Omul de afaceri Ilie Carabulea (foto), patronul companiei Carpatica Asig, cere desfiintarea sentintei din „dosarul ASF” prin care, in 8 martie 2016, a fost condamnat la 6 ani si 6 luni inchisoare. Ilie Carabulea acuza ca a fost condamnat de un judecator aflat in stare de incompatibilitate. Este vorba despre vestitul Alexandru Mihai Mihalcea de la Curtea de Apel Bucuresti, devenit cunoscut dupa „Dosarul Telepatia”, la a carui solutionare a participat impreuna cu si mai vestita Camelia Bogdan. Pe langa starea de incompatibilitate in care s-ar fi aflat Alexandru Mihai Mihalcea, Carabulea mai reclama un alt aspect extrem de grav. Si anume acela ca dosarul sau nu a fost repartizat aleatoriu, ci atribuit in mod direct judecatorului Mihalcea.

In motivele de apel depuse la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin avocatul sau, maestrul Catalin Dancu, omul de afaceri arata, in ceea ce priveste starea de incompatibilitate a lui Mihalcea, ca acesta, inainte de a fi desemnat judecator de fond, in calitate de judecator de drepturi si libertati a fost implicat in dosarul de urmarire penala, incuviintand efectuarea mai multor acte de urmarire penala in aceeasi cauza. Concret, Carabulea dezvaluie ca, pe parcursul urmaririi penale, judecatorul Mihalcea a emis la solicitarea procurului DNA mandate de perchezitie informatica asupra unor memory stick-uri si mandate de perchezitie informatica asupra unor suporti optici. Cu toate acestea, potrivit motivelor de apel, Alexandru Mihai Mihalcea nu s-a abtinut, asa cum il obliga art. 66 din Codul de procedura penala, ceea ce da nastere unor suspiciuni mai mult decat rezonabile cu privire la lipsa sa de impartialitate, respectiv asa numita prezumtie de impartialitate obiectiva.

Joaca de-a repartizarea

In legatura cu cel de-al doilea aspect inovocat in motivele de apel, Ilie Carabulea reclama, prin avocatul Catalin Dancu, nelegala compunere a completului care a pronuntat sentinta prin care omul de afaceri a primit 6 ani si 6 luni inchisoare cu executare. Despre ce este vorba mai exact? Astfel, Carabulea arata ca dosarul a fost repartizat initial, in 24 aprilie 2014, Completului C10, dar, in 28 august 2014, prin Hotararea 224 a Colegiului de conducere a Curtii de Apel Bucuresti s-a decis modificarea completului, in sensul ca va fi atribuit judecatorului Alexandru Mihai Mihalcea. Masura a fost luata pe motiv ca judecatoarea Alina Mosneagu, careia ii fusese initial repartizat dosarul, a intrat in concediu prenatal.

Practic, acuza Carabulea, dosarul initial repartizat aleatoriu a fost ulterior atribuit judecatorului Mihalcea in mod direct, „fara a exista o procedura de repartizare a dosarelor initial atribuite completului C10 catre celelalte completuri, ceea ce contravine flagrant dispozitiilor art. 99 alin. (1) si dispozitiilor art. 95 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioara a instantelor”. Astfel, Ilie Carabulea precizeaza ca, in conditiile in care componenta completului a suferit modificari, se impunea o repartizare aleatorie a dosarului catre celelalte completui specializate, nu o atribuire directa unui complet.

In concluzie, tinand cont de starea de incompatibilitate in care s-ar fi aflat Mihalcea si de atribuirea directa a dosarului catre acesta, omul de afaceri considera ca sentinta prin care a fost condamnat este netemeinica, fiind fundamentata pe o maniera de interpretare si apreciere a probelor in mod subiectiv, vadit partinica, dar si in afara oricaror cutume din punct de vedere al manierei de evaluare si interpretare a probatoriului.

Prezentam motivele de apel ale omului de afaceri Ilie Carabulea:

„Motive de apel

Declarat impotriva Sentintei penale nr. 44/F pronuntata in sedinta publica din data de 08.03.2016 de catre Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala in dosarul nr. 2827/2/2014, apel prin care solicit respectus instantei:

I.In principal,

I.1. In baza art. 421 pct. 2 lit. b teza finala CPP, raportat la art. 281 alin. 1 lit. a CPP, cu trimitere la alin. 64 alin. 4 CPP, in urma constatariii nulitatii absolute a sentintei instantei de fond, admiterea prezentului apel, desfiintarea in intregime a sentintei apelate, cu consecinta trimiterii pentru rejudecare instantei competente, Curtea de Apel Bucuresti, in complet compus conform prevederilor legale,

I.2. In baza art. 421 pct. 2 lit. b teza finala CPP, raportat la art. 281 alin. 1 lit a CPP, raportat la art. 95 alin. 1 si 9 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor aprobat prin Hotararea CSM 387/2005 (in vigoare la data repartizarii dosarului) si art. 11 si 53 din L 304/2004 privind organizarea judiciara, in urma constatarii nulitatii absolute a sentintei instantei de fond, admiterea prezentului apel, desfiintarea in intregime a sentintei apelate, cu consecinta trimiterii pentru rejudecare instantei competente, Curtea de Apel Bucuresti, in complet compus conform prevederilor legale.

II. In subsidiar,

Admiterea acestuia si in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Noul Cod proc. Pen. desifiintarea hotararii primei instante, sub aspectul laturii penale si a laturii civile, si pronuntarea unei noi hotarari prin care sa dispuneti:

- In temeiul art. 396 alin. (5) CPP achitarea subsemnatului, avand in vedere incidenta dispozitiilor art. 16 alin. (1) CPP, fata de infractiunile pentru care am fost condamnat de catre instanta de fond, urmand ca prin cuprinsul prezentelor motive de Apel sa indic temeiul de drept pentru fiecare infractiune cercetata in prezentul dosar, in baza caruia urmeaza sa fie pronuntata solutia de achitare.

III. Aspecte suplimentare privind nelegalitatea sentintei atacate.

I.1. In baza art. 421 pct. lit. b teza finala CPP, raportat la art. 281 alin. 1 lit. a CPP, cu trimitere la alin. 64 alin. 4 CPP, in urma constatarii nulitatii absolute a sentintei instantei de fond, admiterea prezentului apel, desfiintarea in intregime a sentintei atacate, cu consecinta trimiterii pentru rejudecare instantei competente, Curtea de Apel Bucuresti, in complet compus conform prevederilor legale.

Potrivit art. 3 alin 3. CPP, (forma in vigoare la data repartizarii dosarului), 'In desfasurarea aceluiasi proces penal, exercitarea unei functii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte functii judiciare, cu exceptia celei prevazute la alin. (1) lit. c), care este comptabila cu functia de judecata'. Or, in cazul de fata, procedura de camera preliminara, cercetarea judecatoreasca si solutionarea cauzei a fost efectuata de un judecator aflat intr-o vadita stare de incompatibilitate, judecatorul fondului, Mihalcea Mihai, inainte de a fi desemnat judecator de fond a participat in aceeasi cauza, in speta in dosarul de urmarire penala 327/P/2013 in calitate de judecator de drepturi si libertati, incuviintand efectuarea mai multor acte de urmarire penala in cauza.

Pe parcursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati Mihalcea Mihai, devenit ulterior judecator al fondului, a emis, la solicitarea procurorului din 12.04.2013, incheierea din camera de consiliu prin care a emis mandate de perchezitie informatica asupra unor memory stick-uri si mandate de perchezitie informatica asupra unor suporti optici (vol. 18, f. 202-224, mandate de perchezitie 316 si 317/12.03.2014, vol. 18, f. 235-238, anexate prezentelor motive de apel).

Potrivit doctrinei si jurisprudentei nationale, 'Incompatibilitatea este considerata ca referindu-se la compunerea instantei, dispozitiile din aceasta materie trebuind sa fie respectate sub sanctiunea nulitatii absolute'.

In acelasi sens s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia 2077 din 25 martie 2005.

'Mai mult chiar, nerespectarea regimului incompatibilitatilor produce consecinte atat de energice in noul Cod de procedura penala, incat se extinde si dupa ramanerea definitiva a hotararii, art. 426 lit. d prevazand drept caz de contestatie in anulare situatia in care, instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate'.

Cu toate ca se afla intr-o stare flagranta de incompatibilitate, judecatorul fondului nu s-a abtinut, asa cum il obliga art. 66 din Codul de procedura penala, ceea ce este de natura sa nasca suspiciuni mai mult decat rezonabile cu privire la lipsa sa de impartialitate, respectiv asa numita prezumtie de impartialitate obiectiva.

I.2. Nelegala compunere a completului care a pronuntat sentinta in fond prin raportare la art. 11 si 53 din L.304/2004 si a art. 95 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor aprobat prin HCSM 387/2005 privind repartizarea aleatorie a dosarelor. Nulitatea hotararii astfel pronuntate.

Intr-adevar, potrivit art. 11 L.304/2004 privind organizarea judiciara, 'activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii', iar potrivit art. 53 alin. 1 al aleiasi legi 'Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat'.

Mai mult, potrivit art. 95 alin 10 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor, aprobat prin HCSM 387/2005, 'Incheierile si procesele-verbale intocmite in procedura repartizarii aleatorii a cauzelor sau in situatiile de modificare a compunerii completului de judecata se depun la dosarul cauzei'.

Intr-adevar, potrivit listingului privind repartizarea aleatorie a dosarului penal 2827/2/2014 in cadrul sectiei penale a CA Bucuresti la completul C10 Cp, comunicat subsemnatului la data de 18.05.2016, se observa ca acesta a fost initial repartizat la data de 24.04.2014 completului C10.

Apoi, prin Hotararea 224 din 28 august 2014 a Colegiului de conducere a Curtii de Apel Bucuresti s-a decis prin art. 1 lit. f) 'modificarea compunerii C10F/C10CP, in sensul ca va fi atribuit domnului judecator Mihalcea Mihai Alexandru'. Aceasta masura a fost luata ca urmare a imprejurarii ca doamna judecator Mosneagu Alina, careia ii fusese initial repartizat dosarul, a intrat in concediu prenatal.

Astfel, se observa ca dosarul initial repartizat aleatoriu a fost ulterior 'atribuit' judecatorului de fond direct, fara a exista o procedura de repartizare a dosarelor initial atribuite completului C10 catre celelalte completuri, ceea ce contravine flagrant dispozitiilor art. 99 alin. (1) si dispozitiilor art. 95 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioara a instantelor, aprobat prin HCSM 387/2005, care arata ca:

'Toate modificarile aduse compunerii completului de judecata ori repartizarii dosarelor in conditiile prezentului regulament vor fi evidentiate in programele informatice de repartizare aleatorie...' (art. 95 alin. 9) si ca

'Incidentele procedurale, altele decat cele prevazute in art. 98 alin. (2)-(4) si alin. (6), ivite in cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitatii completului de judecata, in conditiile legii, precum si a normelor privind repartizarea aleatorie in cazul in care nu se poate aplica principiul continuitatii' (art. 99 alin. 1)

Este deci evident, in lumina dispozitiilor legale mai sus-aratate, ca, in situatia de fata, componenta completului suferind modificari, se impunea o repartizare aleatorie a dosarului catre celelalte completuri specializate, si nu o atribuire directa unui complet!

Fiind reglementate prin norme de organizare judiciara, de ordine publica, neregularitatile procedurale constand in incalcarea acestor principii sunt sanctionate cu nulitate absoluta si pot si invocate oricand in cursul judecatii.

Asa cum s-a retinut in jurisprudenta Curtii Supreme, 'este indiscutabil ca repartizarea cauzelor in mod aleatoriu este o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, instituita prin art. 11 si art. 53 din Legea nr. 304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica'. (ICCJ, decizia nr. 5103 din 1 noiembrie 2011)

In acelasi sens, anume acela ca principiul repartizarii aleatorii si principiul continuitatii reprezinta garantii ale dreptului la un proces echitabil, din prisma accesului la o instanta independenta si impartiala se pronunta in mod constant si CEDO, prin hotararea sa Findlay c. Regatului Unit, Sutyagin c. Rusiei, Bochan c Ucrainei.

Mai mult, prin Raportul Inspectiei Judiciare nr. 1696/IJ/1128/DIJ/2013 privind analiza verificarilor efectuate de conducerile instantelor cu privire la respectarea dispozitiilor legale referitoare la primirea si repartizarea aleatorie a actelor de sesizare a instantelor judecatoresti, s-a decis ca masura 'Luarea de catre conducerile instantelor a masurilor necesare in vederea respectarii dispozitiilor art. 95 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in sensul intocmirii unor procese verbale (pe suport de hartie sau in sistemul informatic), care sa descrie intr-o maniera explicita motivele ce au determinat orice interventie in sistemul informatic la repartizarea aleatorie sau in legatura cu aceasta'.

II. Pe fond, solicit admiterea apelului in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) a NCPP, desfiintarea hotararii primei instante, sub aspectul laturii penale si a laturii civile, si pronuntarea unei noi hotarari prin care sa dispuneti:

In temeiul art. 396 alin. (5) CPP, achitarea subsemnatului, avand in vedere incidenta dispozitiilor art. 16 alin. (1) CPP fata de infractiunile pentru care am fost condamnat, dupa cum urmeaza:

II.1 infractiunea de constituire a unui grup infractional organziat, prevazuta de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

II.2. Infractiunile de dare de mita prevazuta si pedepsita de art. 255 alin. (1) Cod penal 1969, precum si a infractiunii de cumparare de influenta prevazuta si pedepsita de art. 6/1 din Legea nr. 78/2000;

II.3. Infractiunea de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata avand ca obiect raportul de evaluare a autoturismului Audi A8

II.4. Infractiunea de instigare la uz de fals prevazuta de art. 323 Cod penal;

II.5. Infractiunea prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de inforamtii ce nu sunt destinate publicitatii – 3 acte materiale: 16.09.2013, 25.09.2013 si 25.10.2013.

Consideram de la bun inceput ca hotararea apelata este netemeinica fiind fundamentata pe o maniera de interpretare si apreciere a probelor in mod subiectiv, vadit partinica, si in afara oricaror cutume din punct de vedere al manierei de evaluare si interpretare a probatoriului”.

*Cititi aici integral motivele de apel

*Cititi aici mandatul de perchezitie informatica emis de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea in dosarul omului de afaceri Ilie Carabulea