A fost publicata probabil cea mai asteptata hotarare judecatoreasca a momentului. Este vorba despre decizia Curtii de Apel Alba Iulia, prin care s-a constatat dezincriminat abuzul in serviciu. O motivare ce a aruncat in aer institutiile de forta din Romania si uriasul aparat de propaganda, si care nu a facut altceva decat sa confirme ca protestele de strada la care s-au raliat presedintele Klaus Iohannis si sefii marilor parchete au fost o instigare nejustificata impotriva Guvernului Grindeanu, care prin Ordonanta 13/2017 nu facea decat sa reincrimineze abuzul in serviciu, care a fost dezincriminat tacit prin inactiunea Guvernului Ciolos.

Curtea de Apel Alba Iulia arata cat se poate de clar ca CCR a admis, prin decizia 405 din iunie 2016, exceptia de neconstitutionalitate a abuzului in serviciu, CCR neputand pronunta decat decizii de respingere sau admitere a exceptiilor invocate, nu de interpretare. Ceea ce inseamna ca, asa cum Lumeajustitiei.ro a explicat, articolul privind abuzul in serviciu trebuia pus in concordanta cu decizia CCR in termen de 45 de zile, altfel efectele lui urmand sa inceteze. Deci, nici vorba ca decizia CCR in legatura cu abuzul in serviciu sa fie una de interpretare, asa cum unii sustin, ci de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate.

Chiar daca judecatorii Curtii de Apel Alba Iulia au considerat ca art. 297 este partial dezincriminat, acestia s-au ferit sa se pronunte pe prevederile legale care spun ca daca in 45 de zile o decizie a CCR de admitere a unei exceptii de neconstitutionalitate a unui articol de lege nu e pusa in aplicare de legiuitor, articolul de lege ramane fara efecte juridice. Consideram ca judecatorii de la Alba, desi au avut curajul sa declare ca decizia CCR nu este una de interpretare, au evitat teama de DNA si a presiunii publice sa se pronunte pe efectele nemodificarii textului de lege in 45 de zile.

Iata un fragment din motivarea Curtii de Apel Alba Iulia:

“Avand in vedere continutul infractiunii prevazute de art.297 alin.1 C.pen., Curtea de Apel Alba Iulia constata ca, urmare a deciziei de neconstitutionalitate mentionate, practic, a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale acestei infractiuni, sub aspectul laturii obiective, fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infractiuni prin excluderea tuturor cazurilor in care norma a carei incalcare este imputata subiectului activ al infractiunii nu este o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta.

Avand in vedere aceasta modificare a elementului material al infractiunii prevazute de art.297 alin.1 C.proc.pen., a avut loc, in baza art.5 din Legea nr 1.87/2012, o modificare identica a continutului infractiunii prevazute de art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000.

Prin urmare, nu se poate considera (asa cum a apreciat prima instanta) ca decizia nr.405/2016 este doar o decizie de interpretare, instanta constitutionala admitand prin decizia mentionata o exceptie de neconstitutionalitate. Mai mult, din analiza prevederilor Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constuitutionale rezulta ca singurele decizii pe care aceasta le poate pronunta in cazul invocarii unor exceptii de neconstitutionalitate sunt de admitere sau de respingere a exceptiilor si nu de interpretare.

(…)

In acest sens, reamintim ca in Decizia nr. 847/2008, Curtea Constitutionala a retinut ca 'decizia de constatare a neconstitutionalitatii face parte din ordinea juridica normativa, prin efectul acesteia prevederea neconstitutionala incetandu-si aplicarea pentru viitor', iar prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, s-a retinut ca 'puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta'.

In acelasi sens, prin Decizia nr. 1415/2009, Curtea Constitutionala a mai statuat ca 'atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept. in consecinta, atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza, in aplicarea legii criticate, sa respecte cele stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele si dispozitivul prezentei decizii'.

Revenind la prezenta cauza, Curtea de Apel Alba Iulia, avand in vedere ca prin pronuntarea Deciziei nr.405/2016 a Curtii Constitutionale a intervenit o dezincriminare partiala a infractiunii de abuz in serviciu, constata ca temeiul corect al cererii formulate de contestator este cel prevazut de art.595 alin.1 C.proc.pen., iar nu cel indicat in cuprinsul contestatiei la executare, si anume art.598 alin.1 lit.d C.proc.pen. Potrivit acestui din urma text legal contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei.

(…)

Avand in vedere toate acestea, Curtea constata ca prin hotararea de condamnare a contestatorului nu s-a retinut ca acesta ar fi incalcat in exercitarea atributiilor de serviciu prevederile Legii nr.188/1999 sau ale vreunei alte legi sau ordonante sau ordonante de urgenta, ci doar pe cele ale Hotararii de Guvern nr.611/2008.

Avand in vedere modificarea elementelor constitutive ale infractiunii prevazute de art.297 alin.1 C.pen. in urma pronuntarii deciziei nr.405/2016 a Curtii Constitutionale, fiind exclusa posibilitatea comiterii acesteia prin incalcarea unui act normativ altul decat o lege sau o ordonanta, precum si prevederile art.3 din Legea nr. 187/2012 potrivit carora 'Dispozitiile art. 4 din Codul penal privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si in situatiile in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infractiune potrivit legii noi datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua pentru existenta infractiunii', Curtea de Apel Alba Iulia constata ca a intervenit o dezincriminare a acestei fapte in situatia in care indeplinirea defectuoasa a unei indatoriri de serviciu are loc prin incalcarea oricarui alt act normativ in afara de lege, ordonanta sau ordonanta de urgenta, aceasta fiind si situatia faptei pentru care a fost condamnat contestatorul din prezenta cauza.

Pe cale de consecinta, fiind intervenita dezincriminarea faptei pentru care s-a dispus condamnarea contestatorului, in baza art.425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.a C.proc.pen. Curtea va admite contestatia formulata de condamnatul Dan Daniel impotriva incheierii penale nr.154/16.11.2016 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in dosarul nr.4754/97/2016, pe care o va desfiinta in totalitate si, procedand la solutionarea cauzei:

In baza art.595 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.4 teza a II-a C.pen. va constata dezincriminata fapta prevazuta de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul in dosarul nr.3230/97/2015 prin sentinta penala nr.133/21.10.2015 pronuntata de Tribunalul Hunedoara, definitiva prin decizia penala nr.338/5.04.2016 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia si in consecinta:

Va dispune incetarea executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitarii pe 2 ani a drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, prevazuta de art.66 alin.1 lit. a, b, art. 66 al.2 C. pen. si a pedepsei accesorii a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentinta penala nr.133/21.10.2015 pronuntata de Tribunalul Hunedoara, definitiva prin decizia penala nr.338/5.04.2016 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia”.

*Cititi aici decizia Curtii de Apel Alba Iulia