Judecatorul Constantin Udrea (foto) de la Curtea Militara de Apel – autorul premierei istorice de desfiintare a unei condamnari bazate pe protocolul ilegal PICCJ-SRI din 2009 (click aici pentru a citi) – a luat din nou atitudine impotriva abuzurilor din sistemul judiciar, in special impotriva acelora comise de parchete in colaborare cu Serviciul Roman de Informatii.

Prezent miercuri, 27 februarie 2019 in emisiunea „Interes general” (realizata de jurnalistul Sorin Burtea la TVR 1), colonelul-magistrat s-a aratat revoltat de superimunitatea de facto pe care o au in Romania serviciile secrete – in special SRI – si a atras atentia ca desi au fost dezvaluite protocoalele secrete incheiate de acest serviciu cu mai multe institutii, ele nu au fost inca denuntate:

„Noi vrem democratie, vrem valori statornicite prin Constitutie. Or, ele nu pot fi salvgardate prin aceste protocoale. Sigur: aparent, ele nu mai functioneaza. Aparent! Dar n-au fost pana in prezent denuntate de niciuna din parti”.

In plus, Udrea a dat exemplul unui procuror militar DNA (fara insa a-l nominaliza) care a platit cu cariera pentru faptul ca a indraznit sa ancheteze ofiteri SRI pentru fapte de coruptie:

„Trebuie luptat cu absolut toate armele impotriva coruptiei, insa cu armele prevazute de lege, si nu de protocoale secrete, si nu cu abuzuri. Si impotriva tuturor faptuitorilor – indiferent ca ei sunt dintr-o sfera politica sau alta, dintr-un mediu profesional sau altul. Chiar si din mediul serviciilor secrete, ca si acolo e coruptie. Cine ii urmareste pe ei? Nimeni, pentru ca e un fel de antidot: au un serviciu de contrainformatii care-i protejeaza. Nu prea am vazut oameni de la ei trimisi in judecata pentru coruptie, pentru trafic de influenta... Pe vremuri, parchetul militar inca ii mai supraveghea. Un procuror militar din DNA a si platit pentru faptul ca tot avea grija sa supravegheze activitatea unor oameni din Serviciul Roman de Informatii pentru fapte de natura penala – inclusiv de coruptie. Si a platit: a trebuit sa plece”.

Alt subiect la care s-a referit Constantin Udrea a fost cel al grevelor mascate la care se dedau de cel putin o saptamana incoace mai multe parchete si cateva instante din tara, sub pretextul nemultumirii fata de modificarile operate de Guvern prin OUG 7/2019. Dupa ce colonelul a subliniat caracterul ilegal al unor asemenea manifestari, Udrea le-a reprosat procurorilor razvratiti ca nu au fost deloc revoltati pana acum fata de abuzurile din sistem, in special cele comise de parchete mana-n mana cu SRI:

„Daca framantarile ar privi chestiuni concrete, referitoare la incalcarea drepturilor fundamentale ale omului, fiecare judecator si procuror are dreptul (cum zice o anumita regula europeana) sa-si manifeste dezacordul in public, cand sunt incalcari foarte grave referitoare la drepturile fundamentale, constitutionale. Ceea ce nu este cazul. Ce-i intereseaza de fapt pe procurori? (Ca nu judecatorii sunt implicati – ii numar pe degete.) Ii intereseaza sa-si pastreze un status quo – acela de a impune un control direct si asupra judecatorilor, prin hotarari. Nu vorbesc de toti procurorii, ca nu toti procurorii sunt in strada, nu toti fac proteste”.

Iata declaratiile judecatorului militar Constantin Udrea:

„Eu regret foarte mult ca justitia este tarata in acest mare scandal politic. Ea e tarata pentru ca forte politice vor sa atraga justitia de o parte sau de alta. Si nu justitia in sensul cel mai restrans (in sensul ca dreptatea este infaptuita doar de judecatori), ci autoritatea judecatoreasca (incluzand aici si procurorii). Structura puterilor de stat in Romania, potrivit Constitutiei, este alcatuita din puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. Ei bine, ca sa poti sa alterezi puterea executiva sau puterea legislativa, apelezi la puterea judecatoreasca, dar nu la judecatori, ci la procurori. Si creezi un traseu, astfel incat – de exemplu – sa pui amprenta pe un om, spunandu-i ca este 'penal', astfel incat sa-l inlaturi din structura politica in care el a avansat ca urmare a votului si sa obtii puterea pe alta cale.

Nu-i vorba de toti magistratii, ci e vorba, de exemplu, de seful Sectiei Parchetelor Militare (n.r. generalul Gheorghe Cosneanu), care este foarte aproape de Procurorul General al Romaniei (au fost si colegi de facultate, si colegi de grupa) si care nu agreeaza ideea ca instanta este independenta si pronunta o hotarare care este supusa doar cailor de atac, care a initiat adesea proceduri de sesizare a Inspectiei Judiciare impotriva magistratilor – inclusiv in cauzele privind inlaturarea probelor, ca urmare a utilizarii protocoalelor secrete cu SRI si parchete.

De altfel, un lucru foarte semnificativ consta in aceea ca de mult parchetele nu mai analizeaza raspunderea ce le revine ca urmare a faptului ca in unele cauze au primit achitari pe temeiuri care le sunt imputabile. Inainte, orice hotarare judecatoreasca de achitare era analizata la nivelul parchetului, se ajungea la o concluzie, se spunea: 'Aici am gresit, avem de facut urmatoarele' samd. In prezent, astfel de analize nu se mai fac, ci se urmareste pe toate caile (asa am perceput eu si colegii mei) ca fiecare judecator sa fie influentat, incat sa se supuna intr-un fel sau altul dispozitiilor procurorului. Pana la urma, aceasta este miza: ca procurorii (si vorbesc de cei militari, unde situatia o percep in mod direct) sa impuna punctul lor de vedere judecatorilor. Din pacate, la nivelul Parchetului General nu se intelege ca justitia se infaptuieste de catre instantele de judecata, ca procurorul e obligat (mai nou, si prin legea modificata) sa dea curs hotararii definitive si s-o execute. Si fac tot ce au la indemana, si din pacate o hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii din 2012 le-a dat un instrument judiciar: sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la judecatorii care pronunta hotarari care nu le convin. In loc sa apeleze la caile de atac prevazute de lege, cum e si firesc, ca si avocatul. Aici e o problema care trebuie privita cam asa: atatea drepturi are avocatul, atatea drepturi trebuie sa aiba si procurorul, pe baza principiului egalitatii armelor.

Ei bine, [procurorii] nu vor acest lucru. Pana la urma, aceste framantari din justitie se datoreaza faptului ca nu toata justitia este afectata de aceste framantari, ci numai justitia penala. Pentru ca prin justitia penala se controleaza inclusiv clasa politica. La noi, in justitia militara, lucrurile sunt mai bine cantonate. Dar pronuntarea unei hotarari prin care au fost inlaturate probele obtinute prin utilizarea protocoalelor secrete a creat un precedent care nu convine procurorilor militari si care a dus la aceasta stare de incordare. Noi speram sa se dezamorseze si sa ajungem pe un traseu corespunzator, prevazut de Constitutie. Fiecare institutie are rolul ei si trebuie urmat ca atare. (…)”

Relatia dintre legile nationale si cele europene

„La momentul aderarii la Uniunea Europeana, si Uniunea Europeana, si noi am stiut ca intram cu o Constitutie. Pe baza acelei Constitutii am intrat noi in Uniunea Europeana. Prin urmare, si Uniunea Europeana – cu organismele ei de conducere – cunoaste ca factorul determinant al respectarii Constitutiei in Romania e Curtea Constitutionala. Or, daca in anumite documente ale Uniunii Europene nu se respecta deciziile Curtii Constitutionale, eu trebuie sa ma intreb de ce oare fac asta. Nu sunt eurosceptic (niciodata n-am fost); intotdeauna am sperat ca prin intrarea in Uniunea Europeana vom avea parte de un stat de drept in care principiile si valorile fundamentale vor fi respectate. (…) N-am vazut insa nicio grupare de procurori sau judecatori care protesteaza din cauza incalcarii drepturilor fundamentale ale omului. Ca aceasta este esenta statului de drept. Dincolo de toate, la asta se rezuma: respectarea drepturilor fundamentale ale omului intr-un stat care se vrea a fi de drept. Or, iata: de exemplu, nu s-a plans niciuna dintre aceste grupari despre folosirea protocoalelor secrete cu SRI in instrumentarea cauzelor penale.

Scandalul este de la justitia penala, si nu de la altele. Daca – de exemplu – un amarat de la tara / o bunicuta plateste pentru furtul unei gaini, de ce un procuror care savarseste fapte penale n-ar trebui sa raspunda? Iata de ce ei se opun crearii sectiei speciale de raspundere a magistraturii: pentru ca s-a creat un instrument foarte viabil – pe de o parte ca raspunderea magistraturii sa fie extinsa, alaturi de cea contraventionala, civila si disciplinara, si la raspundere penala; pe de alta parte, se realizeaza o protectie a judecatorului impotriva exceselor procurorului. Pentru ca acea sectie speciala nu va mai urmari judecatorul in raport de hotararea pe care o da. Ea se ocupa doar de faptele savarsite de procurori si de judecatori. Iata de ce nu o vor, pana la urma: nu vor independenta judecatorului. Vor ca judecatorul sa urmeze un curs dictat de procuror. Asa era in comunism. Ce facem acum? Pe usa din dos, introducem reguli ale unui stat totalitar. Imi pare foarte rau sa constat ca populatia tanara nu intelege pericolul care o paste in legatura cu aceste aspecte. (...)

Potrivit legii, trebuie confiscate averile dobandite nelegal, ca urmare a savarsirii faptelor penale. (…) Trebuie luptat cu absolut toate armele impotriva coruptiei, insa cu armele prevazute de lege, si nu de protocoale secrete, si nu cu abuzuri. Si impotriva tuturor faptuitorilor – indiferent ca ei sunt dintr-o sfera politica sau alta, dintr-un mediu profesional sau altul. Chiar si din mediul serviciilor secrete, ca si acolo e coruptie. Cine ii urmareste pe ei? Nimeni, pentru ca e un fel de antidot: au un serviciu de contrainformatii care-i protejeaza. Nu prea am vazut oameni de la ei trimisi in judecata pentru coruptie, pentru trafic de influenta... Pe vremuri, parchetul militar inca ii mai supraveghea. Un procuror militar din DNA a si platit pentru faptul ca tot avea grija sa supravegheze activitatea unor oameni din Serviciul Roman de Informatii pentru fapte de natura penala – inclusiv de coruptie. Si a platit: a trebuit sa plece. Nu-mi permit sa-i dau numele, ca nu am permisiunea lui, insa cu alta ocazie o pot face. Iata de ce – de exemplu – lupta impotriva coruptiei trebuie dusa cu toata taria, dar intotdeauna in limite prevazute de lege si de Constitutie, si niciodata prin protocoale”.

Grevele mascate ale magistratilor

„In principiu, potrivit legii, nu (n.r. judecatorii si procurorii nu au voie sa faca asa ceva). Ce ar insemna ca Armata sa faca proteste? Simplu: e acelasi regim si la Armata, si la structurile judiciare. Iata de ce nu e voie. Potrivit legii si Constitutiei, este interzis sa faca asemenea proteste judecatorii sau procurorii. Mai mult decat atat: Legea privind adunarile publice interzice sa se organizeze asemenea adunari la intrarile in institutiile publice de interes general (cum sunt parchetele si instantele), ia iesirile si intrarile din metrou. E adevarat: ele trebuie sa fie enumerate intr-o lista a primariei; e adevarat ca primarii n-au facut aceasta lista; dar legea e suficient de clara si pentru intelesul tuturor, mai ales al specialistilor in drept, adica al judecatorilor si procurorilor. Sa inteleaga asemenea chestiuni: nu trebuie organizate.

Doi: daca framantarile ar privi chestiuni concrete, referitoare la incalcarea drepturilor fundamentale ale omului, fiecare judecator si procuror are dreptul (cum zice o anumita regula europeana) sa-si manifeste dezacordul in public, cand sunt incalcari foarte grave referitoare la drepturile fundamentale, constitutionale. Ceea ce nu este cazul. Ce-i intereseaza de fapt pe procurori? (Ca nu judecatorii sunt implicati – ii numar pe degete.) Ii intereseaza sa-si pastreze un status quo – acela de a impune un control direct si asupra judecatorilor, prin hotarari. Nu vorbesc de toti procurorii, ca nu toti procurorii sunt in strada, nu toti fac proteste.

As fi avut foarte multe cuvinte de lauda la adresa Bruxelles-ului, per ansamblu, daca Bruxelles-ul ar fi luat pozitie fata de aceste protocoale secrete. Sunt de neconceput intr-un stat de drept! Reactia lor ma determina sa cred ca ei stiu despre ceea ce se intampla si incurajeaza asemenea maniere. De ce? Imi scapa. Or, acest lucru ma inspaimanta, pentru ca noi n-avem cale de ales. Incotro s-o luam? Noi vrem democratie, vrem valori statornicite prin Constitutie. Or, ele nu pot fi salvgardate prin aceste protocoale. Sigur: aparent, ele nu mai functioneaza. Aparent! Dar n-au fost pana in prezent denuntate de niciuna din parti”.