Presedintii tuturor celor 16 curti de apel din Romania sustin demersul judecatoarei Corina Corbu (foto) – presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie – de a ataca la Curtea Constitutionala a Romaniei proiectul de lege care schimba conditiile de pensionare pentru magistrati.

Mai mult: cei 16 conducatori de CA-uri (asadar, inclusiv Curtea Militara de Apel) i-au trimis sefei ICCJ joi, 29 iunie 2023, un set de sase argumente pentru care initativa de act normativ trebuie sa fie declarata neconstitutionala de catre CCR.

Intre timp, judecatorii supremi din Sectiile Unite ale Inaltei Curti au votat in unanimitate joi atacarea proiectului de lege la CCR.

Pe scurt, presedintii curtilor acuza incalcarea urmatoarelor principii constitutionale:

- suprematia legii si a Constitutiei, precum si caracterul obligatoriu al deciziilor CCR;

- independenta justitiei;

- caracterul clar si predictibil al legii (inclusiv sub componenta sperantei legitime, a exigentelor normelor de tehnica legislativa, precum si a caracterului efectiv al dezbaterilor parlamentare);

- egalitatea in fata legii;

- asezarea echitabila si nediscriminatorie a sarcinilor fiscale;

- neretroactivitatea legii.

In drept, sefii de CA-uri invoca urmatoarele pasaje din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 3 si 5:

„(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. (...)

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 15 alin. 2: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”;

- art. 16:

„Egalitatea in drepturi

(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

(4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale”;

- art. 44:

„Dreptul de proprietate privata

(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.

(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.

(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii”;

- art. 56 alin. 2: „Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale”;

- art. 73 alin. 3 lit. l: „Prin lege organica se reglementeaza: (...) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”;

- art. 75 alin. 1: „Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la Art. 31 alineatul (5), Art. 40 alineatul (3), Art. 55 alineatul (2), Art. 58 alineatul (3), Art. 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), Art. 79 alineatul (2), Art. 102 alineatul (3), Art. 105 alineatul (2), Art. 117 alineatul (3), Art. 118 alineatele (2) si (3), Art. 120 alineatul (2), Art. 126 alineatele (4) si (5) si Art. 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului”;

- art. 124 alin. 3: „Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”;

- art. 134 alin. 4: „Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei”;

- art. 147 alin. 4: „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Redam rezumatul obiectiei de neconstitutionalitate:

„1. Incalcarea principiului suprematiei legii si a Constitutiei, precum si a caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale – art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constitutie

In esenta, proiectul desfiinteaza de facto pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, la finalul aplicarii legii acestea urmand sa fie, in realitate, golite de substanta, atat din perspectiva stabilirii varstei de pensionare, cat si din perspectiva cuantumului pensiei, fapt ce contravine unei bogate, constante si consolidate jurisprudente a Curtii Constitutionale in materie.

2. Incalcarea independentei justitiei – art. 124 alin. (3) din Constitutie

Asa cum rezulta dintr-o jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor este o componenta importanta a statutului acestora si o garantie a independentei acestora. In mod evident, desfiintarea de facto a acestei garantii incalca independenta justitiei.

3. Incalcarea caracterului clar si predictibil al legii, inclusiv sub componenta sperantei legitime, a exigentelor normelor de tehnica legislativa, precum si a caracterului efectiv al dezbaterilor parlamentare, cerinte protejate de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie

Proiectul incalca flagrant normele de tehnica legislativa, cuprinzand articole ce nu pot fi puse in aplicare din cauza impreciziei si a caracterului confuz al acestora. De asemenea, impune un sistem de pretinsa esalonare care, insa, in realitate nu produce consecinte practice, fiind, astfel, un text legislativ superfluu, inapt pentru a produce efecte juridice.

4. Incalcarea principiului egalitatii in fata legii, protejat de art. 16 alin. (1) din Constitutie

Proiectul de lege creeaza multiple si grave situatii de discriminare intre magistrati aflati in situatii identice sau similare, in functie de data nasterii acestora sau de data pensionarii sub imperiul noii legi. Cu titlu de exemplu, colegi magistrati intrati in aceeasi data in sistem, cu aceeasi vechime in munca si magistratura, se pot pensiona unul cu 25 de ani vechime, la 50 de ani, in timp ce altul, nascut cu un an, o luna sau chiar o zi mai tarziu, se va putea pensiona abia la 60 de ani, desi dreptul ambilor se naste sub imperiul aceleasi legi.

Sub aspectul cuantumului, acesta va fi diferit de la an la an, pentru magistrati aflati in conditii identice de grad si vechime, modul de stabilire a bazei de calcul fiind diferit de la an la an.

5. Proiectul incalca principiile asezarii echitabile si nediscriminatorii a sarcinilor fiscale, protejat de art. 56 alin. (2) din Constitutie

Proiectul instituie un nou impozit, stabilind o baza de impozitare imprecisa si destinata doar unor anumiti contribuabili, fapt ce incalca principiul constitutional mai sus amintit.

6. Incalcarea neretroactivitatii legii – art. 12 alin. (2) din Constitutie

Proiectul de lege modifica retroactiv insele conditiile de pensionare, nu doar sub aspectul efectelor asupra cuantumului pentru viitor, ci si cu privire la unele drepturi substantiale deja castigate, cum ar fi, spre exemplu, acordarea procentului de 1%, prin legea in vigoar,e pentru fiecare an de magistratura ce depasea cei 25 de ani, vechime necesara pentru pensionare”.

* Cititi aici intreaga sesizare a presedintilor de la curtile de apel