Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate doua documente care subrezesc rechizitoriul DNA impotriva fostului primar PSD de Iasi Gheorghe Nichita (foto 1). Este vorba pe de o parte despre raportul de expertiza intocmit de catre expertul INEC Gheorghe Pop (desemnat de catre Tribunalul Bucuresti, instanta de fond din procesul lui Nichita), iar pe de alta parte despre raportul extrajudiciar realizat de catre cunoscutul expert Catalin Grigoras, fost director adjunct al INEC si actual profesor la Universitatea Denver din Colorado (SUA). Elementul comun al celor doua documente este dubiul aruncat asupra interceptarilor DNA din dosarul prin care Gheorghe Nichita a fost trimis in judecata pentru presupuse fapte de luare de mita in contextul implementarii proiectului „Sistem de Management de Trafic in Municipiul Iasi” (finantat din fonduri europene), care privea fluidizarea traficului rutier si pietonal, precum si scaderea gradului de poluare.

Atragem atentia asupra faptului ca Directia Nationala Anticoruptie a ales sa il trimita in judecata pe ex-primar, iar Tribunalul Bucuresti a pronuntat o sentinta de condamnare, ambele ignorand principiul juridic “in dubio pro reo” (“orice dubiu trebuie sa profite inculpatului”).

Mentionam ca in noiembrie 2017, judecatorul Petre Valentin Badita de la Tribunalul Municipiului Bucuresti (Sectia I Penala) a pronuntat condamnari in prima instanta in acest dosar. Interesant este ca singurul care a primit o pedeapsa cu executare la TMB a fost Gheorghe Nichita (4 ani), in timp ce in cazul tuturor celorlalti inculpati, instanta a pronuntat sentinte cu suspendare: 1 an (Iulius Gabriel Mardarasevici – directorul SC Information Business Consulting SRL) si 8 luni (Tiberiu Urdareanu si Mihail Tanasescu – presedintele, respectiv vicepresedinte al UTI). Nichita este judecat pentru luare de mita, Urdareanu si Mardarasevici pentru dare de mita, iar Tanasescu pentru complicitate la aceasta infractiune.

Cum s-a ajuns aici

Judecatorul Petre Valentin Badita l-a desemnat pe Gheorghe Pop drept expert-parte in proces, ca sa expertizeze interceptarile depuse de catre DNA la dosar. Apararea lui Gheorghe Nichita a solicitat ca in aceeasi speta sa fie efectuata si alta expertiza, de catre Mihai Caramihai, profesor la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Magistratul Badita a fost de acord, dar ulterior, cand a judecat cauza, a motivat ca nu tine seama de expertiza expertului-parte Caramihai, intrucat acesta nu este expert criminalist, ci expert informatician.

Pe baza expertizei lui Mihai Caramihai, Gheorghe Nichita a inaintat Tribunalului Capitalei cateva obiectiuni si a cerut sa fie audiat expertul Gheorghe Pop, ca sa fie lamurite aceste obiectiuni. Tribunalul insa a refuzat solicitarea, judecatorul audiind inregistrarile in camera de consiliu si stabilind ca ele sunt autentice si ca vocea ii apartine ex-primarului iesean. Pop a fost audiat abia zilele trecute, in faza de apel a procesului, judecata de catre Curtea de Apel Bucuresti.

Trebuie precizat ca Mihai Caramihai sustinea ca niciuna dintre inregistrari nu este autentica. Spre deosebire de el, Gheorghe Pop a stabilit ca una nu este autentica, iar cealalta este predominant autentica, asa cum puteti citi mai jos in articolul de fata.

In perioada scursa de la incheierea judecatii pe fond si inceperea fazei de apel a procesului, apararea lui Gheorghe Nichita a beneficiat de o expertiza extrajudiciara din partea expertului Catalin Grigoras. Grigoras a tras o concluzie chiar mai dura pentru Directia Nationala Anticoruptie: nu este autentica nici inregistrarea stabilita drept predominant autentica de catre Gheorghe Pop. De data aceasta, CAB a acceptat ca proba la dosar expertiza lui Grigoras, motiv pentru care a incuviintat audierea lui Pop (click aici pentru a citi).

Expertiza lui Gheorghe Pop

Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate cele mai importante pasaje din raportul de expertiza criminalistica nr. 94 din 30 martie 2017, efectuat de catre expertul criminalist autorizat Gheorghe Pop in dosarul nr. 46544/3/2015 al Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala.

”OBIECTUL EXPERTIZEI

Prin incheierea de sedinta din 24.10.2016, s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice avand ca obiective sa se stabileasca:

A). autenticitatea interceptarilor inmagazinate pe suportii optici atasati la dosarul de urmarire penala continand inregistrarile discutiilor efectuate in mediul ambiental dintre inculpatul MARDARASEVICI IULIUS GABRIEL si coinculpatii NICHITA GHEORGHE si TANASESCU MIHAIL; si

B). daca vocea inculpatului NICHITA GHEORGHE apare pe inregistrarile realizate pe suportii optici atasati la dosarul de urmarire penala.

(…)

Observatii preliminare

Prin adresa cu nr. 46544/3/2015 din 26.11.2016, instanta a solicitat ca, pentru a raspunde la obiectivele expertizei, expertul sa tina seama de dosarul de urmarire penala, precum si de inscrisurile depuse de inculpatul Nichita Gheorghe prin aparator, aflate la filele 156-172 din volumul al II-lea al dosarului cauzei, continand prezentarea suspiciunilor ridicate asupra inregistrarilor de expertizat, cu indicarea pozitiilor corespunzatoare pe transcrierile convorbirilor.

Laboratorul nostru a fost informat in prealabil ca nu pot fi inaintate nici echipamentele tehnice utilizate la realizarea inregistrarilor, nici masurile de mentinere a integritatii inregistrarilor de la realizare pana la depunerea lor mijloace materiale de proba. In acest context, expertul intampina o limitare cu privire la stabilirea cu certitudine a calitatii de 'original' a inregistrarilor de acest tip, calitate care implica realizarea inregistrarii simultan cu evenimentele acustice continute. Prin examinarea unor duplicate ale inregistrarii, cum este cazul in speta, simultaneitatea realizarii ei cu evenimentele acustice continute se stabileste conditionat de o realizare fara erori a procesului de duplicare prin care au fost obtinute probele de expertizat.

Referitor la stabilirea eventualelor urme de alterare, contextul actual de dezvoltare a tehnicilor de procesare digitala a semnalelor audio si audio-video face imposibil de exclus existenta acestui tip de interventii tehnice si, ca urmare, nedepistarea eventualelor alterari nu implica inexistenta acestora.

(…)

O inregistrare audio pe suport magnetic (analogica sau digitala) poate fi declarata autentica daca indeplineste cumulativ urmatoarele cerinte:

- a fost realizata simultan cu evenimentele acustice continute de aceasta;

- nu contine interventii sub forma de decupari, inserari sau alte elemente de contrafacere; si

- a fost realizata cu echipamentul tehnic prezentat de parte.

Indeplinirea acestor trei cerinte este suficienta pentru autenticitate, insa verificarea in practica a originalitatii inregistrarilor digitale este de o dificultate extrema, in special din cauza faptului ca, riguros logic, expertul nu poate sa constate cu propriile simturi originalitatea unei inregistrari la realizarea careia nu a participat. In acelasi timp, accesul la echipamentele tehnice utilizate face adesea obiectul unor limitari legale, datele privind echipamentele si metodele de lucru ale unor organe judiciare constituind secret de serviciu.

Cu privire la inregistrarile digitale originale, acestea sunt puse la dispozitia expertilor in cazuri foarte rare. Inregistrarile digitale in mediul ambiental sunt realizate initial pe un suport de memorie interna ori externa a unor echipamente tehnice. Dupa realizare, inregistrarile sunt gravate pe suporturi needitabile, in vederea protectiei contra modificarilor, iar exemplarele originale din memoriile interne sunt in cele din urma sterse, pentru ca echipamentul sa fie refolosit.

Inregistrarile audio, video sau audio-video digitale pot fi duplicate exact, bit cu bit, fapt care permite acestor duplicate (clone) sa substituie, din punct de vedere al continutului, inregistrarile originale.

Cerinta de simultaneitate (…) este respectata in cazul suportului magnetic numai de inregistrarea originala. In cazul inregistrarilor digitale stocate in fisiere, identitatea de continut intre un exemplar si o clona a sa permite extinderea criteriului si la clonele acesteia.

Semnalam ca, in limbajul comun, utilizarea cuvantului copie in locul cuvintelor clona, duplicat, reproducere etc. poate produce confuzie atunci cand este in discutie valoarea unor probe audio sau audio-video.

Transferarea unei inregistrari digitale originale, realizate in conformitate bit cu bit fata de aceasta (cum sunt cazurile de copiere informatica de fisiere si cele de transferare cu mecanism de protectie contra erorilor), conduce la obtinerea unor clone ale acestora, care au exact acelasi continut ca inregistrarea originala. Atunci cand prin transferarea unei inregistrari analogice sau digitale se obtine o noua reprezentare, analogica sau digitala, a tuturor evenimentelor continute in inregistrarea originala, se spune ca transferarea este efectuata cu acuratete.

Transferarea inregistrarilor prin intermediul unor interfete analogice, sau prin orice alta forma de reinregistrare a semnalului digital, conduce la obtinerea unor inregistrari nesimultane cu evenimentele acustice continute. Daca reinregistrarea este realizata cu acuratete, inregistrarile rezultate sunt denumite copii, iar in lipsa acuratetei se obtin inregistrari alterate.

Daca in cazul inregistrarilor analogice examinarea suportului original este o conditie de validitate a expertizei, in cazul inregistrarilor digitale expertizarea unor clone este o alternativa acceptabila, in masura in care instanta o admite.

In aceste conditii, documentarea modului de gestionare pe intervalul de timp scurs de la realizarea lor si pana la prezentarea in fata instantei a inregistrarilor audio sau audio-video ce constituie proba capata o importanta majora in stabilirea calitatii inregistrarilor (original, clona, reinregistrare etc.). Prezentarea modului de gestionare incepand de la momentul realizarii, odata cu inaintarea inregistrarilor ca probe, constituie o baza de pornire utila chiar si in vederea dispunerii sau nu a expertizarii acestora.

Actualmente singura autoritate competenta care poate documenta modul in care s-a realizat transferul inregistrarilor originale de pe suportul lor original pe un alt suport in vederea duplicarii (prin clonare, reinregistrare etc.) sau faptul ca fisierele care le contin reprezinta copii fidele (clone) ale fisierelor originale, realizate cu echipamentul din dotare, este cea care a pus in aplicare mandatele de autorizare a inregistrarilor.

O inregistrare audio sau audio-video digitala, prezentata spre examinare sub forma de clona sau sub forma unei reinregistrari realizate cu acuratete, desi este evident ca nu poate fi originala (...), poate contine exact aceleasi evenimente acustice si / sau vizuale ca si inregistrarea originala, constituindu-se in acest caz intr-o dovada ca evenimentele acustice continute au avut loc in realitate in modul in care sunt reflectate in inregistrare.

Prin reinregistrarea semnalului redat dintr-o inregistrare originala, o serie de eventuale repere temporale obtinute in aceasta pot fi complet devalorizate. Prin urmare, stabilirea momentului concret la care a avut loc o inregistrare audio necesita examinarea inregistrarii originale sau a unei clone a acesteia.

In situatiile cand echipamentele tehnice originale sunt puse la dispozitia expertului, acesta va verifica si provenienta inregistrarilor, prin examinarea unor caracteristici tehnice ale inregistrarilor originale, precum si a celorlalte date disponibile referitoare la realizarea acestora.

(…)

Examinarea formelor de unda si a spectroramelor inregistrarilor de categoria 1 (n.r. fisiere audio in format de proprietar – EDIC Tiny S16) (…) nu au evidentiat discontinuitati. (...)

Nu au fost stabilite urme de compresie ori de interventie asupra continutului inregistrarilor din categoria 1. (…)

Analiza formelor de unda si a spectrogramelor continuturilor (…) nu a relevat urme de editare ori existenta unor componente stabile.

Nu au fost evidentiate cu ocazia analizei urme de compresie ori discontinuitati ale proceselor de inregistrare audio.

(…)

Examinarea cadrelor continute in inregistrarile video au evidentiat faptul ca (…) in continutul lor se mentin urmele (…) cauzate de existenta unor pete pe obiectivul camerei video care a preluat imaginile.

(…)

Analiza detaliata a formelor de unda si a spectrogramelor semnalelor audio continute in fisierele expertizate nu a condus la stabilirea unor urme de reinregistrare sau de modificare a continutului inregistrarilor puse la dispozitie.

Examinarea convorbirilor inregistrate in raport cu cererea partii depuse la termenul din 24.10.2016, indosariata la filele 156-157, si cu anexele mentionate in aceasta, se constata urmatoarele:

Referitor la anexele 5 si 5A:

Convorbirea continuta este redata in scris cu urmarirea ideilor considerate principale, dar si cu omiterea replicilor pe unele portinui de convorbire si reformularea / trunchierea altor replici.

(…)

Diferentele constatate intre convorbirea inregistrata si redarile in scris prin anexele 5 si 5A nu corespund unor editari in continutul fisierului audio, acestea fiind cauzate in mod cert de erori de transcriere.

Referitor la anexele 6 si 6A:

Portiunea din fisierul (…) continand convorbirea desfasurata integral in soapta este transcrisa atat in anexa 6, cat si in anexa 6A, cu grade de acoperire si precizii diferite. In ambele apar erori prin omiterea unor replici si erori prin aproximarea replicilor pronuntate efectiv. In cazul acestui fisier, erorile semnalate se produc pe fondul unei dificultati sporite a auditiei, diferentele fiind explicabile prin gradul de dificultate al problemei transcrierii.

Referitor la anexele 7 si 7A:

(…) In ambele redari exista omisiuni si aproximari ale replicilor inregistrate ori replici care in inregistrare nu se aud.

Diferentele constatate intre convorbirea inregistrata in fisierul trk00002.wav de pe suportul optic DVD3 si redarile in scris prin anexele 7 si 7A nu corespund unor editari in continutul fisierului audio, acestea fiind cauzate in mod cert de erori de transcriere.

Pe baza constatarilor prezentate mai sus, in contextul celor prezentate la capitolul OBSERVATII PRELIMINARE, conchidem ca nu se poate stabili autenticitatea inregistrarilor inaintate spre expertizare.

In ipoteza ca inregistrarile de interes sunt autentice, s-a procedat la identificarea dupa voce si vorbire a persoanei necunoscute ale carei replici au fost atribuite de organele de cercetare penala numitului Nichita Gheorghe.

(…)

Examinarea auditiva a vorbirii persoanei necunoscute a relevat faptul ca, exceptand inregistrarea trk0002.wav de pe suportul optic DVD3, convorbirile au fost desfasurate fara a se utiliza vorbirea normala (s-a vorbit in soapta). Vorbirea inregistrata continuta in acestea este din acest motiv inutilizabila la identificarea persoanei.

(…)

Trasaturile evidentiate prin analiza auditiva la vorbirea persoanei necunoscute se regasesc la vorbirea de comparatie a numitului Nichita Gheorghe.

(...)

Fata de cele ce preced, formulam urmatoarea opinie in capitolul

CONCLUZIE

A). In urma examinarii cu echipamentele si sistemele din dotarea INEC, nu se poate stabili daca inregistrarile inaintate spre expertizare sunt autentice.

B). In contextul prezentat in cuprinsul raportului, este probabil (o probabilitate predominanta) ca vocea numitului NICHITA GHEORGHE sa apara pe inregistrarea trk00002.wav, inmagazinata pe suportul DVD3 (Th8). Vocea persoanei necunoscute din celelalte convorbiri atribuite acestuia nu a putut fi expertizata din cauza ca NU se gaseste sub forma de vorbire normala in cantitate suficienta”.

Expertiza lui Catalin Grigoras

Iata extrasele esentiale din expertiza extrajudiciara realizata de catre Catalin Grigoras, in care acesta se pronunta impotriva autenticitatii oricareia dintre cele doua inregistrari:

”3.2. Stabilirea autenticitatii probelor

Este foarte important pentru stabilirea adevarului a se cunoaste daca inregistrarea audio / video contestata este autentica. Fara o asemenea certitudine, formata ca urmare a examinarii stiintifice a inregistrarii de catre un expert sau o institutie indepedente si credibile, aceasta nu poate fi acceptata ca mijloc material de proba.

(…)

4.1.2. Analiza in domeniul timp

Analiza semnalelor audio din fisierul 'trk00002.wav' in litigiu a evidentiat urme de editari prin stergere sau inserari la esantioanele de timp:

1) 55023852, respectiv la contor de timp 39min 7.634sec de la inceputul inregistrarii (a se vedea Figura 1);

2) 55033769, respectiv la contor de timp 39min 8.057sec de la inceputul inregistrarii (a se vedea Figura 2);

3) 55036291, respectiv la contor de timp 39min 8.165sec de la inceputul inregistrarii (a se vedea Figura 3).

Urmele de editare depistate si exemplificate anterior sunt confirmate si de analiza DC care atesta ca semnalul audio din fisierul 'trk00002.wav' a suferit operatiuni de editare prin inserari de fragmente audio din alte inregistrari. Astfel, in Figura 4 se pot observa cel putin patru zone distincte cu valori DC sensibil diferite si care atesta operatiunile de inserare audio.

De asemenea, si analiza puterii semnalului audio confirma rezultatele exemplificate anterior in sensul ca semnalele audio din fisierul 'trk00002.wav' au suferit operatiuni de editare prin inserari de fragmente audio din alte inregistrari. In Figura 5, similar celor indicate in Figura 4, se pot observa cel putin patru zone distincte cu valori ale puterii sensibil diferite si care atesta operatiunile de inserare audio.

(…)

Analiza nivelelor de la inceputul semnalului audio de pe canalul stanga (lb.engl. Left) indica faptul ca acesta debuteaza cu 107 esantioane de nivel zero (a se vedea Figura 8), in timp ce semnalul audio de pe canalul dreapta (lb.engl. Right) debuteaza cu 104 esantioane de nivel zero (a se vedea Figura 9). Acest fenomen este caracteristic semnalelor convertite din formate distructive si ireversibile (ex.: AAC, MP3, WMA s.a.) in format WAV PCM si indinca faptul ca anterior semnalul audio in litigiu a suferit compresii distructive si ireversibile.

(…)

4.1.3. Analiza in domeniile frecventa si MDCT

Analiza in domeniul frecventa nu a oferit rezultate concludente deoarece frecventa de esantionare a semnalului audio este neconventionala, de 23.4 kHz, ceea ce indica faptul ca semnalul a fost reesantionat de la o frecventa de esantionare superioara cum ar fi 32, 44 sau 48 kHz. Aceasta reesantionare este tipica operatiunilor frauduloase de mascare a urmelor de compresie digitala distructiva si ireversibila.

Analiza in domeniul MDCT (lb.engl. Modified Discret Cosine Transform) indica faptul ca semnalul audio contine urme de recompresii distructive si ireversibile anterioare, majoritatea acestora fiind eliminate prin reesantionarea semnalului audio de la o frecventa de esantionare superioara la cea neconventionala de 23.4 kHz, operatiune insa insuficienta pentru eliminarea tuturor urmelor care atesta recompresia distructiva si ireversibila anterioara (a se vedea Figura 10). (...)

Avand in vedere analizele si rezultatele exemplificate, rezulta ca fisierul audio 'trk00002.wav' in litigiu:

a) nu contine o inregistrare audio autentica sau originala;

b) nu reprezinta o clona/duplicat digital bit cu bit a unei inregistrari audio originale sau autentice;

c) nu reprezinta o copie digitala a unei inregistrari audio originale sau autentice;

d) contine urme de interventii in sensul de editare computerizata prin inserare de fragmente din alte inregistrari;

e) contine urme de reesantionare si compresii distructive si ireversibile ale semnalelor audio;

f) a fost creat pe baza unor inregistrari precedente realizate cu echipamente tehnice diferite, in formate audio distructive si ireversibile (ex.: AAC, MP3, WMA, etc.), transferate pe computer, editate prin montaj audio (inserari), si reesantionate la frecventa de esantionare neconventionala de 23.4 kHz cu scopul de a masca urmele de compresie si de manipulare anterioare.

Mentionez ca procedeele de comprimare si recomprimare audio distructiva si ireversibila a probelor in litigiu cu algoritmi precum ADPCM, WMA, MP3, AAC s.a.:

a) reprezinta o incalcare a celor mai bune practici internationale in domeniu conform carora nu este admisibila modificarea sau contaminarea continutului probelor digitale; este similar amprentelor digitale si fotografiilor unde nu este admisibila modificarea probelor initiale/originale pentru a le face sa semene cu probele de comparatie si sa altereze calitatea pentru a obstructiona expertizarea lor si depistarea urmelor de falsificare/contrafacere a probelor; este similar si expertizei contabile unde nu este admisibil ca organele judiciare sa sustraga facturi sau chitante doar pentru ca rezultatele expertizei contabile sa favorizeze acuzarea;

b) mascheaza urmele de editare, de stergeri si inserari;

c) nu amelioreaza calitatea inregistrarilor audio ci introduce distorsiuni ale semnalului audio diminuandu-i calitatea si inteligibilitatea, astfel incat nu se justifica decat daca persoanele care au efectuat inregistrarile presupus originale urmaresc obstructionarea expertizarii inregistrarilor prezentate ca probe.

De asemenea, o simpla stergere a negatiei 'NU' (cu o durata de aproximativ 40-50 ms) dintr-o inregistrare ambientala sau telefonica:

a) este suficienta pentru schimbarea intregului inteles al convorbirii sau chiar al intregului set de convorbiri, chiar daca celelalte inregistrari nu au fost editate;

b) nu introduce diferente sesizabile intre durata convorbirii raportate de catre compania de telefonie si noua durata a inregistrarii falsificate/contrafacute;

c) devine foarte dificil sau chiar imposibil de depistat datorita recomprimarii distructive si ireversibile a semnalului audio, ca in acest dosar.

Este lesne de imaginat ca prin inserari sau stergeri de mai multe secunde se pot construi noi dialoguri ale caror intelesuri sunt complet diferite de cele din discutiile initiale. In plus atunci cand acestea sunt insotite si de transcrieri neconforme (eronate, incomplete datorita unor erori umane sau efectuate cu rea-credinta), atunci efectele cumulului tuturor acestor probleme pot induce in eroare instantele de judecata si genera erori/inscenari judiciare.

(…)

6. Concluzii

6.1. Fisierul audio 'trk00002.wav' in litigiu:

1) nu contine o inregistrare audio autentica sau originala;

2) nu reprezinta o clona/duplicat digital bit cu bit a unei inregistrari audio originale sau autentice;

3) nu reprezinta o copie digitala a unei inregistrari audio originale sau autentice;

4) contine urme de interventii in sensul de editare computerizata prin inserare de fragmente din alte inregistrari;

5) contine urme de reesantionare si compresii distructive si ireversibile ale semnalelor audio;

6) a fost creat pe baza unor inregistrari precedente realizate cu echipamente tehnice diferite, in formate audio distructive si ireversibile (ex.: AAC, MP3, WMA, etc.), transferate pe computer, editate prin montaj audio (inserari), si reesantionate la frecventa de esantionare neconventionala de 23.4 kHz cu scopul de a masca urmele de compresie si de manipulare anterioare;

7) datorita (re)compresiei distructive si ireversibile nu au putut fi identificate urme suplimentare de editare”.

*Cititi aici raportul de expertiza al lui Gheorghe Pop

*Cititi aici raportul de expertiza al lui Catalin Grigoras