Lumea Justitiei prezinta bizara sentinta nr. 37/2025 din dosarul nr. 1515/2/2025, prin care judecatorul Corneliu-Lucian Andrioaei (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti i-a respins avocatei Ingrid Mocanu (foto 1) – membra a Biroului Electoral Central din partea AUR – solicitarea de anulare a pasajelor din Regulamentul BEC care nu permit filmarea sedintelor si exprimarea nominala a voturilor, astfel incat publicul sa stie felul in care a votat fiecare membru al Biroului.

Amintim ca in actiunea depusa la CAB (pe care Luju a publicat-o saptamana trecuta), avocata explica faptul ca in felul acesta se va putea trage concluzia ca o hotarare aberanta a Biroului Electoral Central – condus de catre judecatorul ICCJ Cristinel Grosu – a fost adoptata cu unanimitate de voturi. Or, fapt ce ii face pasibili de raspundere penala inclusiv pe membrii care au votat „impotriva”, in cazul in care decizia astfel adoptata incalca o norma de legislatie primara si, deci, creeaza premisele infractiunii de abuz in serviciu (click aici pentru a citi).

La randul lui, judecatorul Corneliu Andrioaei – cu o motivare dezlanata si chiar agramata pe alocuri – se spala pe maini, invocand Regulamentul UE nr. 2016/679 privind protectia persoanelor fizice (celebrul GDPR), insa fara a indica vreun pasaj specific din acest act normativ.

In acelasi timp, magistratul pretinde ca Regulamentul BEC a fost emis in temeiul Legii nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, dar ignora faptul ca aceasta lege nu contine niciun pasaj care sa permita instaurarea secretomaniei in Biroul Electoral Central. Altfel spus: Andrioaei ignora faptul ca un act infralegal (in cazul de fata, Regulamentul BEC) adauga la lege.

In fine, Corneliu Andrioaei ignora si riscul atragerii raspunderii penale pentru membrii BEC in cazul votarii unor hotarari contrare legii. Este treaba parchetelor sa faca lumina in astfel de cazuri, pretinde judecatorul.

Incheiem, mentionand ca avocata Ingrid Mocanu va ataca aceasta sentinta cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Redam principalul pasaj din motivarea CAB:

„Analizand cererea formulata si completata a reclamantei, Curtea retine urmatoarele:

Curtea considera ca se impune a fi analizat cu prioritate capatul de cerere privind anularea dispozitiilor art. 14 alin. 5-7 si art. 17 alin. 2 si 3 din Regulamentul de organizare si functionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea presedintelui Romaniei din anul 2025, aprobat prin Hotararea nr. 1 H din data de 22 februarie 2025 si publicat in M.O. nr. 164 din data de 24 februarie 2025 si apoi va analiza cererea de suspendare a executarii acestor dispozitii pana la solutionarea instantei de fond.

Curtea observa din inscrisurile aflate la dosarul cauzei ca prin Decizia BEC nr. 9 D din data de 4 martie 2025 a fost solutionata plangerea prealabila formulata de catre numita Ingrid Mocanu impotriva Regulamentului de organizare si functionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea presedintelui Romaniei din anul 2025, aprobat prin Hotararea nr. 1 H din data de 22 februarie 2025, prin care s-a decis respingerea plangerii ca neintemeiata.

In motivarea deciziei se arata ca, in mod prioritar, petenta nu invoca o contradictie intre actul administrativ cu caracter normativ contestat si acte normative cu forta superioara, sustinand doar in mod generic incalcarea unor principii – cum ar fi dreptul la aparare, in situatia in care membrilor BEC ar putea fin atrasa raspunderea, conform art. 9 alin. 3 si 4 din Regulament.

De asemenea, se mai arata in motivarea deciziei ca din punct de vedere functional, Manualul pentru observarea alegerilor, editia a 6 a, emisa de Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, la Subcapitolul 7.2 (Administratia electorala), Sectiunea a (Componenta administratiei electorale), se promoveaza instituirea garantiilor pentru 'membrii organismelor electorale desemnati de formatiunile politice', sa aiba o conduita profesionista, impartiala, independenta si fara existenta premiselor ca acestia sa se teama de represalii sau de posibilitatea de a fi retrasi de catre cei care i-au desemnat.

Prin decizie se mai arata ca din punct de vedere al cadrului normativ incident, fondul legislativ electoral nu contine dispozitii de natura a stabili conditii de fond si de forma pentru procesele verbale de sedinta. In acest context, potrivit dispozitiile art. 12 alin.1 lit. b din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele politice ale Romaniei, sunt exceptate de la accesul liber al cetatenilor. Trebuie amintit si faptul ca filmarea, fotografierea sau inregistrarea in orice mod a sedintelor birourilor electorale, este de natura a vulnerabiliza procesul deliberativ si aduce atingere Regulamentului UE nr. 2016/679 al Parlamentului European si Consiliului din data de 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si, nu in ultimul rand, de a incalca dreptul la imagine, consacrat de art. 73 din Codul civil.

Tot prin decizie se mentioneaza faptul ca, anterior sedintelor BEC, proiectelor actelor sunt supuse unei verificari prealabile de catre presedintele BEC, iar proiectele cu caracter normativ sunt transmise spre analiza tuturor membrilor BEC, in vederea analizarii si formularii de propuneri de modificare si observatii proprii, care sunt dezbatute si supuse aprobarii in sedintele BEC.

In finalul motivarii deciziei se arata ca, fata de imprejurarea ca petenta solicita revocarea dispozitiilor art. 14 alin. 5-7 si art. 17 alin. 2 si 3 din Regulament, aceste dispozitii reglementeaza activitatea tuturor birourilor electorale din tara, iar fata de imprejurarea ca petenta are calitatea de membru in BEC, aceasta nu justifica o vatamare circumscrisa activitatilor celorlalte birouri electorale.

Curtea retine ca potrivit art. 14 alin. 5-7 din Regulament se prevad urmatoarele: '(5) Presedintele biroului electoral asigura, cu sprijinul personalului tehnic auxiliar, numararea voturilor exprimate si consemnarea acestora in procesul verbal de sedinta.

(6) In cadrul dezbaterilor biroului electoral, membrii acestuia isi pot exprima in mod liber punctul de vedere.

(7) Filmarea, fotografierea sau inregistrarea in orice mod a sedintelor birourilor electorale este interzisa'.

De asemenea, potrivit art. 17 alin. 2 si 3 din Regulament se prevad urmatoarele: '(2) Dupa fiecare sedinta, birourile electorale intocmesc un proces-verbal de sedinta care se semneaza de presedinte si de persoana care l-a tehnoredactat. Acesta poate fi consultat, la cerere, de catre membrii biroului electoral, in prezenta presedintelui biroului electoral sau a loctiitorului acestuia si nu poate fi facut public. Este interzisa captarea de imagini ale proceselor verbale, prin orice mijloc tehnic.

(3) In procesul-verbal prevazut la alin. 2 vor fi consemnate urmatoarele: membrii birului electoral prezenti la sedinta, problemele inscrise pe ordinea de zi, ordinea de zi aprobata de biroul electoral, pe scurt, eventualele dezbateri asupra punctelor de pe ordinea de zi, sintetic, solutiile propuse pentru fiecare punct al ordinii de zi, rezultatul fiecarui vot, mentionand doar numarul de voturi exprimate 'pentru' sau 'impotriva', alte elemente relevante'.

O prima critica a reclamantei se refera la faptul ca, dispozitiile art. 24 din Constitutia Romaniei care se numeste 'Dreptul la aparare' si art. 53 din Constitutie care se refera la 'Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati', permit doar limitarea exercitiului unor drepturi numai 'prin lege', daca se impune pentru protejarea vreuneia dintre valorile fundamentale enumerate de lege si daca este necesara intr-o societate democratica, fiind obligatoriu a fi realizata proportional cu situatia care a determinat-o, nediscriminatorie si fara a aduce atingere dreptului.

Or, prin restrangerea operata prin normele criticate in prezenta cauza, nu este intrunita niciuna dintre conditiile constitutionale. De asemenea, nici invocarea Manualului pentru observarea alegerilor emis de OSCE nu este un argument pertinent, deoarece aceste reguli nu permit ocultizarea totala a procesului electoral, ci doar dorinta de exonerare de raspundere este cea care a animat majoritatea membrilor BEC sa procedeze in aceasta maniera.

Asadar, scopurile enumerate in acest manual nu sunt indeplinite in nici un fel, ci, din contra, sunt de natura a timora membrii BEC, care se vad pusi in imposibilitatea de a fi protejati, inclusiv de raspundere penala, prin maniera abuziva a celorlalti, majoritari, care reprezinta majoritatea guvernamentala care le pun in pericol tuturor securitatea juridica si ii exonereaza pe ceilalti de raspundere juridica pentru actele adoptate.

Reclamanta mai invedereaza ca si o critica faptul ca problema care apare este aceea ca, desi membrii ramasi in minoritate in cadrul BEC nu au participat la luarea deciziei, pentru ca nu au participat la sedinta, se vor vedea in situatia de a li se angaja raspunderea juridica, spre deosebire de cei absenti, care nu vor avea o astfel de raspundere, pentru ca nu vor semna actele BEC adoptate in acele sedinte. In acest caz, fiecare membru poate fi tras la raspundere, cu toate etapele acesteia, pentru actele nelegale adoptate in exercitiul acestei atributii, fiind nelegala, in opinia mea, imposibilitatea in care este pus membrul care nu a participat la adoptarea deciziei majoritare, de a-si proba nevinovatia.

Curtea considera ca aceste critici (pe care reclamanta le-a formulat prin cererea initiala si cea completata) nu pot fi luate in considerare, motivat de faptul ca fiecarui membru din BEC ii este asigurat dreptul la aparare, reglementat de art. 24 din Constitutia Romaniei, in sensul ca acesta, in cadrul dezbaterilor cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi, poate sa-si exprime opinia, asa cum o considera, avand posibilitatea sa vina cu argumente 'pro' sau 'contra' fata de propunerea respectiva, iar in acest sens ii este garantat dreptul la aparare, consacrat de Constitutia Romaniei.

In ce priveste sustinerea reclamantei referitor la dispozitia de la art. 53 din Constitutie, Curtea mentioneaza faptul ca fiecarei institutii publice (cum in cazul de fata, este vorba despre Biroul Electoral Central) ii este recunoscuta posibilitatea de organizare si functionare prin Regulament, iar obligatia acestuia este ca activitatea sa fie desfasurata in conditiile legii, respectiv Legea nr. 370/2004 republicata, iar actele adoptate sa fie in concordanta cu Regulamentul de functionare adoptat si cu legea mai sus amintita.

De asemenea, sustinerea reclamantei ca in cazul de fata nu este aplicabil si nici pertinent cele argumentate prin Manualul pentru observarea alegerilor, adoptat de catre OSCE, nu poate fi luat in considerare, deoarece membrii organismelor electorale sunt persoane desemnate din cadrul autoritatii judecatoresti si din formatiunile politice, iar acestia trebuie sa aiba o conduita profesionista, impartiala si independenta, fara sa existe vreo temere din partea acestora de a fi supusi unor represalii, sau posibilitatea de a fi retrasi de catre cei care i-au desemnat.

Curtea reaminteste faptul ca votul secret si liber exprimat de catre cetateni, fara a fi nominalizati, este recunoscut si de art. 62 alin. 1 din Constitutia Romaniei privind 'Alegerea Camerelor', iar aceasta poate fi aplicat prin analogie si in cadrul membrilor alesi in BEC, atunci cand dezbat punctele de pe ordinea de zi. De asemenea, trebuie mentionat ca prin lipsa nominalizarii a membrilor din BEC care au votat 'pentru' sau 'contra' in cadrul activitatii acesteia, acestia pot fi protejati de a fi supusi eventual unui santaj moral si emotional, cu riscul de a nu mai participa in cadrul paratei, perturband in acest sens buna desfasurare a activitatii acestia, constand in adoptarea unor acte cu putere de lege, necesare in vederea bunei desfasurari a alegerilor prezidentiale din anul 2025.

Faptul ca acei membrii [sic] din BEC care lipsesc in mod nejustificat de la activitatea paratei, asa cum se arata prin actiune de catre reclamanta, Curtea mentioneaza faptul ca acestia nu vor mai fi remunerati in ziua respectiva de catre Presedintele BEC, iar daca aceasta abatere se repeta in mod constant, ei pot fi retrasi din BEC, la solicitarea Presedintelui facuta catre partidul care a desemnat acel membru neserios si inlocuit cu un alt membru, pentru buna desfasurare a activitatii paratei.

De asemenea, filmarea, fotografierea sau inregistrarea in orice mod a sedintelor birourilor electorale este si o garantie a transpunerii in legislatia nationala a Romaniei, a Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European si Consiliului din data de 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Or, potrivit art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei, normele comunitare au prioritate fata de reglementarile nationale contrare.

Curtea apreciaza ca prin aceste norme legale mai sus amintite, textele de lege pentru care reclamanta solicita anularea acestora au fost adoptate de catre parata, prin respectarea acestora, respectiv Constitutia Romaniei si Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului European si Consiliului din data de 27 aprilie 2016. Mai trebuie remarcat si faptul ca toate actele adoptate de catre BEC, care sunt valabile si pentru celelalte birouri electorale, privesc interesele politice ale Romaniei si, ca atare, sunt protejate si de prevederile art. 12 alin.1 lit. b din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetatenilor. De asemenea, practica anterioara in acest domeniu, respectiv Hotararea nr. 1H din data de 6 septembrie 2024 adoptata de catre Biroul Electoral Central, au demonstrat ca la scrutinele precedente, dispozitia de la 9 alin. 3 din aceasta hotarare nu a ridicat probleme de ordin juridic sau functional, cum in mod eronat sustine reclamanta.

Referitor la sustinerea reclamantei ca raspunderea penala a membrilor din cadrul BEC este una individuala, si nu colectiva, iar prin lipsa nominalizarii acestora la momentul adoptarii punctelor de pe ordinea de zi, ar putea duce la imposibilitatea acesteia de a proba ca reclamanta a votat 'impotriva' sau 'pentru' un act al BEC, Curtea apreciaza ca si aceasta critica este neintemeiata, motivat de faptul ca orice masura adoptata de catre Biroul Electoral Central, care este contrara legii, este in primul rand supusa controlului de legalitate de catre instanta de judecata competenta, prin pronuntarea unei hotarari care poate dispune anularea acesteia.

In al doilea rand, daca un membru al BEC sau orice persoana interesata ar considera ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala in legatura cu actele adoptate si ar formula un denunt in acest sens, atunci organele de cercetare penala va [sic] face verificarile si cercetarile prevazute de legislatia procedurala penala in vigoare, iar persoana fata de care exista astfel de indicii are posibilitatea sa-si probeze nevinovatia, prin administrarea de probe in acest sens, cu garantarea dreptului la aparare si a prezumtiei de nevinovatie, in conditiile legii penale.

Critica reclamantei ca la Biroul Electoral Central exista o atmosfera de teroare institutionala, determinata de faptul ca, partidele care se afla la putere, au pierdut alegerile organizate tot de acestea, desi aveau obligatia de a proteja drepturile si libertatile cetatenesti, dublata de un ocultism din partea BEC-ului, care ar putea angaja raspunderea celor care nu isi vor putea proba votul exprimat, determinand si sa absenteze de la lucrarile BEC, Curtea apreciaza ca aceasta critica este doar o simpla supozitie a reclamantei si o temere creata personal de aceasta, fara sa probeze astfel de actiuni, asa cum prevad dispozitiile legale procedurale civile sau penale.

Mai mult, Curtea considera ca in cadrul activitatii BEC-ului, fiecare membru poate sa-si exprime punctul de vedere cu privire la un subiect aflat pe ordinea de zi, iar faptul ca a votat 'pentru' sau 'contra' nu poate atrage raspunderea penala, fiind vorba despre propria convingere in privinta votului exprimat, si nicidecum vreunei presiuni din partea politicului.

Curtea mentioneaza ca doar intr-un singur caz a fost posibila inregistrarea sedintelor din cadrul BEC, respectiv in cazul alegerilor din anul 2020, cand, datorita instituirii starii de urgenta, datorata pandemiei cu Sars-Cov 2 si pentru evitarea infectarii cetatenilor cu acest virus, prin Hotararea BEC nr. 1 din data de 12 septembrie 2020, la art. 4 alin. 5 din Regulament, s-a prevazut ca 'Sedintele birourilor electorale se pot desfasura si prin mijloace electronice in sistem de videoconferinta. Presedintele biroului electoral stabileste, dupa consultarea membrilor, modalitatea concreta de desfasurare a sedintei'. Iar, potrivit art. 10 alin. 4 din acelasi Regulament, 'In cazul inregistrarii audio sau audiovideo a sedintelor birourilor electorale, prin exceptie de la prevederile alin. 2, procesul-verbal va cuprinde numai mentiunile de la alin. 3 lit. a, c si lit. f-g. Inregistrarile pot fi consultate la cerere, de catre membrii birourilor electorale si nu pot fi facute publice'.

Curtea apreciaza ca aceasta masura a fost luata numai in vederea respectarii Ordinului comun al MS si MAI nr. 2009/166/2020 privind stabilirea unor masuri si actiuni de sanatate publica necesar a fi respectate pentru desfasurarea in conditii de siguranta a procesului electoral din tara la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2020. A fost doar singura situatie cand s-a permis folosirea mijloacelor audio si video pentru desfasurarea sedintelor birourilor electorale, cu conditia de a nu putea fi facute publice, tocmai pentru respectarea dreptului la imagine, consacrat de art. 73 din Codul civil si a Regulamentului UE 2016/679.

Reclamanta mai sustine, prin cererea formulata si completata, ca, in toate organului statului, respectiv instante, Parlament si Guvern, sedintele sunt inregistrate si unele chiar publice, iar fiecare membru al organelor colective ale statului, are posibilitatea de a proba maniera in care si-a exprimat votul. De asemenea, reclamanta mai sustine ca, procesul de deliberare pentru pronuntarea hotararilor de catre judecatori este secreta, dar rezultatul deliberarii, care se concretizeaza prin hotarare sau decizie, este publica, exprimandu-se si sub forma opiniei separate a acestuia, motivata in mod corespunzator.

Reclamanta mai sustine ca, prin instituirea de catre parata a interdictiei de a nu se mentiona nicaieri votul membrilor BEC, de a nu se inregistra sedintele acestuia in mod oficial, constituie o restrangere a dreptului la aparare, fiind o restrictie care nu poate fi instituita direct printr-un Regulament, ci doar prin lege, ca act juridic al Parlamentului, potrivit art. 115 din Constitutie.

Curtea considera ca si aceste critici formulate de catre reclamanta sunt neintemeiate, deoarece in ce priveste activitatea Parlamentului, potrivit art. 68 alin. 1 din Constitutia Romaniei, 'Sedintele celor doua camere sunt publice'. Aici insusi textul din Constitutie prevede obligativitatea sustinerii sedintelor in mod public, fiind vointa legiuitorului constituant in vederea adoptarii unei astfel de masuri, deoarece Parlamentul exprima vointa poporului si este firesc ca activitatea acestora sa fie cunoscuta de catre cetateni.

In ce priveste activitatea Guvernului, acesta isi desfasoara activitatea potrivit normelor legale de organizare si functionare si poate prevedea norme care sa instituie exceptie de la publicitatea activitatii. Cu privire la activitatea judecatorilor, asa cum mentioneaza reclamanta, Curtea considera ca aceasta activitate este strict reglementata de catre lege, respectiv Codul de procedura civila, penala si de organizare judiciara, iar in anumite situatii, tot pentru respectarea dreptului la imagine a persoanei fizice, activitatea acestora se poate desfasura si in sedinte nepublice sau secrete.

Curtea apreciaza ca trebuie sa fie facuta o distinctie clara intre activitatea Parlamentului, Guvernului si cel al judecatorilor, fata de activitatea membrilor BEC, deoarece activitatile lor au reglementari speciale si a fost vointa legiuitorului ca aceste activitate sa fie facute publice, dar cu respectarea normelor comunitare privind datele cu caracter personal al persoanelor fizice.

De asemenea, legiuitorul lasa posibilitatea unor autoritati si institutii publice sa-si desfasoare activitatea, fara ca aceasta sa fie publica si nici sa fie nominalizate persoanele participante, cum este cazul membrilor din BEC, tocmai pentru respectarea normelor comunitare, care au prioritate fata de legislatia nationala, asa cum a fost mentionata in sentinta. Fata de toate aceste considerentele mai sus aratate, Curtea apreciaza ca este neintemeiata solicitarea reclamantei de a se dispune anularea dispozitiilor art. 14 alin. 5-7 si art. 17 alin. 2 si 3 din Hotararea BEC nr. 1H din data de 22 februarie 2025 si considera ca aceste dispozitii din Regulament sunt legale si temeinice.

Referitor la cererea de suspendare a executarii dispozitiilor art. 14 alin. 5-7 si art. 17 alin. 2 si 3 din Hotararea BEC nr. 1H din data de 22 februarie 2025, formulata de catre reclamanta prin cererea initiala si cea completata, Curtea considera ca, in general, un act administrativ se bucura de prezumtia de legalitate, care la randul sau se bazeaza pe prezumtia autenticitatii si veridicitatii, fiind el insusi titlu executoriu. Principiul legalitatii actelor administrative presupune insa, atat ca autoritatile administrative sa nu incalce legea, cat si ca toate deciziile lor sa se intemeieze pe lege. El impune, in egala masura, ca respectarea acestor exigente de catre autoritati sa fie in mod efectiv asigurata.

Prin urmare, in procesul executarii din oficiu a actelor administrative, trebuie asigurat un anumit echilibru, precum si anumite garantii de echitate pentru particulari, intrucat actiunile autoritatilor publice nu pot fi discretionare, iar legea trebuie sa furnizeze individului o protectie adecvata impotriva arbitrariului.

Tocmai de aceea, suspendarea executarii actelor administrative trebuie considerata ca fiind in realitate, un eficient instrument procedural aflat la indemana autoritatii emitente sau a instantei de judecata, pentru a asigura respectarea principiului legalitatii, fiind echitabil ca, in cazuri justificate, atat timp cat autoritatea publica sau judecatorul se afla in proces de evaluare, acestea sa nu-si produca efectele asupra celor vizati. In considerarea celor doua principii incidente in materie, respectiv al legalitatii actului administrativ si al executarii acestuia din oficiu, suspendarea executarii constituie insa, o situatie de exceptie, aceasta putand fi dispusa numai in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.

Potrivit art. 15 cu referire la art.14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, odata cu cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat, sau in mod separat, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Din analiza prevederii art.15 cu referire la art.14 din Legea nr. 554/2004 modificata si completata, rezulta fara echivoc, ca pentru a se dispune suspendarea executarii actului administrativ / actului administrativ jurisdictional trebuie indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele trei conditii:

- in primul rand, existenta unui caz bine justificat in sensul art. 2 alin.1 lit. t din Legea nr. 554/2004 modificata si completata, potrivit caruia sintagma 'cazuri bine justificate' desemneaza 'imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ';

- in al doilea rand, suspendarea executarii actului administrativ sa fie necesara pentru prevenirea unei pagube iminente in sensul art. 2 alin.1 lit. s din Legea nr.554/2004 modificata si completata, conform caruia ' paguba iminenta - prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public';

- in al treilea rand, sa fie formulata actiunea in anularea actului atacat, in cauza, evident, aceasta cerinta este indeplinita.

Prin urmare, pe calea cererii de suspendare nu se stabileste daca actul este legal sau nu, ci doar daca exista o indoiala serioasa, intemeiata pe elemente obiective, in privinta legalitatii actului contestat. Referitor la dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 modificata si completata, Curtea observa ca reclamanta a formulat plangere prealabila la parata prin care a solicitat suspendarea si anularea dispozitiilor de la art. 14 alin. 5-7 si art. 17 alin. 2 si 3 din Hotararea BEC nr. 1H din data de 22 februarie 2025, iar parata a emis Decizia BEC nr. 9D din data de 4 martie 2025 prin care a fost respinsa ca neintemeiata plangerea formulata de catre petenta.

Cu privire la 'cazul bine justificat', in conformitate cu art. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004 modificata si completata, cazurile bine justificate sunt 'imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ'.

In acest sens, Curtea apreciaza ca reclamanta nu a dovedit nelegalitatea dispozitiilor legale pentru care s-a solicitat si suspendarea acestora. Din contra, din intreg material probator administrat in prezenta cauza, Curtea apreciaza ca textele de lege pentru care s-a formulat actiunea in anulare, au fost considerate ca fiind legale si pe cale de consecinta, a fost respins acest capat de cerere, ca neintemeiat.

In aceasta situatie, Curtea considera ca reclamanta nu a facut dovada indeplinirii conditiei 'caz bine justificat', in sensul art. 2 alin.1 lit. t din Legea nr. 554/2004 modificata si completata, iar asa zisa 'aparenta de nelegalitate' a fost inlaturata prin considerentele mai sus aratate, cand s-a analizat anularea acestor dispozitii din Regulament.

Curtea considera ca nu este indeplinita nici cerinta legala privind necesitatea suspendarii executarii actului administrativ atacat pentru 'prevenirea unei pagube iminente', in sensul art. 2 alin.1 lit. s din Legea nr. 554/2004 modificata si completata, sub ambele valente ale acestei cerinte, respectiv prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public, in situatia in care reclamanta nu a facut dovada iminentei producerii unei pagube, care aceasta nu se prezuma.

Afirmatia reclamantei ca prin activitatea pe care o desfasoara in cadrul BEC ca si membru din partea partidului AUR, i-a fost afectata imaginea si prestigiul ca urmarea aparitiei unor articole din presa si mass-media si a fost nevoita sa faca o sesizare la Consiliul National al Audiovizualului, Curtea apreciaza ca aceasta nu are nici o legatura cu textele de lege pentru care se solicita suspendarea, deoarece tocmai caracterul secret al votului din partea membrilor BEC, a dus la apararea imaginii si reputatiei reclamantei ca si membru al partidului pe care il reprezinta, neputand fi sustinuta ideea ca exista posibilitatea de aparitie a unei pagube iminente, cum se sustine prin actiunea formulata si completata.

Faptul ca reclamanta, dupa sfarsitul activitatii desfasurate la BEC, a fost mediatizata la post de TV cat si in presa in mod negativ, aceasta nu se datoreaza faptului ca nu sunt inregistrate si nominalizate persoanele care participa la sedintele paratei, ci datorita faptului ca, fiind o persoana publica, aceasta poate fi supusa si unor critici din partea mas-mediei, ca si garant al libertatii de exprimare, avand posibilitatea sa formuleze dreptul la replica si sa dovedeasca prin probe, ca a fost de buna credinta.

Curtea apreciaza ca in aceasta situatie nu sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile legale, prevazute de art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004 modificata si completata, pentru a se dispune suspendarea executarii dispozitiilor mentionate prin cererea formulata si completata”.

* Cititi aici intreaga sentinta a Curtii de Apel Bucuresti