Debitorii nu mai trebuie sa-si vada conturile poprite fara a primi o somatie in prealabil. Asta solicita avocatul Daniel Velicu (foto), cel care, in 11 dosare aflate pe rolul a diverse instante, a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a art. 783 alin. 1 din Codul de procedura civila, cunoscut si ca „Legea popririi”. Avocatul a precizat pentru Lumea Justitiei ca se pregateste sa ridice aceeasi exceptie in alte 10 cauze.

Una dintre cele mai recente cauze unde avocatul Velicu a obtinut atacarea la CCR a art. 783 alin. 1 CPC este dosarul numarul 131/200/2022 de pe rolul Judecatoriei Buzau, avand ca obiect o contestatie la executare. In acest dosar, judecatoarea Laura Simina Popescu a amanat pronuntarea pentru data de 17 iunie 2022, admitand in sedinta din 8 aprilie 2022 sesizarea Curtii Constitutionale. In alt dosar (6694/269/2020), magistrata Georgiana-Iuliana Pierre De Luca de la Judecatoria Oltenita i-a admis avocatului sesizarea CCR in sedinta din data de 27 aprilie 2022. In aceasta cauza, urmatorul termen a fost fixat pentru data de 5 octombrie 2022.

Redam pasajele relevante din Codul de procedura civila:

Art. 783 alin. 1:

„Infiintarea popririi

(1) Poprirea se infiinteaza fara somatie, in baza incheierii de incuviintare a executarii, prin adresa in care se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia s-a infiintat poprirea, ce va fi comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 781 alin. (1), impreuna cu incheierea de incuviintare a executarii sau un certificat privind solutia pronuntata in dosar. Despre masura luata va fi instiintat si debitorul, caruia i se va comunica, in copie, adresa de infiintare a popririi, la care se vor atasa si copii certificate de pe incheierea de incuviintare a executarii sau de pe certificatul privind solutia pronuntata in dosar, si titlul executoriu, in cazul in care acestea din urma nu i-au fost anterior comunicate”;

Art. 781 alin. 1:

„Obiectul popririi

(1) Sunt supuse urmaririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori detinute in numele sau de o a treia persoana sau pe care aceasta din urma i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, in conditiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite si bunurile mobile corporale ale debitorului detinute de un tert in numele sau”;

- art. 733 alin. 1:

„Sechestrarea bunurilor aflate in mainile tertilor

(1) Sechestrul se va putea aplica si asupra bunurilor apartinand debitorului, dar detinute de un tert, afara numai daca acesta din urma nu recunoaste ca bunurile apartin debitorului urmarit. Daca tertul recunoaste ca bunurile apartin debitorului, este obligat sa declare daca le detine in temeiul vreunui titlu si sa inmaneze executorului o copie certificata a acestuia, daca este cazul”.

Avocatul sustine ca art. 783 alin. 1 CPC incalca urmatoarele pasaje din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 3: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 21:

„Accesul liber la justitie

(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”;

Art. 124:

„Infaptuirea justitiei

(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.

(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”.

Abuzul dainuie inca de pe vremea lui Cuza

Dupa cum veti citi mai jos, in exceptia de neconstitutionalitate, avocatul reclama faptul ca norma privind proprirea fara somatie persista in legislatia romaneasca inca din 1865, de pe vremea Codului de procedura civila al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

In esenta, caracterul abuziv al art. 783 alin. 1 CPC se poate rezuma pe doua directii. In primul rand, se creeaza o diferenta de tratament intre poprire si executarea silita, in cel din urma caz Codul de procedura civila impunand procedura somarii prealabile. Astfel, in cazul popririi, debitorul nu stie nici cine, nici de ce si mai ales nici ce suma ii cere.

In al doilea rand, chiar daca debitorul urmarit silit doreste sa-si achite datoria, el nu o poate face, din simplul motiv ca are contul blocat – si astfel se creeaza un cerc vicios, mai arata Daniel Velicu.

Prezentam principalul pasaj din exceptia de neconstitutionalitate:

„In temeiul art. 29 alin. 2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, ridic exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor de la art. 783 alin.1) din Codul de procedura civila[1], in ce priveste mentiunea “Poprirea se infiinteaza fara somatie”.

Chestiuni procesuale esentiale privind „calitatea” justitiabililor

Contestatorul are calitatea de consumator a unor produse / servicii financiare, astfel ca beneficiaza de principiul unei protectii ridicate, asa cum este reglementat prin Titlul XV Protectia Consumatorilor, din Tratatul de infiintare a Uniunii Europene. Conform art. 169, „Pentru a promova interesele consumatorilor si pentru a asigura un nivel ridicat de protectie a consumatorilor, Uniunea contribuie la protectia sanatatii, a sigurantei si a intereselor economice ale consumatorilor, precum si la promovarea dreptului acestora la informare, educare si organizare in vederea apararii intereselor lor”.

Reclamantul detine calitatea de consumator, intrucat a incheiat un contract de credit in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, indeplinind cerinta definita la art. 2 alin. 1) din Legea nr. 193/2000, in art. 2 pct. 2 din OG nr 21/1992 privind protectia consumatorilor[2] cat si in pct. 13 din Anexa Codului Consumului[3].

Formele de executare a Contractului intra sub incidenta legilor protectiei consumatorilor, avand in vedere obiectul contractului de imprumut – serviciu financiar[4] – definit la pct. 43 din Anexa Codului Consumului. In calitatea sa de consumator, contestatorul, fiind prejudiciat de punerea in executare a unui contract de imprumut financiar, detine dreptul de a se adresa organelor judecatoresti in conformitate cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila.

In cadrul procedurilor, trebuie sa beneficieze de protectie sporita, aspect care presupune, din punctul nostru de vedere, inter alia, si obligatia organelor jurisdictionale sa invoce din oficiu orice chestiune favorabila consumatorului, inclusiv o exceptie de neconstitutionalitate a unei norme juridice relevante cauzei.

Motivarea exceptiei de neconstitutionalitate privind legea popririi

Consideram ca norma juridica “Poprirea se infiinteaza fara somatie” nu este clara si previzibila, astfel afecteaza dreptul justitiabililor la accesul la justitie.

In faza executarii silite civile, sunt reglementate mai multe somatii, in functie de stadiul procedurii, pe fondul in care masurile (executare mobiliara ori si imobiliara) de executare silita propriu-zise demareaza sub conditia somarii prealabile a debitorului, conform art. 667 Cod.proc.civ: „daca cererea de executare a fost incuviintata, executorul judecatoresc va comunica debitorului (...), daca legea nu prevede altfel, o somatie”.

Punctam natura masurii popririi, din prezenta cauza, ca fiind forma de executare silita efectiva si concreta, si nu forma asiguratorie. De ce? Pentru ca debitorului-contestator i-au fost retinuti bani intre timp, anterior posibilitatii de a achita intreg debitul, asa cum prevede articolul 668 Cod.proc.civ.

Contestatorul-debitor a aflat initial de masura popririi, de la banca (contul fiind blocat) si de la angajator, si abia ulterior a fost instiintat de executor asupra existentei unui dosar de executare silita.

Practic, debitorul este executat silit efectiv, norma juridica atacata de noi fiind folosita pentru a fi evitata posibilitatea conferita debitorului de a achita debitul in termenul indicat in somatie.

Poprirea reprezinta una dintre modalitate de executare silita, amintite la art. 624 Cod.proc.civ., intitulat Modalitati de executare, unde se prevede ca:

„Executarea silita se efectueaza prin:

1. urmarirea bunurilor mobile si imobile ale debitorului sau apartinand tertilor tinuti sa raspunda, in conditiile legii, pentru obligatiile debitorului, in scopul indestularii creditorilor”.

Natura popririi ca fiind o masura de executare silita efectiva reiese si din interpretarea art. 781 Cod.proc.civ., intitulat Obiectul popririi, unde se prevde ca: „Sunt supuse urmaririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori detinute in numele sau de o a treia persoana sau pe care aceasta din urma i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, in conditiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite si bunurile mobile corporale ale debitorului detinute de un tert in numele sau”.

In cazul de fata, contestatorul nu a primit nicio somatie, iar legea nu prevede altfel in cazul de fata. Executorul judecatoresc nu a dispus expedierea efectiva catre contestator a somatiei prealabile intregii executari silite sau / si nu a asteptat epuizarea termenului – chintesenta somarii prealabile –, ci, dimpotriva, mai intai a dispus masura infiintarii popririi si, ulterior, a dispus somarea debitorului contestator.

Conflictul de legi nu exclude controlul constitutional privind legea popririi

Comunicarea somatiei initiale este prevazuta sub sanctiunea nulitatii executarii. Motivul nulitatii actelor de executare silita, pentru acest motiv, este prevazut la art. 673 Cod.proc.civ. Trecerea la executarea silita si efectuarea altor acte de executare silita nu pot fi efectuate decat dupa expirarea termenului aratat in somatie. Institutia somatiei este esentiala pentru increderea cetatenilor in actul de justitie in general si pentru protejarea patrimoniului celor executati silit. In cazul de fata, lipsa expedierii somatiei catre contestator a generat o vatamare prezumata fata de dispozitiile legale mai sus amintite. Modalitatea in care executorul judecatoresc, la cererea si din culpa creditorului, a actionat denota un dispret pentru procedura de executare silita prevazuta de Codul de procedura civila si chiar pentru esenta statului de drept. Termenul oferit prin somatie este reglementat de Codul de procedura civila sub toate aspectele, inclusiv asupra modului de calcul si implinirii. Chiar si in lipsa unei vatamari, consideram ca vatamarea se prezuma, sanctiunea find nulitatea absoluta, intrucat executorul judecatoresc inca nu detinea dreptul procesual de a demara formele de executare silita pana la data epuizarii termenului ce trebuia amintit in somatie.

In ciuda acestor explicatii, noi credem ca nu suntem in prezenta unui conflict de norme juridice, ci in prezenta unei norme juridice lipsite de claritate si previzibilitate, ce afecteaza accesul la justitie pe fondul in care judecatorii nu se pot supune acelei norme juridice esentiale din legea-cadru a procesului civil.

Cand a aparut legea popririi

Norma juridica pentru care solicitam verificarea constitutionalitatii a fost introdusa odata cu adoptarea noului Cod de procedura civila. La nivelul formei initiale, din anul 2013, in Codul de procedura civila mentiunea “Poprirea se infiinteaza fara somatie” se regasea la art. 782, intitulat Infiintarea popririi. Ulterior republicarii[5], mentiunea se regaseste la art. 783.

Vechiul Cod de procedura civila 1865 (varianta actualizata pana la data de 31 ianuarie 2013) a cunoscut la randul sau aceasta disfunctionalitate. La art. 454 alin. (1) se mentioneaza: “Poprirea se infiinteaza fara somatie”. Desi aceasta din urma norma juridica, echivalenta celei criticate de noi, a fost supusa unui control de constitutionalitate[6], in mod succesiv[7], au fost invocate alte temeiuri constitutionale[8] decat cele invocate de noi mai jos sau / si exceptia a fost ridicata de tertul poprit, si nu de insusi debitorul urmarit silit.

Cu toate acestea, insusi Codul de procedura vechi[9], in forma sa initiala din anul 1865, impunea somatia prealabila. Conform art. 388 din Codul de procedura civila, varianta din anul 1865, „Esecutiunea cata sa fia precedata de o somatiune de esecutare, facuta prin agentul ce are sa esecute, si cu o di (n.r. zi) cel putin mai nainte de esecutare”.

Asadar, inca din sec XIX, executarea silita insasi nu putea demara fara o somatie prealabila.

Temeiul (ne)constitutional privind legea popririi

Detinem dreptul de a va solicita sesizarea Curtii Constitutionale, intrucat consideram ca prevederea din art. 783 alin. 1) din Codul de procedura civila este neconstitutionala, fiind incalcate urmatoarele articole din Constitutie:

- Articolul 1 Statul Roman alin. (3) teza I si alin. (5),

- Art. 21 Accesul liber la justitie,

- Articolul 124 – Infaptuirea justitiei.

Norma juridica art. 783 alin.1) din Codul de procedura civila, in ce priveste mentiunea “Poprirea se infiinteaza fara somatie”, este neconstitutionala, zicem noi.

O norma juridica constitutionala trebuie cunoscuta si inteleasa, iar pentru a fi inteleasa, trebuie sa fie suficient de precisa si previzibila, asadar sa ofere securitate juridica destinatarilor sai.

Nefiind clara si previzibila, norma atacata de noi afecteaza dreptul de acces la justitie al reclamantului din prezenta cauza si afecteaza infaptuirea justitiei, intrucat lasa loc de interpretare, nedorita de legiuitor in acest caz. Punctam ca in acest caz nu este ceruta interpretarea textului, din cauza conflictului dintre normele juridice generate de ambiguitatea formularii textului legal de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ.

Curtea Constitutionala se poate pronunta asupra omisiunilor legislative care au relevanta constitutionala. Pe aceasta chestiune, invocam, cu titlu de exemplu, jurisprudenta Curtii Constitutionale. Amintim Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014[10], conform careia: “admitand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor (...) astfel cum sunt redactate, sunt generatoare de dificultati in planul interpretarii si aplicarii legii si creeaza, fara o motivare obiectiva sau rationala, un impediment in exercitarea efectiva a dreptului de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor legitime. (...) Chiar daca in ipoteza de fata este in discutie o omisiune legislativa, Curtea, in virtutea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei, nu poate ignora viciul de neconstitutionalitate existent, deoarece tocmai omisiunea si imprecizia legislative sunt cele care genereaza incalcarea dreptului fundamental de acces liber la justitie al persoanelor carora li se comunica” [11].

Executarea-i buna, dar legea nu

Prin prezenta sesizare a Curtii Constitutionale, noi nu criticam, in mod direct, procedura popririi din faza executarii silite, prevazuta de Codul de procedura civila, ce se desfasoara relativ usor, in mod simplificat, fara prea multe formalitati. Noi criticam norma juridica de art. 783 alin.1) din Codul de procedura civila, in ce priveste mentiunea “Poprirea se infiinteaza fara somatie”, ca fiind neconstitutionala.

Lipsa de precizie si claritate a normei art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. afecteaza dreptul debitorului de a fi somat in prealabil cu privire la iminenta continuarii executarii silite (conform art. 667 Cod.Proc.Civ.). Rolul somatiei este unul esential pentru drepturile si interesele contestatorului.

Conform art. 668 Cod.proc.civ., intitulat Somatia, „Debitorul va fi somat sa isi indeplineasca obligatia, de indata sau in termenul acordat de lege, cu aratarea ca, in caz contrar, se va proceda la continuarea executarii silite”.

Subliniem caracterul obligatoriu al acestei somatii, pe fondul in care exceptia de la aceasta regula se efectueaza doar in cazuri limitativ prevazute de Codul de procedura civila[12]. Situatia – “Poprirea se infiinteaza fara somatie” – de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. nu reprezinta o exceptie de la somarea prealabila a debitorului.

Dupa cum observam, somatia confera si un termen de plata, ulterior executorul continuand executarea silita, prin declansarea formelor de executare silita efectiva. Astfel, ulterior termenului de plata afisat in somatie, debitorul va suporta plata cheltuielilor de executare ocazionate de punerea in executare efectiva a titlului executoriu, precum cheltuielile generate de notificarea tertilor cu privire la infiintarea masurii de poprire.

Cu privire la acest termen de plata, amintim cel mai frecvent caz, respectiv cazul sechestrului prevazut la Art 732 Cod.proc.civ., intitulat Aplicarea sechestrului asupra bunurilor debitorului: „Daca in termen de o zi de la comunicarea somatiei insotite de incheierea de incuviintare a executarii debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecatoresc va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, in vederea valorificarii lor, chiar daca acestea sunt detinute de un tert”.

Exceptiile privind somarea prealabila a debitorului

Dupa cum spuneam, exceptiile de la somatia initiala sunt expres si limitativ prevazute la art. 669 Cod.proc.civ., exceptii in care situatia “Poprirea se infiinteaza fara somatie” – art. 783 al. 1) Cod.proc.civ – nu este enumerata. Asadar, conform art. 669, nu este necesara comunicarea titlului executoriu si a somatiei:

1. in cazurile prevazute la art. 675;

2. in cazul ordonantelor si incheierilor pronuntate de instanta si declarate de lege executorii.

Articolul 675 aminteste, la randul lui, de acel termen prealabil demararii executarii silite insesi (astfel, esenta somatiei):

„Decaderea debitorului din beneficiul termenului de plata

(1) Debitorul care beneficiaza de un termen de plata va fi decazut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen, daca:

1. debitorul se sustrage de la indeplinirea obligatiilor care ii revin potrivit legii in scopul realizarii executarii silite;

2. debitorul risipeste averea sa;

3. debitorul este in stare de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau, daca prin fapta sa, savarsita cu intentie sau dintr-o culpa grava, a micsorat garantiile date creditorului sau ori nu le-a dat pe cele promise sau, dupa caz, incuviintate;

4. alti creditori fac executari asupra averii lui.

Exceptiile de la regula somarii prealabile implica un judecator, si nu un executor 

In oricare dintre aceste cazuri de la pct. 1, 2, 3 si 4, instanta de executare va hotari de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor, in termen scurt. In situatia in care debitorul nu mai are domiciliul sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul sau domiciliu ori sediu. Dispozitiile alin. (1) nu se aplica atunci cand debitor este statul sau o unitate administrativ-teritoriala.

Pct 2 de la art. 669 aminteste, drept exceptii de la somarea prealabila, ordonantele si incheierile pronuntate de instanta si declarate de lege executorii. Observam ca aici legiuitorul a avut in vedere actele de procedura emise de judecator, si nu de executorul judecatoresc. Astfel, nu vom insista pe acest aspect, intrucat textul criticat de noi vizeaza acte emise de executorul judecatoresc. Conform art. 782, „Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul”.

Conditiile pentru care Curtea Constitutionala poate fi sesizata privind legea popririi

Pe cererea noastra adresata instantei de executare pentru sesizarea Curtii Constitutionale, consideram ca fiind indeplinite conditiile esentiale:

1. Aplicabilitatea textului criticat in cauza dedusa judecatii

Dupa cum veti observa in dosarul de executare silita, debitorul nu a primit somatia prealabila, anterior demararii formelor de executare silita.

Noi am criticat acest aspect in cadrul contestatiei la executare. Textul criticat de noi – art. 783 al.1) C.proc.civ. – nu face trimitere, dincolo de orice dubiu, la somatia prealabila insesi executarii silite efective, pe fondul in care exceptiile de la somatia prealabila executarii silite efective sunt expres si limitativ prevazute de lege.

2. E necesara invocarea exceptiei de neconstitutionalitate in scopul restabilirii starii de legalitate

Dupa cum am amintit, din moment ce norma de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. e lipsita de claritate si previzibilitate, insasi legalitatea sa este pusa la indoiala, drept care nu respecta esenta si litera principiului amintit de art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei.

Interesul procesual al contestatorului este unul real, personal si actual, intrucat, odata constatata neconstitutionalitatea prevederii de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ, in ce priveste mentiunea “Poprirea se infiinteaza fara somatie”, contestatia este admisibila in ce priveste motivul mai sus amintit – privind lipsa somarii prealabile demararii executarii silite efective si concrete a debitorului, conform art. 667 Cod.proc.civ.

Consideram ca textul criticat de noi nu respecta criteriile unei legi de a fi clara si previzibila, criterii arhinecesare pentru ca legea sa fie obligatorie. Cu aceasta ocazie, amintim art. 8 alin. 4) din Legea 24/ 2000, conform caruia „Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce”.

Legea popririi este neconstitutionala 

In cazul nostru, mentiunea de la art. 783 al. 1) Cod.proc.civ, “Poprirea se infiinteaza fara somatie”, este plina de echivoc, textul fiind neclar, pe fondul in care nu aminteste care somatie, din moment ce executarea silita cunoaste cel putin 3 trei somatii esentiale: somatia prealabila insesi executarii silite efective (art. 667 Cod.proc.civ.), somatia mobiliara si somatia imobiliara (art. 820 Cod.proc.civ.[13]).

Legiuitorul nu a creat institutia juridica a somarii prealabile formei de executare silita prin poprire, desi din economia textului de lege a art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. asa ar rezulta o somatie specifica formei de executare silita prin poprire. De ce? Tocmai pentru ca situatiile exceptionale de la regula somarii prealabile intregii executari silite sunt limitativ enumerate de legiuitor, iar cazul art. 783 al. 1) Cod.proc.civ. nu e amintit.

Reamintim ca in cazul de fata, tertii au primit de la executor instiintarea privind indisponibilizarea sumelor de bani (esenta masurii de poprire) anterior somarii debitorului cu somatia prevazuta la art. 667 Cod.proc.civ., desi noi nu ne incadram intr-una dintre exceptiile in care debitorul urmarit nu primeste somatia prealabila intregii executari silite.

Unde-i lege nu-i tocmeala, insa legea trebuie sa clara si previzibila

1. Norma atacata de noi afecteaza atat Principiul legalitatii, creionat de art. 1 alin. 3) teza I din Constitutia Romaniei, cat si celelalte articole amintite mai sus.

Exigentele executarii silite civile protejeaza nu doar creditorii ci si debitorii, pe fondul in care executarea angreneaza forta coercitiva a Statului Roman[14] la un nivel ridicat. Conform Art. 625 (n.r. din Codul de procedura civila), intitulat Legalitatea executarii silite, „Executarea silita se face cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate”.

Executarea prompta si efectiva a unui titlu executoriu, mai ales ca e un contract de credit in legatura cu care a operat cesiunea de creanta, presupune respectarea unei proceduri clare si previzibile, in care debitorii sa detina posibilitatea efectiva de a beneficia de esenta procedurii somarii, anterior oricarei forme de executare silita efectiva si concreta.

Masura popririi din prezenta cauza, la modul in care a fost pusa in aplicare, reprezinta o forma de executare silita concreta si efectiva, ce a fost pusa in executare anterior somarii si acordarii unui termen de plata.

Debitorul detine dreptul efectiv de a executa de buna voie obligatia sa, chiar si in faza executarii silite. Doar in urma refuzului intr-un termen anume, fie el si o zi, executorul judecatoresc poate demara toate formele de executare silita, inclusiv si mai ales executarea prin poprire.

Avand in vedere cesiunea de creanta izvorata din contractul de credit bancar, esenta procedurii somarii prealabile este cu atat mai justificata, cu cat debitorul detine interesul si dreptul de a cunoaste identitatea creditorului, suma pretinsa, numarul dosarului executional si toate celelalte aspect, pentru o informare corecta si complete, pentru a efectua plata debitorului, anterior oricarei forme de executare silita concreta si efectiva. 

In ce priveste textul constitutional – art. 1 alin. 3) teza I din Constitutia Romaniei –, exigentele acestuia privesc si scopurile activitatii statale dintr-o executare silita civila, prefigurate in ceea ce indeobste este numit ca fiind domnia legii.

Aceasta din urma sintagma implica subordonarea statului fata de drept, asigurarea acelor mjloace care sa permita dreptului sa cenzureze optiunile politice si, in acest cadru, sa pondereze eventualele tendinte abuzive, discretionare ale structurii etatice. In cazul de fata, din cauza normei juridice neclare si imprevizibile, executorul judecatoresc a dispus executarea efectiva prin poprire a debitorului si, abia ulterior, a dispus somarea acestuia petru a achita debitul, golind de continut “prima si ultima sansa” a debitorului de a executa “obligatia de a da” o suma de bani unui anumit creditor, fie el si o societate tip SRL ce a preluat dreptul de creanta de la institutia financiara imprumutatoare printr-un contract de cesiune de creanta, operatiune de care debitorul nu a detinut nicio informatie pana la infiintarea popririi.

Procedand in acest fel, executorul judecatoresc a invocat si oarecum justificat valoarea maxima a cheltuielilor de executare silita alaturi de onorariul sau, desi in faza somarii prealabile cuantumul cheltuielilor de executare ar fi fost minim sau chiar ar fi lipsit. Cu alte cuvinte, infiintand poprirea in mod prematur si abuziv, din cauza unei norme juridice ce afectaza principiul legalitatiii, executorul judecatoresc si-a maximizat cheltuielile de executare, creand in patrimoniul debitorului un prejudiciu nejustificat, raportat la dreptul celui urmarit silit de a executa obligatia sa intr-un termenul prevazut in somatia primita ulterior.

Statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea legilor si a tuturor actelor normative cu aceasta, existenta regimului de separatie a puterilor publice, care trebuie sa actioneze in limitele legii, si anume in limitele unei legi ce exprima vointa generala. Statul de drept consacra o serie de garantii, inclusiv jurisdictionale, care sa asigure respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti prin autodelimitarea statului, respectiv incadrarea autoritatilor publice in coordonarea dreptului.[15] 

Dar cu adevarat impertinenta este imixtiunea unui executor judecatoresc in activitatea instantei de executare, singura entitate competenta a decide decaderea din beneficiul termenului si, implicit, executarea silita fara somatia prealabila. Cum am amintit mai sus, conform art. 675 Cod.proc.civ., asupra decaderii din termenul de plata amintit in somatie, doar instanta de executare va hotari de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor, in termen scurt.

Legea popririi vs accesul la justitie

Norma cu pricina afecteaza in mod direct accesul la justitie, intrucat judecatorul de la instanta de executare, investit cu o contestatie la executare, folosind interpretarea gramaticala, adica interpretand izolat acea norma juridica, poate „sa pice” in eroarea creata involuntar de legiuitor.

Pe de alta parte, instanta de executare, interpretand norma juridica in mod sistematic, adica sa lege norma atacata cu normele juridice evocate de noi mai sus, ajunge in situatia in care nu detine o claritate suficienta, din punctul nostru de vedere.

Exceptiile de la somarea prealabila sunt explicit si limitative prevazute de legiuitor, asa cum am aratat pe larg.

Din cauza normei juridice, zicem noi una neconstitutionala, infaptuirea justitiei este impiedicata, intrucat odata aparuta situatia juridica-problema (blocarea conturilor sau / si infiintarea popririi la angajator si retinerea banilor din cont / salariu), atat noi, cat si instanta de executare suntem in fata unei neclaritati generate de o norma juridica ambigua, ce lasa loc de cel putin 2 interpretari.

Interpretarile sunt nepermise in astfel de situatii juridice in care forta coercitiva a Statului e aplicata concret, agresiv si cu prejudicierea debitorului urmarit silit, care este anuntat de terti asupra existentei unei executari silite, desi instanta de executare nu a permis executarea silita fara somarea prealabila a debitorului.

Intrebari retorice in loc de concluzie

Daca debitorul urmarit silit doreste sa achite debitul pus in executare silita, astfel ne-am regasi in logica, viziunea si ratiunea legiuitorului, ce a stat la baza reglementarii somatiei prealabile, anterioare formelor de executare silita: de ce norma juridica permite infiintarea masurii popririi fara somatie?

Daca exista procedura somarii prealabile, somatie ce trebuie expediata debitorului efectiv anterior demararii oricarei forme de executare silita, de ce permitem existenta “popririi fara somatie”, institutie creata in anul 1865? Desi au trecut aproape 2 secole de la acele vremuri, totusi, de ce permitem aceasta norma primitiva, ce goleste de continut juridic dreptul fundamental al debitorului de a sti cine, de ce si ce suma ii cere?

Daca debitorul urmarit silit, fie si in situatia in care nu primeste somatia prealabila formelor de executare silita, ci doar instiintarea de la unitatea bancara unde detine contul (instiintare din care reiese in mod explicit faptul ca al sau cont e blocat de notificarea privind poprirea), doreste sa achite debitul, cum poate face asta daca contul sau e blocat?

Lipsa controlului de constitutionalitate asupra textului de lege atacat

Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat asupra art. 783 al. 1) Cod.proc.civ.

Totusi, in urma unei atente cercetari, am identificat o cauza pendinte, ce nu a primit inca solutie, respectiv dosarul nr 1798D/2021, aflat faza de raport (a se vedea http://ccrsearch.ccr.ro:65080/#/CautareDosare).

[1] Legea nr. 134/2010, act publicat in MONITORUL OFICIAL I nr. 485 din 15 iulie 2010

[2] consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

[3] Aprobat prin LEGEA nr. 296/2004 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 1 iulie 2004

[4] unele servicii de natura bancara, credite, asigurari, pensii private, investitii sau plati;

[5] in temeiul art XIV din Legea 138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila,

[6] A se vedea Decizia nr 336 din 16 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 si 457 din Codul de procedura civila, publicat in M.Of. nr 911 din 2004 accesata pe 15.12.2021 aici https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/55721

[7] Decizia nr. 1.272 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 si art. 460 din Codul de procedura civila publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 9 decembrie 2009 accesata pe 15 decembrie 2021 aici http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/114272

DECIZIE nr. 178 din 20 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 din Codul de procedura civila publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 18 mai 2004

DECIZIE nr. 336 din 16 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 si 457 din Codul de procedura civila publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 922 din 11 octombrie 2004

Decizia nr. 749/2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371 ind.7 alin. 2, 3 si 4 si art. 454 alin. 1 din Codul de procedura civila publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 580 din 01 august 2008

Decizia nr. 1082/2011 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371 ind 7 alin. 2, 3 si 4, art. 399 alin. 1, 2 1 si 3, art. 403 alin. 1 si 3 si art. 454 alin. 1 din Codul de procedura civila

Decizia nr. 27/2014 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedura civila din 1865 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 218 din 27 martie 2014.

[8] Art. 16, art. 20, art. 21, Art. 24, art. 44, art. 53, art 57 si art. 135.din Constitutia Romaniei, art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 6 CEDO, art. 7 Declaratia Universala a Drepturilor Omului

[9] publicat in M.Of. nr. 200 din 11 septembrie 1865,

[10] Publicata in M.Of. partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014

[11] Tudorel Toader, Marieta Safta – Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei. Edit. Hamangiu 2016 Bucuresti pag 133 si 134.

[12] Articolul 669: „Exceptii de la comunicare Nu este necesara comunicarea titlului executoriu si a somatiei: 1. in cazurile prevazute la art. 675;2.in cazul ordonantelor si incheierilor pronuntate de instanta si declarate de lege executorii”.

[13] Articolul 820 Instiintarea debitorului si a tertului dobanditorExecutorul judecatoresc va comunica o copie de pe incheierea de incuviintare a executarii silite prevazute de art. 666 atat debitorului, cat si tertului dobanditor, insotita, in ambele cazuri, de titlul executoriu in copie certificata de executor pentru conformitate cu originalul si de somatie, punandu-li-se in vedere ca in termen de 15 zile de la primirea acesteia sa plateasca intreaga datorie, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare.

[14] Dupa cum observam litera Articolului 626 Cod.proc.civ. Rolul statului in executarea silitaStatul este obligat sa asigure, prin agentii sai, executarea in mod prompt si efectiv a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii, iar, in caz de refuz, cei vatamati au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit.

[15] Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, M.Of. nr. 79 din 30 ianuarie 2015 apud Tudorel Toader si Marieta Safta, ed. a 4 a, 2021, edit. Hamangiu”.