Aceasta mentiune, coroborata cu declaratia martorului Oniu Liviu Stejarel (reprezentant al I.P.J. Suceava, participant la controlul din 29.01.2016), confirma aspectele relatate de inculpatul Dumitriu Aurel inca din faza de urmarire penala cu privire la existenta a doua spatii de depozitare, inculpatul procedand la estimarea vizuala doar cu privire la masa lemnoasa dintr-unul dintre ele, acolo unde a fost condus de un angajat al societatii. Astfel, martorul Oniu Liviu Stejarel a relatat ca materialul lemnos suplimentar fata de documente a fost identificat in alta locatie in afara depozitului, iar la controlul in depozit nu au fost constatate diferente intre stocul faptic si cel scriptic.

Existenta a doua depozite este confirmata si de continutul convorbirilor telefonice dintre inculpatii Bosutar Alin si Drelciuc Ionela din data de 29.01.2016, momentul efectuarii celui de al doilea control:

'Alin: Merge in depozit, o luat tat ocolul si depozite ca sa ieie pe... Ce zic? Dincolo ii al meu sau nu?

Ionela: Da, ca acolo ii fagul, ii tat. (...)

Ionela: Na, da' ce se intampla?

Alin: Iau in seama tot.

Ionela: Si-s multi?

Alin: Da, ocolul Vama...

Ionela: Si nu te-o intrebat nimeni nimic?

Alin: Adica cum?

Ionel: Na, nu te intreaba nimeni nimic?

Alin: Nu, unde mai am alt depozit de lemne.

Ionela: Aaa.

Alin: Ca dincolo ii tot al meu, nu?

Ionela: Da, tot pe depozit.

Alin: Spun ca nu?

Ionela: Nu, nu.

Alin: Da, nu?

Ionela: Da, da'.

Relevanta din perspectiva modului in care a fost efectuat controlul de catre inculpatii Damian Gheorghe si Dumitriu Aurel este afirmatia aceluiasi martor Oniu Liviu Stejarel, la intrebarea adresata direct daca urmare a controlului personal efectuat a constatat ca cel anterior a fost superficial, respectiv: 'Nu se putea face control faptic, pentru ca era volumul de masa lemnoasa foarte mare, modul de aranjare nu permitea manipularea materialelor lemnoase', confirmand si faptul ca, raportat la conditiile existente, controlul efectuat in 26.01.2016 a fost un control in regula, fara deficiente.

Se retine de catre prima instanta si faptul ca inculpatul Dumitriu Aurel a facut echipa cu inculpatul Damian Gheorghe, desi nu facea parte dintre specialistii silvici desemnati sa participe la actiunile de control impreuna cu lucratorii de politie, inlaturarea din echipa a martorului Cutuhan Felix Florin nefiind justificata. Audiat fiind, martorul Cutuhan Felix a precizat ca:

'A doua zi, era prezent dl Damian si dl Dumitriu. In prezenta dlui Dumitriu Aurel, am aflat de la dl Damian ca urma sa efectuez control impreuna cu un politist de la Gura Humorului in zona Valea Moldovei. Explicatia pentru care merg cu alt politist in echipa a fost ca era necesara a fi formata o noua echipa pentru control'.

In legatura cu aceasta acuzatie, inculpatul Dimitriu Aurel a afirmat ca, in conformitate cu atributiile sale, avea posibilitatea de a dispune asupra numirii, inlocuirii, revocarii oricarui membru al oricarei echipe de control. Acest aspect a fost confirmat de martorii audiati in cauza. Astfel, martorul Tapuleasa Sorin Cezar, care la data de 26.01.2016 era adjunctul directorului Garzii Forestiere Suceava si seful direct al inculpatului Dumitriu Aurel, a afirmat ca acesta din urma, in calitatea pe care o avea la Garda Forestiera la data anterior mentionata, avea dreptul sa controleze modalitatea privind circulatia materialelor lemnoase, 'putea merge oricand fara a fi nevoie de aprobare speciala. Acesta programa controalele si putea participa la ele. El dadea aprobarea colegilor pentru a face controale'. De altfel, Curtea observa ca inculpatul Dumitriu Aurel a participat la actiunea de control nu numai in data de 26.01.2016, dar si pe data de 27.01.2016, la SC NIRAL SRL si SC COVEX SRL, maniera efectuarii controlului, relevata de procesele verbale intocmite, fiind aceeasi, respectiv fara verificare efectiva a stocului faptic. Niciun alt mijloc de proba administrat in cauza nu atesta vreo intelegere a inculpatilor Damian Gheorghe si Dumitriu Aurel in sensul constituirii echipei de control tocmai in vederea indeplinirii in mod defectuos a atributiilor de serviciu.

In cazul inculpatului Damian Gheorghe, ca o dovada, in opinia acuzarii, a superficialitatii controlului efectuat, se retine intocmirea necorepunzatoare a procesului verbal de contraventie, fara indicarea expresa a avizelor gasite neconform completate, fapta pentru care s-a aplicat o sanctiune contraventionala, existand posibilitatea ca, in eventualitatea atacarii in instanta, procesul verbal sa fie anulat. In opinia Curtii, aceasta imprejurare este lipsita de relevanta, in contextul in care procesul verbal de constatare a contraventiei silvice nu a fost atacat, amenda contraventionala aplicata fiind achitata, conform chitantei seria TS592 nr. 10000007211 din 26.01.2016.

Nefiind dovedita, asadar, cu certitudine superficialitatea controlului efectuat de inculpatii Dumitriu Aurel si Damian Gheorghe, Curtea apreciaza ca doar continutul convorbirilor telefonice dintre inculpatii Drelciuc Ionela si Bosutar Alin, prin care acestia discuta despre o eventuala suma de bani ce ar trebui remisa organelor de control, nu este suficienta prin ea insasi sa dovedeasca, dincolo de orice dubiu, savarsirea faptei de luare, respectiv a celei de dare de mita.

Curtea apreciaza ca simpla existenta a unor discutii cu conotatii ilegale care nu sunt concretizate prin administrarea si a altor probe care sa le confirme nu este suficienta pentru stabilirea existentei faptelor si a vinovatiei inculpatilor. Mentiunile facute in cuprinsul actului de sesizare cu privire la existenta unor comunicari – mesaje de tip text – dintre inculpatii Drelciuc Ionela si Damian Gheorghe ar putea, teoretic, sa caracterizeze, intr-un sens sau altul, persoana inculpatilor, dar nu pot conduce automat la stabilirea vinovatiei unei persoane, cu atat mai mult cu cat acestea au avut loc la un interval mare de timp fata de momentul savarsirii presupusei fapte.

Asadar, avand in vedere declaratiile date de martorii din prezenta cauza, atat cu privire la modalitatea generala de efectuare a controalelor, cat si cu privire la controlul efectuat de catre inculpatii Damian Gheorghe si Dumitriu Aurel, inscrisurile la care s-a facut anterior referire, precum si pozitia constanta a inculpatilor Drelciuc Ionela si Bosutar Alin, in sensul negarii remiterii efective a sumei de bani catre organele de control, se constata ca, in favoarea tuturor, opereaza principiul de drept 'in dubio pro reo', probele administrate cu privire la existenta faptelor si a vinovatiei inculpatilor sunt nesigure si contradictorii, ceea ce creeaza o puternica si rationala indoiala cu privire la veridicitatea acuzatiei, imprejurare in care nu se poate trage alta concluzie decat aceea afirmata de prezumtia de nevinovatie.

Dupa administrarea probatoriului, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea inculpatului. Principiului prezumtiei de nevinovatie, care nu poate fi rasturnat decat prin probe certe de vinovatie, este principiul 'in dubio pro reo', potrivit caruia indoiala profita inculpatului.

Prezumtia de nevinovatie este reglementata atat prin dispozitiile art. 4 din C. proc. pen., cat si in acte normative de drept international ce privesc drepturile fundamentale ale persoanei art. 11 din Declaratia universala a drepturilor omului, art. 6 paragraful 2 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 14 paragraful 2 din pactul international asupra drepturilor civile si politice, art. 48 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Potrivit art. 103 alin. (2) din C. proc. pen., in luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului, instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila. Or, in cauza, din probele administrate, acuzatia adusa inculpatilor, in ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, respectiv dare de mita, nu este dovedita.

In concluzie, reevaluand probatoriul administrat in cauza, inclusiv a celui readministrat direct si nemijlocit in faza apelului, Curtea constata ca nu s-a dovedit, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca inculpatii Damian Gheorghe si Dumitriu Aurel ar fi comis infractiunea de luare de mita, iar inculpatii Bosutar Alin si Drelciuc Ionela cea corelativa de dare de mita, astfel incat solutia ce se impune a fi pronuntata este cea achitare a tuturor inculpatilor, intemeiata pe dispozitiile art. 16 lit. a) din C. proc. pen. (fapta nu exista), criticile inculpatilor fiind asadar fondate.

Avand in vedere solutia ce urmeaza a fi pronuntata in cauza, Curtea nu va mai analiza motivul de nelegalitate invocat de catre parchet cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatilor Damian Gheorghe si Dumitriu Aurel.

De asemenea, avand in vedere ca nu s-a dovedit savarsirea infractiunii de luare de mita, Curtea urmeaza a ridica masura sechestrului asigurator cu privire la suma de 1.500 lei (Damian Gheorghe), respectiv suma de 1.500 lei (Dumitriu Aurel) instituita prin ordonanta nr. 20/P/2019 din data de 02.10.2019 a Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Suceava si va dispune restituirea catre inculpati a respectivelor sume de bani.

Avand in vedere toate acestea, Curtea, in baza art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, va admite apelurile declarate de D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava si inculpatii Damian Gheorghe, Dumitriu Aurel, Bosutar Alin si Drelciuc Ionela impotriva aceleiasi sentinte, pe care o va desfiinta in totalitate si va proceda in sensul celor mai sus redate”.

* Cititi aici intreaga decizie de achitare a CA Suceava