Lumea Justitiei prezinta motivarea deciziei nr. 6078 de luni, 16 decembrie 2024, prin care judecatorii Elena-Diana Tamaga, Mihnea-Adrian Tanase si Andreea Marchidan de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au trimis la Curtea de Apel Bucuresti dosarul nr. 2950/1/2024, deschis dupa ce candidatul Calin Georgescu (foto stanga) si Coalitia pentru Apararea Statului de Drept (CASD) – asociatia avocatei Elena Radu (foto dreapta) – au atacat deciziile prin care Biroul Electoral Central a pus in aplicare Hotararea CCR nr. 32/2024 de anulare a alegerilor prezidentiale.

Motivarea este cat se poate de simpla: ICCJ invoca o serie de pasaje din Codul de procedura civila, din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, conform carora, pe de o parte, deciziile BEC sunt acte administrative (deci pot fi atacate in contencios administrativ), iar pe de alta parte, competenta in prima instanta in materie de contencios administrativ si fiscal cand vine vorba despre acte emise de catre autoritatile publice centrale o au curtile de apel, nicidecum Inalta Curte.

Procurorul de sedinta a incercat manevra din dosarul AUR

Dupa cum veti citi in motivarea integrala, anexata la final, procurorul de sedinta, Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi de la PICCJ, a invocat exceptia necompetentei generale a instantelor de judecata. Altfel spus: reprezentantul Parchetului General a cerut Inaltei Curti sa constate ca nicio instanta din Romania nu este competenta sa judece deciziile BEC, cata vreme acestea sunt emise in temeiul unor hotarari ale Curtii Constitutionale a Romaniei – hotarari care, evident, nu sunt supuse controlului judecatoresc, dupa cum a stabilit ICCJ data trecuta, cand presedintele AUR George Simion a incercat sa anuleze Hotararea CCR nr. 32/2024 de anulare a alegerilor prezidentiale si cand procuror de sedinta a fost acelasi Sorin Chiriazi (click aici pentru a citi).

Redam principalul pasaj din decizia instantei supreme:

„4. Considerentele si solutia Inaltei Curti

Examinand cu prioritate, in conformitate cu dispozitiile art.131 alin.(1) si art.132 alin.(1) din Codul de procedura civila, exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti invocata de reprezentantul Ministerului Public si de intimatii Serviciul Roman de Informatii si Statul Major al Apararii prin Seful Statului Major al Apararii, Inalta Curte constata urmatoarele:

Preliminar, se impune a fi mentionat ca instanta a luat act de precizarea reclamantei Coalitia pentru Apararea Statului de Drept, in sensul ca cererea modificatoare privind constatarea incalcarii de catre Curtea Constitutionala, prin emiterea Hotararii nr. 32/6.12.2024, a unor drepturi si libertati fundamentale nu reprezinta un petit distinct, ci o completare a argumentelor formulate in cadrul actiunii in anulare.

Asadar, se constata ca Inalta Curte a fost investita cu actiune de fond, prin care reclamantii au solicitat anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 230D din 06.12.2024 privind punerea in aplicare a solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei in sedinta din data de 06 decembrie 2024, a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 231D din 07.12.2024 si a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 232D din 07.12.2024, precum si obligarea Guvernului la emiterea unei hotarari de Guvern prin care sa stabileasca, de indata, Programul calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024 in al doilea tur de scrutin, respectiv, obligarea Guvernului la stabilirea datei desfasurarii turului 2 de scrutin, avand ca participanti candidatii Calin Georgescu si Elena Lasconi, petit precizat de reclamant.

Cu privire la natura juridica a hotararilor organismelor electorale, in considerentele Deciziei nr.16 din 18 septembrie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a retinut ca birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publica, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdictionale, care apartin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcandu-se existenta a trei categorii de acte determinate de competentele legale. Astfel, birourile electorale: solutioneaza conflictele aparute in perioada electorala (atributii de contencios electoral – acte administrativ-jurisdictionale); hotarasc in legatura cu unele operatiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare si interpretare unitara a dispozitiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atributii care intra doar in competenta Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

Prin urmare, se constata ca actele contestate, prin petitele deduse judecatii, sunt supuse controlului instantelor de judecata, ceea ce impune respingerea exceptiei, ca nefondate.

In ceea ce priveste exceptia de necompetenta materiala, se constata ca aceasta este intemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Deciziile nr. 230D din 06.12.2024, 231D din 07.12.2024 si 232D din 07.12.2024, ce fac obiectul contestatiei de fata, au fost adoptate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 in exercitarea atributiilor prevazute de dispozitiile art. 17 alin. (2) si (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, potrivit carora:

1 Decizia 230D din 06.12.2024:

'Art. 1. - (1) Inceteaza de indata operatiunile de votare si cele de pregatire a votarii la sectiile de votare din strainatate.

Inceteaza de indata operatiunile de pregatire a votarii la sectiile de votare din tara.

Se sisteaza de indata activitatea de operare in aplicatiile informatice utilizate pentru desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024.

Art. 2. - Toate materialele electorale detinute de birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate se sigileaza si se predau misiunilor diplomatice si oficiilor consulare. Toate buletinele de vot intrebuintate sau neintrebuintate se anuleaza prin grija birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate.

Art. 3. - (1) Sisteaza de indata operatiunile de predare a materialelor electorale catre birourile electorale ale sectiilor de votare din tara.

(2) Toate materialele electorale deja predate birourilor electorale ale sectiilor de votare din tara se sigileaza si se predau birourilor electorale ierarhic superioare';

- Decizia nr. 231D din 07.12.2024 privind unele masuri pentru aplicarea unitara a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d)-f), art. 20 alin. (3) lit. d)-f), art. 24 alin. (1)-(3) si alin. (7)-(ll), art. 33, art. 34 si art. 70 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,si ale art. 5, art. 6, art. (7) alin. (3) si art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 privind unele masuri pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2024 prin raportare la Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024:

'Art. 1. - (1) Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 isi inceteaza activitatea la data de 13 decembrie 2024, ora 24,00.

(2) Birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, Biroul electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strainatate si biroul electoral pentru votul prin corespondenta constituite la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 isi inceteaza activitatea la data de 11 decembrie 2024, ora 24,00.

(3) Birourile electorale mentionate la alin. (1) si (2) asigura relatia cu publicul si inregistreaza solicitarile, intampinarile si contestatiile receptionate cel mai tarziu pana la data de 7 decembrie 2024, ora 17,00, pe care le solutioneaza pana la momentul incetarii activitatii.

Art. 2. - (1) Birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Biroul electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strainatate, institutiile prefectului, primarii, precum si misiunile diplomatice si oficiile consulare, dupa caz, procedeaza la predarea tuturor documentelor si materialelor detinute, in vederea arhivarii si/sau topirii acestora, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor Deciziei Biroului Electoral Central nr. 160D/17.11.2024 privind operatiunile de predare si primire a documentelor si materialelor necesare procesului de votare de catre birourile electorale constituite cu ocazia alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. f) si art. 20 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. in masura in care legislatia incidenta nu distinge, alte documente si materiale se predau, pe baza de proces-verbal, tribunalului competent.

(2) Birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Biroul electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strainatate, institutiile prefectului si primarii nu predau Biroului Electoral Central niciun material sau document rezultat in urma pregatirii si desfasurarii celui de-al doilea tur de scrutin.

(3) Autoritatea Electorala Permanenta si Serviciul de Telecomunicatii Speciale pastreaza in conditii de integritate arhiva electronica si toate evidentele electronice rezultate in urma operarii aplicatiilor informatice utilizate in contextul pregatirii si desfasurarii alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024.

(4) Termenele prevazute de dispozitiile art. 24 alin. (8) si art. 70 din Legea nr. 370/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incep sa curga de la data aducerii la cunostinta publica a Hotararii Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32 din 6 decembrie 2024.

(5) Operatorii de calculator si membrii-operatori de calculator predau terminalele informatice misiunilor diplomatice si oficiilor consulare si/sau Serviciului de Telecomunicatii Speciale, dupa caz, in conditiile stabilite de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, cel mai tarziu la data de 11 decembrie 2024.

Art. 3. - (1) incetarea operatiunilor electorale in concordanta cu Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu afecteaza dreptul de a primi drepturile materiale stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 privind unele masuri pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2024, in conditiile Hotararii Guvernului nr. 1.062/2024 privind stabilirea bugetului si a cheltuielilor necesare pregatirii, organizarii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024.

(2) Membrii si personalul tehnic auxiliar ai Biroul Electoral Central, ai birourilor electorale judetene, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ai Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strainatate beneficiaza de drepturile materiale stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024, in conditiile Hotararii Guvernului nr. 1.062/2024, pentru fiecare zi de activitate pana la incetarea acesteia conform prevederilor art. 1.

(3) Pentru al doilea tur de scrutin, presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare din tara, loctiitorii acestora si operatorii de calculator primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult o zi de activitate.

(4) Pentru al doilea tur de scrutin, informaticienii primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. d) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult o zi de activitate.

(5) Pentru al doilea tur de scrutin, presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate si loctiitorii acestora primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. j) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.

(6) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate care indeplinesc si atributiile operatorilor de calculator primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. k) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.

(7) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate, altii decat cei prevazuti la alin. (4) si (5), primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. I) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru patru zile de activitate.

(8) Pentru al doilea tur de scrutin, presedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenta si loctiitorul acestuia primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. m) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.

(9) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii biroului electoral pentru votul prin corespondenta primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. n) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.

(10) Pentru al doilea tur de scrutin, operatorii de calculator ai biroului electoral pentru votul prin corespondenta primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. o) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.

(11) Pentru al doilea tur de scrutin, personalul Ministerului Afacerilor Interne inclus in planurile de masuri specifice domeniilor ordinii si sigurantei publice pentru asigurarea securitatii operatiunilor si activitatilor derulate pentru buna organizare si desfasurare a proceselor electorale, aprobate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Politiei Romane, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene, primeste indemnizatia pe zi de activitate prevazuta la art. 5 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024, urmand ca numarul zilelor de activitate sa fie stabilit de Ministerul Afacerilor Interne in functie de activitatea desfasurata efectiv';

- Decizia nr. 232D din 07.12.2024 privind modificarea art. 3 alin. (7) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 231/D/07.12.2024 unele masuri pentru aplicarea unitara a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d)-f), art. 20 alin. (3) lit. d)-f), art. 24 alin. (1)-(3) si alin. (7)-(11), art. 33, art. 34 si art. 70 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 5, art. 6, art. (7) alin. (3) si art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 privind unele masuri pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2024 prin raportare la Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024:

'Art. I. - La articolul 3 din Decizia Biroului Electoral Central nr. 231/D/07.12.2024 privind unele masuri pentru aplicarea unitara a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d)-f), art. 20 alin. (3) lit. d)-f), art. 24 alin. (1)-(3) si alin. (7)-(ll), art. 33, art. 34 si art. 70 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 5, art. 6, art. 7 alin. (3) si art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 privind unele masuri pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2024 prin raportare la Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(7) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare din strainatate, altii decat cei prevazuti la alin. (5) si (6), primesc indemnizatiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. I) si alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult doua zile de activitate'.

Inalta Curte retine ca potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, insa potrivit alin. (2), competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.

In stabilirea instantei competente sa solutioneze cauza, se constata ca, in materia electorala de fata (scrutinul pentru alegerea Presedintelui Romaniei), Inalta Curte judeca, in prima si ultima instanta, doar contestatiile prevazute de art. 6 alin. (6) si (8) si art. 25 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, respectiv contestatiile formulate impotriva modului de constituire ori completare a Biroului Electoral Central ori impotriva deciziilor de admitere / respingere a acordurilor de constituire / desfiintare a aliantelor electorale.

Contrar sustinerilor reclamantilor, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, Hotararea de Guvern nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si Hotararea de Guvern nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024 nu instituie o competenta generala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a solutiona cereri care vizeaza procesul electoral de alegere a Presedintelui Romaniei.

In afara competentei de solutionare a celor doua tipuri de contestatii, singurele atributii stabilite in sarcina Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt cele prevazute in art. 15 din Legea nr. 370/2004, privind constatarea incetarii de drept a calitatii de membru al Biroului Electoral Central, in art. 16, privind procedura de desemnare a celor 5 judecatori care intra in alcatuirea Biroului Electoral Central, si cele din art. 70 alin. (4), privind topirea listelor de sustinatori de la alegerile anterioare.

Principiul juridic 'Specialia generalibus derogant' implica faptul ca norma speciala e cea care deroga de la norma generala, dar si ca norma speciala este de stricta interpretare. In aceste conditii, aplicarea regulii simetriei in sensul invocat de catre reclamanti (respectiv ca: fiind competenta sa judece contestatiile formulate impotriva modului de compunere cu membrii Biroului Electoral Central, Inalta Curte de Casatie este competenta sa solutioneze si contestatiile formulate impotriva hotararilor prin care se constata incetarea functionarii) nu poate fi primita. De altfel, nici ipotezele juridice nu sunt echivalente, ci, cum s-a aratat, Inalta Curte de Casatie este competenta sa constate incetarea de drept, in cazurile expres prevazute de lege, a calitatii unui membru.

In ceea ce priveste dispozitiile legii generale, Inalta Curte are in vedere prevederile art. 23 alin. (1), alin. (2) si alin. (3) si art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciara, potrivit carora:

'Art. 23 - (1) Sectia I civila, Sectia a II-a civila si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege, precum si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.

(2) Hotararea de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, pronuntata de ultima instanta, este supusa caii de atac a recursului.

(3) Sectia I civila, Sectia a II-a civila si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca printr-un complet diferit al acestora recursul formulat impotriva hotararilor pronuntate de aceste sectii, prin care a fost respinsa cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate. (...)

Art. 25 - Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:

a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura;

b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;

c) orice alte cereri prevazute de lege'.

Aceste prevederi se coroboreaza cu dispozitiile art. 97 din Codul de procedura civila, potrivit carora:

'Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:

1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel, precum si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;

2. recursurile in interesul legii;

3. cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;

4. orice alte cereri date prin lege in competenta sa'.

Astfel fiind, Inalta Curte constata ca cererea formulata in prezenta cauza este supusa cadrului procedural special prevazut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispozitiile art. 10 alin. (1) din acest act normativ, care prevad ca litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel. Cum in cauza se contesta decizii emise de o autoritate publica centrala (Biroul Electoral Central pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024), competenta de solutionare a cauzei apartine, prin urmare, curtii de apel.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea Guvernului la emiterea unei hotarari de Guvern, precizat de parti ca avand natura unei obligatii de a face, Inalta Curte constata, de asemenea, ca este formulat in contradictoriu cu o autoritate publica centrala, observandu-se totodata si caracterul accesoriu al cererii, subsidiar anularii deciziilor emise de Biroul Electoral Central, in raport de care sunt incidente dispozitiile art. 123 din Codul de procedura civila, care atrag competenta instantei investite cu cererea principala.

In raport de natura de contencios administrativ a cauzei, vor fi avute in vedere si prevederile art. 10 alin. (1) si (3) din Legea nr. 554/2004, care statueaza dupa cum urmeaza:

'Art. 10 - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 3.000.000 de lei se solutioneaza in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel. (…)

(3) Reclamantul persoana fizica sau juridica de drept privat se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul sau. Reclamantul autoritate publica, institutie publica sau asimilata acestora se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul paratului'.

In concluzie, niciuna dintre normele legale generale, din materia contenciosului administrativ sau a procedurii civile obisnuite, nu reglementeaza competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a solutiona, in prima instanta, o actiune in contencios administrativ indreptata impotriva unui act administrativ, iar cauza pendinte nu se circumscrie categoriei de contestatii care intra in competenta de prima si ultima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit normelor speciale din Legea nr. 370/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cu privire la motivele invederate de catre reclamanta referitoare la necesitatea respectarii accesului la justitie datorita lipsei de control judiciar din perspectiva. art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil, Inalta Curte constata ca acestea vizeaza admisibilitatea cererii de chemare in judecata, iar nu competenta materiala a instantelor de judecata, astfel cum este aceasta reglementata de normele de drept intern, Codul de procedura civila, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv. Legea nr. 370/2004.

Totodata, dispozitiile art. 99 din Codul de procedura civila, nu sunt aplicabile, in conditiile in care niciun capat de cerere nu este in competenta speciala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In fine, conform prevederilor art. 5 din Codul de procedura civila, invocat de reclamanti:

'(1) Judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor judecatoresti, potrivit legii.

(2) Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.

(3) In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii.

(4) Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta in cauzele ce ii sunt supuse judecatii'.

Or, analogia legii sau principiile generale de drept invocate explicit de reclamanti nu pot opera cu incalcarea normelor de ordine publica, respectiv a normelor de competenta materiala care sunt de ordine publica, conform art. 129 alin. (2) pct. 2, ocrotind un interes public si nu pot crea norme de competenta in favoarea instantelor judecatoresti care nu sunt prevazute explicit de legiuitor.

Totodata, nici din prevederile art. 6 din C.E.D.O. nici art. 3 din Protocolul

1 la C.E.D.O., sau jurisprudenta invocata, respectiv Cauza Kovesi contra Romaniei, nu stabilesc norme de competenta speciala in favoarea vreunui organ judiciar apartinand statelor nationale.

Avand in vedere cele retinute, in lipsa unor dispozitii care sa prevada competenta de solutionare in favoarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cererea formulata in prezenta cauza este supusa, in ceea ce priveste competenta materiala de solutionare, prevederilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, fiind incidente dispozitiile art. 10 alin. (1) din lege, privind stabilirea competentei instantei de fond potrivit criteriului rangului autoritatii emitente a actelor contestate.

Pentru aceste motive, avand in vedere obiectul cererii de chemare in judecata, in conformitate cu prevederile art. 97 pct. 4 din Codul de procedura civila si art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevad ca litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel, competenta de solutionare a cauzei apartine curtii de apel.

Din punct de vedere teritorial, vazand dispozitiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit carora reclamantul persoana fizica sau juridica de drept privat se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul sau, Inalta Curte Constata ca este competenta teritorial Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Bucuresti”.

* Cititi aici intreaga hotarare ICCJ