Fostul deputat PSD Eugen Nicolicea (foto 1) a marcat o premiera in justitie in ceea ce priveste legea prin care fostii parlamentari au fost lasati fara indemnizatiile pentru limita de varsta (asa-zisele „pensii speciale”) – o lege al carei caracter abuziv a fost stabilit chiar de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.

Ne referim la Legea nr. 7/2021, care a modificat Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor, eliminand senatorii si deputatii din categoria beneficiarilor de indemnizatii pentru limita de varsta (ILV). In 23 iunie 2022, Nicolicea a obtinut la Tribunalul Mehedinti anularea unui ordin prin care Camera Deputatilor l-a lasat fara aceasta ILV.

Mai exact, Legea 7/2021 a eliminat urmatoarele doua articole din Legea 96/2006:

„Articolul 49
Dreptul la indemnizatia pentru limita de varsta
(1) Deputatii si senatorii care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, esalonate, dupa caz, in anexele nr. 5 si 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale varstei standard reduse in conformitate cu prevederile aceleasi legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la indemnizatie pentru limita de varsta, daca nu sunt realesi pentru un nou mandat.
(2) Deputatii si senatorii beneficiaza de indemnizatia pentru limita de varsta de la data la care li se acorda drepturile de pensie pentru limita de varsta, dar nu mai devreme de data incetarii mandatului aflat in derulare.
(3) Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta prevazut la alin. (1) se acorda in limita a 3 mandate si se calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizatia bruta lunara aflata in plata. Cuantumul net al indemnizatiei pentru limita de varsta nu poate fi mai mare decat venitul net corespunzator unei indemnizatii brute lunare a unui deputat sau senator aflat in exercitiul mandatului.
(4) Pentru mandate incomplete, indemnizatia pentru limita de varsta se calculeaza proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de un mandat parlamentar.
(5) Pe perioada exercitarii unui nou mandat, plata indemnizatiei pentru limita de varsta se suspenda, urmand a fi reluata, la incetarea acestuia, in cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat dupa suspendare.
(6) Indemnizatia pentru limita de varsta se actualizeaza din oficiu, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecarui an in care se face actualizarea si comunicat de Institutul National de Statistica. Daca in urma actualizarii rezulta o indemnizatie pentru limita de varsta mai mica, se mentine indemnizatia pentru limita de varsta aflata in plata.
[Nota Ministerului Justitiei:
Conform alineatului (6) al articolului VIII din ORDONANTA DE URGENTA nr. 226 din 30 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1332 din 31 decembrie 2020, prin derogare de la art. 49 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in anul 2021 indemnizatiile pentru limita de varsta stabilite in conditiile legii nu se actualizeaza cu rata medie anuala a inflatiei.]
(7) Indemnizatia pentru limita de varsta se cumuleaza cu orice tip de pensie stabilita in sistemul public de pensii sau in alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum si cu orice alte venituri realizate.
(8) Indemnizatia pentru limita de varsta reprezinta venit din alta sursa, in intelesul Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputatilor si al Senatului, si se plateste de acestea.
(10) Cererea pentru acordarea indemnizatiei pentru limita de varsta se depune la Secretariatul general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, dupa caz.
(11) Modul de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileste prin norme metodologice, aprobate de Birourile permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului.
Articolul 50
Nu beneficiaza de indemnizatia pentru limita de varsta, prevazuta la art. 49, deputatii si senatorii care au fost condamnati definitiv pentru comiterea, in calitate de deputat sau senator, a unei infractiuni de coruptie prevazute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare”.

CCR a fost invocata la Tribunalul Mehedinti

Prin Decizia nr. 261/2022, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat neconstitutionalitatea Legii 7/2021, instanta de contencios constitutional explicand ca actul normativ a fost adoptat in numai o zi fara ca Parlamentul sa initieze procedura de urgenta – fapt ce a facut ca proiectul de lege sa nu beneficieze de dezbateri temeinice.

In baza acestei decizii CCR, la 23 iunie 2022, judecatoarea Laura Victoria Epure de la Tribunalul Mehedinti a admis actiunea ex-deputatului Eugen Nicolicea, hotarand anularea ordinului prin care Camera Deputatilor l-a lasat fara pensie de parlamentar. Este vorba despre Ordinul nr. 685 din 8 martie 2021, prin care secretarul general al Camerei Deputatilor de la acea vreme, fostul deputat PNL George-Ionut Dumitrica (foto 2), a dispus incetarea retroactiva (incepand cu 27 februarie 2021, data la care a intrat in vigoare Legea 7/2021) a indemnizatiei pentru limita de varsta in cazul lui Nicolicea (vezi facsimil). Si nu doar atat: judecatoarea Epure a dispus si ca Nicolicea sa primeasca retroactiv pensiile de care Dumitrica l-a privat in incepand cu data de 8 martie 2021.

Iata minuta sentintei nr. 406/2022 din dosarul nr. 706/101/2021:

„Admite actiunea.

Respinge exeptia lipsei calitatii procesuale pasive a Secretarului General al Camerei Deputatilor, invocata de parata Camera Deputatilor.

Dispune anularea Ordinului nr.685/08.03.2021 si obliga parata sa plateasca reclamantului indemnizatia pentru limita de varsta incepand cu data de 27.02.2021.

Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de1.190 lei, reprezentand onorariu avocat. Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul Mehedinti. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei azi, 23.06.2022”.

Munca judecatoarei a fost extrem de usoara

Dupa cum veti citi mai jos, motivarea judecatoarei Laura Epure a fost cat se poate de simpla, magistrata de la Tribunalul Mehedinti nefacand altceva decat sa constate incidenta Deciziei CCR 261/2022. Or, din moment ce CCR a declarat neconstitutionala Legea 7/2021, atunci articolele 49 si 50 din Legea 96/2006 au reintrat in vigoare incepand cu 10 iunie 2022 (data la care Decizia CCR 261/2022 a fost publicata in Monitorul Oficial), a punctat judecatoarea.

Subliniem ca este vorba despre o premiera, intrucat a mai existat o actiune la Tribunalul Bucuresti, initiata de circa 70 de fosti parlamentari, insa acestia nu au reusit sa obtina plata retroactiva a pensiilor pierdute in perioada 2021-2022, ci doar anularea ordinelor emise de catre secretarii generali ai celor doua camere parlamentare.

Redam principalul pasaj din sentinta Tribunalului Mehedinti:

„Reclamantul Nicolicea Eugen, a solicitat anularea Ordinului de incetare la plata a indemnizatiei pentru limita de varsta nr.685/08.03.2021 si obligarea Parlamentului Romaniei – Camera Deputatilor – si Secretarului General al Camerei Deputatilor la repunerea in plata a indemnizatiei pentru limita de varsta incepand cu data de 27.02.2021 la zi si la plata cheltuielilor de judecata.

In baza dispozitiilor art.248 alin.1 Cod procedura civila, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Secretarului General al Camerei Deputatilor, exceptie invocata prin intampinare de paratul Parlamentul Romaniei – Camera Deputatilor –, retinand urmatoarele:

Prin intampinarea formulata si depusa la dosarul cauzei, paratul Parlamentul Romaniei – Camera Deputatilor – a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Secretarului General al Camerei Deputatilor, motivand ca emitentul actului, a carui anulare se solicita, este Camera Deputatilor si nu Secretarul General al Camerei Deputatilor.

Calitatea procesuala pasiva a unei parti presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive fiind o exceptie de ordine publica ce poate fi invocata in orice faza procesuala.

Pentru a fi parte in proces trebuie indeplinite in mod cumulativ mai multe conditii care sunt si conditii de exercitiu ale actiunii civile, respectiv calitatea procesuala, capacitatea procesuala, existenta unui interes si afirmarea unui drept a carui realizare pe calea justitiei este obligatorie.

Calitatea procesuala este activa si il priveste pe reclamant si pasiva care se refera la parat.

Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii si apartine celui fata de care se poate realiza interesul respectiv.

Reclamantul are calitatea de fost parlamentar (deputat), iar ordinul a carui anulare se solicita este emis si semnat de catre Secretarul General al Camerei Deputatilor.

Instanta retine ca Regulamentul Camerei Deputatilor, la cap.VI – Serviciile Camerei Deputatilor, la art.253 prevede ca: „(1) Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general al Camerei Deputatilor... (4) In indeplinirea atributiilor sale, secretarul general emite ordine”.

Observand Ordinul nr.685/08.03.2021, contestat in cauza, se constata ca acesta a fost emis de catre Secretarul General al Camerei Deputatilor in temeiul Regulamentului Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr.8/1994, republicat in Monitorul Oficial nr.338/27.04.2020, cu modificarile si completarile ulterioare.

In plus, se retine ca potrivit art. 251 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, secretariatul general al Camerei deputatilor este ordonator principal de credite al Camerei Deputatilor si in aceasta calitate raspunde de angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor.

Astfel, fata de cele aratate instanta constata ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Secretarului Camerei Deputatilor, invocata prin intampinare este neintemeiata si urmeaza sa o respinga.

Pe fondul cauzei, instanta constata intemeiata actiunea pentru urmatoarele: Reclamantul, Nicolicea Eugen, a avut calitatea de parlamentar (deputat), iar la incetarea mandatului de deputat si indeplinirea conditiilor legale privitoare la varsta de pensionare a devenit beneficiarul indemnizatiei pentru limita de varsta, prevazuta de art.49 din Legea nr.96/2006-privind statutul deputatilor si al senatorilor.

Prin Ordinul nr.685/08.03.2021, incepand cu data de 27.02.2021 a incetat plata indemnizatiei pentru limita de varsta, incetare motivata de intrarea in vigoare a Legii nr.7/2021 pentru modificarea Legii nr.96/2006-privind statutul deputatilor si al senatorilor.

In Legea nr.96/2006-privind statutul deputatilor si senatorilor, la capitolul XI la art.49 si art.50 este reglementat dreptul la indemnizatie pentru limita de varsta acordata deputatilor si senatorilor.

Astfel, reclamantul in baza acestor prevederi a devenit beneficiarul indemnizatiei pentru limita de varsta.

Prin Legea nr.7/24.02.2021-pentru modificarea Legii nr.96/2006-privind Statutul deputatilor si al senatorilor publicata in Monitorul Oficial nr.186/24.02.2021 la art.I s-a prevazut ca: „Articolele 49 si 50 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.49/22.01.2016, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga”.

La art.II s-a prevazut: „De la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza plata indemnizatiilor pentru limita de varsta acordate in baza prevederilor art.49 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.7/2021, reclamantului i-a fost emis Ordinul nr.685/08.03.2021 prin care incepand cu data de 27.02.2021 inceteaza plata indemnizatiei pentru limita de varsta.

Prin cererea dedusa judecatii, reclamantul in contradictoriu cu Parlamentul Romaniei- Camera Deputatilor si Secretarul General al Camerei Deputatilor solicita ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna anularea Ordinului nr.685/08.03.2021, repunerea in plata a indemnizatiei pentru limita de varsta incepand cu data de 27.02.2021 la zi si plata cheltuielilor de judecata.

Instanta retine ca, ordinul contestat in cauza a fost emis ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.7/2021.

Totodata se mai retine si ca, Curtea Constitutionala a analizat exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr.7/2021 pentru modificarea Legii nr.96/2006-privind Statutul deputatilor si al senatorilor, pronuntand in acest sens Decizia nr.261/05.05.2022.

Prin Decizia nr.261/2022, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea nr.7/2021 pentru modificarea Legii nr.96/2006- privind Statutul deputatilor si al senatorilor este neconstitutionala.

La paragraful 77din decizie Curtea Constitutionala a retinut in ceea ce priveste efectele constatarii neconstitutionalitatii legii analizate, ca efectele deciziilor sale sunt consacrate expres prin prevederile art.147 alin.1 din Constitutie, potrivit carora: "Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept". De asemenea, potrivit dispozitiilor art.147 alin.4 din Legea fundamentala: "Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor".

Curtea a retinut ca, in acest caz, constatarea neconstitutionalitatii legii analizate nu are ca efect aparitia unui vid legislativ, ci determina reintrarea in fondul activ al legislatiei a normelor abrogate, dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Curtea a mai retinut ca in astfel de cazuri, in care se constata ca fiind neconstitutionale acte normative care abroga alte acte normative, nu intervine o "abrogare a abrogarii", pentru a se putea retine incidenta dispozitiilor art. 64 alin.3 teza a doua din Legea nr.24/2000, potrivit carora "Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial" - dispozitii opozabile legiuitorului in activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstitutionalitatii unei norme abrogatoare, efect intemeiat pe prevederile constitutionale ale art.142 alin.1, care consacra rolul Curtii Constitutionale de garant al suprematiei Constitutiei, si ale art.147 alin.4, potrivit carora deciziile Curtii sunt general obligatorii. De altfel, Curtea a evidentiat in mod expres aceasta distinctie in cuprinsul deciziilor nr.414/14.04. 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.291/04.05.2010, si nr.1039/05.12.2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.61/29.01.2013, retinand ca "acesta este un efect specific al pierderii legitimitatii constitutionale [...], sanctiune diferita si mult mai grava decat o simpla abrogare a unui text normativ" (a se vedea, in acelasi sens, si Decizia nr.62/18.01.2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.104/12.02.2007, Decizia nr.206/29.04.2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.350/13.06.2013, Decizia nr.417/15.10.2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.743/02.12.2013, sau Decizia nr.447/29.10.2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.674/01.11.2013, pct.VI).

Prin Decizia nr.874/18.12.2018, paragraful 49, Curtea Constitutionala a retinut ca decizia de constatare a neconstitutionalitatii face parte din ordinea juridica normativa, prin efectul acesteia prevederea neconstitutionala incetandu-si aplicarea pentru viitor. Curtea a constatat ca, intrucat deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.4 din Constitutie, cele stabilite prin decizie urmeaza a se aplica de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Totodata, instantele judecatoresti vor aplica decizia numai in cauzele pendinte la momentul publicarii acesteia, cauze in care respectivele dispozitii sunt aplicabile, precum si in cauzele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus-mentionata, in aceasta ultima ipoteza decizia pronuntata de Curtea Constitutionala constituind temei al revizuirii potrivit art.509 alin.1 pct.11 din Codul de procedura civila (Decizia nr.223/13.03.2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.256/18.04.2012).

In cadrul procesului judiciar, exceptia de neconstitutionalitate se inscrie in randul exceptiilor de procedura prin care se urmareste impiedicarea unei judecati care s-ar intemeia pe o dispozitie legala neconstitutionala.

Constatarea neconstitutionalitatii unui text de lege ca urmare a invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate trebuie sa profite autorilor acesteia si nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, intrucat si-ar pierde caracterul concret (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.766/15.06.2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.549/03.08.2011, sau Decizia nr.338/ din 24.09.2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.699/14.11.2013).

Neconstitutionalitatea unei dispozitii legale nu are numai o functie de preventie, ci si una de reparatie, intrucat ea vizeaza in primul rand situatia concreta a cetateanului lezat in drepturile sale prin norma criticata (Decizia nr.866/10.12.2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.69/01.02.2016, paragraful 30).

Astfel, Legea nr.7/2021, declarata neconstitutionala prin Decizia nr.261/2022, isi inceteaza efectele incepand cu data de 10.06.2022.

Urmare a declararii neconstitutionale a legii care a modificat Legea nr.96/2006, cu privire la acordarea indemnizatiei pentru limita de varsta, articolele 49 si 59 din Legea nr.96/2006 (articole ce au fost abrogate prin Legea nr.7/2021) reintra in vigoare incepand cu data de 10.06.2022, iar beneficiarii de indemnizatie pentru limita de varsta reintra in plata incepand cu aceasta data.

In cazul de fata, functia de preventie a Deciziei nr.261/2022 este reprezentata de faptul ca Legea nr.7/2021 nu isi mai produce efecte de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial, iar functia de reparatie a Deciziei nr.261/2022 consta in faptul ca aceasta are efecte privind anularea ordinului de incetare la plata a indemnizatiei pentru limita de varsta si pe cale de consecinta, in privinta eliminarii prejudiciului produs prin emiterea ordinului.

Urmare a declararii ca fiind neconstitutionale a dispozitiilor Legii nr.7/2021, act normativ care a stat la baza emiterii ordinului contestat, rezulta ca judecarea ordinului in discutie nu poate fi facuta pe o dispozitie declarata neconstitutionala.

Astfel, potrivit celor retinute de Curtea Constitutionala la pronuntarea Decizei nr.261/2022 cat si faptul ca deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii, instanta constata intemeiata actiunea reclamantului, urmand a o admite in sensul anularii Ordinului 685/08.03.2021 si obligarii paratei Camera Deputatilor la plata indemnizatiei pentru limita de varsta incepand cu data emiterii ordinului anulat, respectiv 27.02.2021 la zi.

De asemenea, in aplicarea disp.art.453 alin.1 C.proc.civ., va obliga parata la plata cheltuielilor dovedite a fi efectuate de reclamant in acest proces, respectiv onorariul de avocat, in suma de 1.190 lei, potrivit inscrisurilor doveditoare atasate la dosar”.

* Cititi aici intreaga sentinta

sursa foto Nicolicea: Agerpres