Ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) se incapataneaza sa ignore problemele consilierilor de probatiune, chiar daca acestia isi striga disperarea de cel putin trei luni incoace. In acest context, sindicatul breslei a protestat luni, 12 decembrie 2022, in fata Ministerului Justitiei.

Consilierii de probatiune sunt nemultumiti de discriminarea salariala la care sunt supusi in raport cu celelalte profesii din familia ocupationala a justitiei. Situatia este cu atat mai grava, cu cat consilierii au obtinut deja o serie de hotarari judecatoresti definitive care obliga Ministerul Justitiei sa le plateasca drepturile salariale. Cu toate acestea, MJ continua sa-i trateze cu spatele, in loc sa adopte rapid proiectul de lege privind statutul consilierilor de probatiune si sa emita o ordonanta de urgenta prin care sa elimine inechitatile salariale, acuza sindicatul.

In acest context, Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune (SNCSP) il ameninta voalat pe Predoiu cu plangere penala pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive (fapta prevazuta de articolul 287 din Codul penal, adaugam noi).

Amintim ca revolta consilierilor de probatiune dureaza cel putin din luna septembrie, cand SNCSP a declansat greva japoneza (click aici pentru a citi). A urmat greva de avertisment cateva zile mai tarziu (click aici pentru a citi), insa nici atunci ministerul lui Predoiu nu a miscat vreun deget.

Redam comunicatul SNCSP:

„Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune, membru al Blocului National Sindical si afiliat la Federatia Publisind, anunta pichet de protest al consilierilor din serviciile de probatiune de la nivel national in data de 12 decembrie 2022, interval orar 11.00 – 15.00, in fata Ministerului Justitiei, situat in str. Bulevardul Libertatii, nr. 16, sector 5. Activitatea cu publicul va fi afectata, chiar daca aceste institutii au in supraveghere peste 100.000 de persoane condamnate, unele dintre ele pentru infractiuni foarte grave (infractiuni de omor, dare de mita, trafic de influenta, tentativa la omor calificat, proxenetism, act sexual cu minor, agresiune sexuala si viol).

In repetate randuri, Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune a adus la cunostinta conducerii Ministerului de Justitie ca problemele de natura salariala sunt grave si ca trebuie gasite solutii in vederea inlaturarii discriminarilor si respectarii hotararilor judecatoresti.

Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune ii solicita prin acest protest Ministrului de Justitie sa adopte o pozitie corecta in raport cu personalul de probatiune si sa acorde drepturile de natura salariala conform hotararilor judecatoresti. In acest sens, consilierii de probatiune ii amintesc ministrului justitiei, domnul Catalin Predoiu despre obligativitatea „de a pune in aplicare decizii judecatoresti definitive, in caz contrar fiind pasibil de raspundere in fata legii” (aspect mentionat de insusi ministrul justitiei in comunicatele de presa date in cursul anului 2022). Plecand de la argumentul ca trebuie sa evite discriminarea in familia ocupationala „justitie” si mentionand hotararile judecatoresti definitive ale consilierilor de probatiune, Ministerul Justitiei a recurs la corectarea drepturilor de natura salariala pentru magistrati si la alocarea fondurilor necesare in acest sens.

Cu ocazia elaborarii proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2023, consilierii de probatiune ii solicita sa emita un OMJ in raport cu ultimele hotarari judecatoresti si sa aloce fondurile bugetare destinate acordarii drepturilor de natura salariala ale personalului de probatiune.

In acest fel, Ministerul Justitiei va evita „plata unor sume majorate de dobanzi, penalitati, cheltuieli judiciare si de executare silita”, aspecte mentionate si in comunicatele de presa de catre ministrul justitiei. Sloganele consilierilor de probatiune reamintesc despre discriminarea si nedreptatea care nu ar trebui sa existe in familia Justitie: Injustitie in JUSTITIE; Ministrul Justitiei nu respecta hotararile judecatoresti; Justitia ne-a dat dreptate, Ministrul Justitiei NU; Probatiunea aduce economii la Buget, Ministerul Justitiei nu investeste in Probatiune.

In primul rand, activitatea sistemului de probatiune contribuie la cresterea gradului de siguranta in comunitate, prin reducerea riscului de recidiva a persoanelor sanctionate penal. Datele statistice releva faptul ca rata de recidiva a persoanelor aflate in supravegherea serviciilor de probatiune este de cca. 2%.

Totodata, personalul de probatiune din Romania are si rolul de a sprijini instantele in individualizarea sanctiunilor penale, atributie care implica un plus de responsabilitati si riscuri si care o diferentiaza de alte categorii profesionale din sistem.

Noua legislatie penala a adus cu sine nu numai o crestere exponentiala a cazurilor aflate in evidenta sistemului de probatiune (in anul 2021 in evidenta serviciilor de probatiune era un numar de 103.899 persoane raportat la 647 consilieri de probatiune), ci si o multiplicare a responsabilitatilor personalului, aspect care contribuie, o data in plus, la presiunea exercitata asupra acestei resurse.

In februarie 2014, prin noua configuratie a pedepselor, au aparut, astfel, noi institutii: 1. amanarea executarii pedepsei; 2. masurile educative neprivative de libertate la minori : a. Stagiul de formare civica; b. Supravegherea; c. Consemnarea la sfarsit de saptamana; d. Asistarea zilnica; 3. supravegherea si asistarea persoanelor liberate conditionat care au un rest de pedeapsa neexecutat mai mare de 2 ani sau mai mult; 4. Amenda transformata in zile de munca in folosul comunitatii. Dar, cel mai important, s-a extins aplicarea sanctiunilor comunitare si la alte categorii de infractori sau infractiuni, astfel ca in evidenta serviciilor de probatiune din Romania exista persoane condamnate pentru infractiuni de omor, tentativa la omor calificat, proxenetism, act sexual cu minor, agresiune sexuala si viol.

Pe langa supravegherea persoanelor supuse institutiilor sus amintite, consilierii de probatiune se ocupa cu monitorizarea achitarii obligatiilor civile, aspect care favorizeaza recuperarea prejudiciilor atat pentru persoanele de drept privat, cat si pentru entitatile de drept public locale sau centrale.

In vederea cresterii gradului de siguranta publica, consilierii de probatiune se implica in mod direct in derularea de programe de reintegrare axate pe nevoile particulare ale cazului si care contribuie la adoptarea unui comportament pro-social.

Astfel, nivelul de responsabilitate decizionala a crescut si prin atributiile legate de adaptarea continua a procesului de executare a sanctiunii neprivative, precum si de colaborarea cu institutii din comunitate, coordonand implicarea acestora in procesul executional penal.

Corelativ cu activitatea de supraveghere, consilierii de probatiune au un rol determinant si prin expunerea de argumente si propuneri la individualizarea pedepsei, prin intocmirea referatelor/rapoartelor de evaluare in faza presententiala, dar si cu ocazia nerespectarii obligatiilor impuse de instanta de judecata.

In contextul suprapopularii penitenciarelor, sistemul de probatiune a devenit practic supapa de siguranta a sistemului sanctionator penal din Romania, fiind singura alternativa viabila. Solutia identificata de legiuitor la momentul de criza din 2016, respectiv recursul compensatoriu a unor categorii de detinuti, desi ar fi contribuit la diminuarea fenomenului de supraaglomerare din sistemul penitenciar, ar fi avut un impact negativ asupra climatului de siguranta in comunitate.

Si nu in ultimul rand, sistemul de probatiune constituie un pilon important pentru stat prin economiile imense pe care le aduce la bugetul de stat, dintre care amintim:

a. Desi Probatiunea este un sistem bugetar cu o pondere insignifianta numeric, prin raportare la alte categorii bugetare (647 de consilieri de probatiune distribuiti in 42 de servicii la nivel national), economiile realizate la bugetul de stat de catre acest segment arata un randament direct de 1 la 60 privind balanta de costuri in sistem neprivativ/privativ de libertate, adica o persoana care executa sanctiunea penala in libertate, sub supravegherea consilierilor de probatiune, costa statul roman de 60 de ori mai putin decat una care isi executa pedeapsa in inchisoare.

Astfel, in anul 2021, Administratia Nationala a Penitenciarelor raporta suma de 5875 de lei (cheltuieli de intretinere si de personal) reprezentand costul mediu lunar al unui detinut, in timp ce costul mediu lunar al unei persoane aflate in supravegherea sistemului de probatiune, in anul 2021, a fost de 107,58 lei.

b. Sistemul de probatiune a contribuit in mod direct la economiile pe care statul roman le-a facut prin evitarea despagubirilor potentialilor petenti aflati in executarea pedepselor. Procesele castigate la CEDO de petentii detinuti, privitor la conditiile improprii din sistemul penitenciar, insumeaza sume colosale, a caror contabilizare cumulativa pentru ultimii 20 de ani ar putea releva depasirea bugetului pe cativa ani al intregului sistem sanctionator din Romania (Bugetul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si al Directiei Nationale de Probatiune impreuna).

Astfel, conform Raportului anual al Administratiei Nationale a Penitenciarelor pe anul 2016, doar „in anul 2016, in cauzele in care a fost condamnat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru nerespectarea conditiilor de detentie, statul roman a fost obligat la plata unor despagubiri in cuantum de 1.624.670 euro, dintr-un total inregistrat de 3.132.429 euro si 10.000 franci elvetieni, in perioada 2011–2016”.

c. Taxe si impozite pe care persoanele supravegheate in libertate le vireaza la bugetul de stat

Pe langa reducerea majora a cheltuielilor de executare, aportul direct se reflecta si in veniturile incasate de la persoanele aflate in evidenta sistemului de probatiune, prin taxele si impozitele aduse la bugetul de stat, intrucat o pondere semnificativa a acestora (40%, conform bazei de date interne), lucreaza cu contract de munca. Astfel, un calcul estimativ, pentru anul 2021, raportat reductionist la salariul minim pe economie, releva un beneficiu economic al statului roman de aproximativ 400.000.000 lei (33508 x 966 x 12 = 388.424.736 lei).

d. Economii suplimentare indirecte la nivelul unitatilor administrativ teritoriale locale

O alta sursa de venit, tot in beneficiul sistemului public, este reprezentata de orele de munca in folosul comunitatii, pe care persoanele supravegheate in libertate au obligatia sa le execute, cu titlu gratuit, pentru comunitate (spre exemplu in cadrul primariilor, a spitalelor, muzeelor sau caminelor de batrani din sistemul public). Cu titlu de exemplu, la un calcul minimalist, raportat la minimul de ore prevazut de lege/persoana (60 ore) x aproximativ 50.000 persoane (jumatate din efectivul persoanelor aflate in supraveghere), economiile realizate prin munca in folosul comunitatii intr-un an se ridica la peste 42 milioane de lei (50.262 x 60 x 14 lei/h = 42.220.080 lei)

e. Economii din achitarea obligatiilor civile

Sumarizand beneficiile cuantificabile statistic, doar in anul 2021, statul roman a realizat o economie anuala de 6 miliarde lei+400 milioane lei+42 milioane lei = aproximativ 6,5 miliarde de lei, cu o investitie de numai 85 milioane de lei, cat a reprezentat bugetul Directiei Nationale de Probatiune, pentru intreg sistemul national, in anul 2021.

Prin Strategia Nationala de Dezvoltare a Sistemului de Probatiune din Romania pentru perioada 2021 - 2025 aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 863/2021, la punctul 9, obiectiv strategic 2, privind „Realizarea demersurilor de imbunatatire a salarizarii personalului de probatiune” Ministerul Justitiei si-a asumat ca termen de implementare nivelul trimestrului III al anului 2021 pentru realizarea acestui obiectiv. Solutia identificata prin aceasta strategie este propunerea de modificare a anexei V privind personalul de probatiune din Legea cadru cu nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. Acest punct nu a fost atins, desi termenul de implementare a expirat de peste un an.

Mentionam ca personalul de probatiune solicita Ministrului Justitiei ceea ce i se cuvine, respectiv corectare salariala, nu majorare”.