Judecatoarea Andreea-Simona Uzlau (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti poate sta linistita: nimeni nu o detroneaza din postura de regina absoluta a detasarilor din magistratura romana.

Cel putin deocamdata. Lumea Justitiei a identificat o judecatoare care ii face concurenta serioasa Andreei Uzlau la acest titlu. Este vorba despre magistrata Cristina-Maria Irimia, tot de la CAB, care a petrecut 13 dintre cei 30 de ani de cariera stand detasata la diverse institutii. Recent, am aflat ca Irimia s-a intors la detasari dupa ce in 2017 ministrul de atunci al Justitiei, Tudorel Toader, a dat-o afara din MJ, trimitand-o inapoi la dosare.

E vinovat cel care da, nu cel care primeste

La fel ca data trecuta, cand am scris despre cazul Uzlau, subliniem si acum: nu este nimic ilegal ca un judecator sau procuror sa-si petreaca intreaga cariera in detasari, in loc sa judece, respectiv sa instrumenteze dosare, cata vreme Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor ii permite acest lucru (si la fel de permisiv era vechiul statut – Legea 303/2004).

Problema este la Parlament, care din 2005 pana in prezent (de cand a intrat in vigoare Legea 303/2004) nu a miscat un deget pentru a stavili paradisul detasarilor. Iar in 2022 acelasi Parlament a aprobat fara niciun amendament final noul statut al magistratilor (initiat de catre ministrul din acel moment al Justitiei, Catalin Predoiu), care a preluat copy-paste din Legea 303/2004 prevederile privind detasarile. Asadar, de doua decenii incoace, orice judecator sau procuror poate sta cate sase ani detasat la CSM, INM, MJ, SNG si alte institutii. Acesti sase ani reprezinta detasarea initiala de trei ani plus „singura” prelungire legala pe alti trei ani la care are dreptul cand vine vorba despre detasarea la aceeasi institutie. Am pus ghilimele, intrucat nu putine au fost cazurile in care sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au interpretat creativ legea, considerand ca o noua detasare pe trei ani la aceeasi institutie, dar la alt compartiment al ei, reprezinta o detasare de la zero, iar nu o prelungire a celei initiale.

Uzlau – Irimia: scor de 18 la 13

Revenind la judecatoarea CAB Cristina Irimia: cazul ei ne-a atras atentia zilele trecute, cand am aflat ca face parte dintre magistratii carora fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader le-a incetat in 2017 detasarea la MJ (click aici pentru a citi), dar care au obtinut o noua detasare la aceeasi institutie dupa 2019, cand Toader nu mai era ministru. Mai exista o astfel de judecatoare, despre care vom scrie intr-un articol viitor.

Dupa cum veti vedea, in cele trei decenii de magistratura (incluzand trei ani de stagiu, intre 1995 si 1998), judecatoarea Irimia a stat detasata timp de 13 ani. Asadar, aproape jumatate din cariera. Totusi, repetam: ea mai are pana s-o egaleze pe judecatoarea CAB Andreea-Simona Uzlau, care a muncit la dosare doar patru dintre cei 22 de ani de cariera (inclusiv stagiatura ca procuroare, intre 2000 si 2002), restul intervalului fiind ocupat de detasari aproape neintrerupte. In articolul viitor, vom prezenta in detaliu parcursul profesional al Andreei Uzlau, intrucat am descoperit elemente noi fata de materialele pe care i le-am dedicat pana acum „Reginei detasarilor”.

Sintetic, cariera judecatoarei Irimia arata astfel:

- 1995-1998: stagiu la Judecatoria Sectorului 4;

- 1998-2005: judecatoare de scaun (JS4, TMB, CAB);

- 2005-2012: prima runda de detasari;

- 2012-2015: inapoi la dosare, ca judecatoare de scaun;

- 2015-2017: a doua runda de detasari;

- 2017-2023: inapoi la dosare;

- 2023-prezent: a treia runda de detasari.

Devenita judecatoare definitiva la Judecatoria Sectorului 4 prin Decretul prezidential nr. 171/1998, Cristina Irimia a obtinut prima detasare la Ministerul Justitiei, pe un an, prin Hotararea nr. 1/2005 a Sectiei pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii, la pachet cu mult mai celebrul Cristi-Vasilica Danilet, care isi incepea cariera de consilier al ministresei Monica Macovei. Irimia a fost detasata la Directia Elaborarea Actelor Normative, Studii si Documentare, fara ca judecatorii CSM sa ofere vreo motivare. In 2005, Consiliul era condus de catre judecatorul Dan Lupascu (vezi facsimil 1).

Prin Hotararea nr. 16/2006, Sectia pentru judecatori a CSM i-a prelungit detasarea cu trei ani. Mai exact, pana la data de 25 ianuarie 2009. Nici de data aceasta sectia nu a explicat in vreun fel necesitatea acestei hotarari (vezi facsimil 2).

Prima detasare cu probleme de legalitate

Prin Hotararea nr. 502/2008, Consiliul i-a acordat judecatoarei Irimia o noua detasare la MJ, incepand cu 28 ianuarie 2009, tot pe trei ani, avand in vedere „complexitatea si importanta atributiilor pe care le exercita in cadrul Ministerului Justitiei”. Aceasta este prima dintre hotararile CSM care ridica semne de intrebare cu privire la legalitatea lor, in conditiile in care – repetam – Cristina Irimia mai primise o detasare, tot la MJ, in 2005. De data aceasta, Consiliul nu precizeaza la ce compartiment al ministerului urma sa activeze magistrata CAB. Interesant este ca Irimia nu a beneficiat de unanimitatea voturilor din Sectia pentru judecatori a CSM, Consiliul mentionand doar ca Hotararea 502/2008 a fost adoptata „cu majoritatea voturilor membrilor prezenti” (vezi facsimil 3).

Intre timp, ministrul Justitiei se schimbase: in locul Monicai Macovei venise Catalin Predoiu.

Predoiu a insistat de doua ori s-o ia la MJ. CSM a zis „pas”

Iar acum urmeaza doua episoade interesante ale serialului detasarilor: desi in 2008 Predoiu a avut castig de cauza cand a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii detasarea la Ministerul Justitiei a judecatoarei Cristina-Maria Irimia, nu acelasi lucru s-a intamplat in 2011, cand ministrul a cerut prelungirea acestei detasari pe o durata de trei ani. Seful MJ a revenit in 2012, solicitand Consiliului sa-i reanalizeze solicitarea, insa fara succes. Intre timp, CSM isi schimbase componenta fata de 2008, ca urmare a alegerilor din 2010.

CSM si-a motivat refuzul initial (Hotararea nr. 1030/2011) prin avizul negativ primit din partea Curtii de Apel Bucuresti, care la acea vreme era condusa de catre magistratul Dan Lupascu. Este prima hotarare legata de Cristina Irimia care mentioneaza un aviz emis de catre instanta la care activeaza judecatoarea (recte CAB). Desi Consiliul nu arata explicit la ce se refera acest aviz negativ, putem deduce din cuprinsul Hotararii 1030/2011: numarul prea mare de posturi neocupate la nivelul Curtii de Apel Bucuresti (18, dintre care 12 temporar vacante). Aceasta in ciuda faptului ca incarcatura CAB se situa sub media nationala atat ca numar de dosare per judecator, cat si ca numar de cauze per schema.

La fel ca in 2008, nici in 2011 nu a existat unanimitate in randurile judecatorilor CSM (vezi anexa 1).

Dupa cum spuneam: ministrul Justitiei Catalin Predoiu a mai facut o incercare in 2012, insa raspunsul Sectiei pentru judecatori a fost tot negativ. Hotararea nr. 73A din 19 ianuarie 2012 a fost votata tot in majoritate, nu in unanimitate. Motivarea a fost mai telegrafica decat in cazul hotararii din 2011, CSM invocand tot avizul negativ al CAB si situatia posturilor neocupate (care intre timp devenisera 19, dintre care 12 temporar vacante). De data aceasta, Consiliul nu a mai facut nicio referire la incarcatura de dosare de la Curtea de Apel Bucuresti, unde presedinte era tot judecatorul Dan Lupascu (vezi anexa 2).

Vremuri bune dupa 2014

Norocul a reinceput sa-i surada judecatoarei Cristina Irimia aproape trei ani mai tarziu. Prin Hotararea nr. 1337 din 11 decembrie 2014, Sectia pentru judecatori a CSM a aprobat solicitarea Ministerului Justitiei – condus acum de catre Robert Cazanciuc – pentru detasarea magistratei CAB la MJ pe o perioada de trei ani, incepand cu 30 ianuarie 2015.

De data aceasta, avizul Curtii de Apel Bucuresti (unde presedinta devenise judecatoarea Lia Savonea) a fost unul favorabil, in ciuda faptului ca numarul posturilor temporar vacante era mult mai mare decat in 2012 (mai precis, 2016) si ca incarcatura de dosare pe judecator depasise usor media nationala. Dupa toate aparentele, avizul a fost pozitiv datorita faptului ca de data aceasta CAB nu mai avea niciun post neocupat. Aceasta este prima detasare a judecatoarei Irimia despre care aflam ca a fost votata in unanimitate (vezi anexa 3).

Tudorel a facut ravagii. Niciun CSM-ist n-a cracnit

Tot aceasta este si prima detasare de care magistrata CAB nu s-a bucurat in intregime. Prin Hotararea nr. 712 din 15 iunie 2017, Sectia pentru judecatori a CSM i-a facut pe plac ministrului Justitiei Tudorel Toader, incetand detasarea la MJ atat a Cristinei Irimia, cat si a altor opt colegi de breasla, inclusiv judecatoarea-cantareata Camelia Panaitescu-Alegria (cu numele de scena Mara), despre a carei cariera Lumea Justitiei a scris in detaliu in 2020 (click aici pentru a citi). Detasarile au fost taiate incepand cu 15 iulie 2017.

Lumea Justitiei a relatat in 2017 despre acest demers al lui Tudorel Toader, izvorat din nemultumirea ministrului ca magistratii detasati fac o munca mult mai usoara decat cea pentru care au fost scoliti (respectiv solutionarea dosarelor) si ca mai si primesc salarii uriase (click aici si aici pentru a citi).

Remarcam ca aceasta hotarare a fost adoptata cu unanimitate de voturi. Asadar, niciunul dintre judecatorii CSM nu a indraznit sa i se opuna lui Toader (vezi anexa 4).

Un nou CSM, un nou paradis

Desi Tudorel Toader nu mai este ministru al Justitiei inca din 2019, judecatoarea Cristina Irimia nu a mai beneficiat de vreo detasare decat abia in 2023. Prin Hotararea nr. 166 din 7 februarie 2023, Sectia pentru judecatori a CSM (rezultata in urma alegerilor din 2022) i-a aprobat in unanimitate detasarea pe trei ani la Consiliul Superior al Magistraturii, incepand cu 1 martie 2023.

Interesant este ca aceasta hotarare nu mai face referire la niciun fel de aviz al Curtii de Apel Bucuresti (vezi facsimil 4).

Totusi, judecatoarea Irimia nu s-a bucurat pana la capat nici de aceasta detasare. In acelasi an 2023, magistrata CAB a fost din nou chemata la Ministerul Justitiei, cand sefa MJ era Alina Gorghiu. Iar CSM i-a facut pe plac: prin Hotararea nr. 2505 din 26 octombrie 2023, Sectia pentru judecatori i-a incetat Cristinei Irimia detasarea la Consiliu si i-a aprobat o noua detasare, la Ministerul Justitiei, tot pe trei ani, incepand cu 1 noiembrie 2023. In momentul de fata, magistrata activeaza tot la MJ, pe un post dedicat personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor. Aceasta ultima hotarare face referire la avizul pozitiv emis de catre presedinta CAB Liana Arsenie (vezi Anexa 5).

Mai este o judecatoare in situatia Cristinei Irimia

Incheiem reluand ideea de la inceputul articolului: dintre judecatorii pe care Tudorel Toader i-a epurat din Ministerul Justitiei in 2017, nu doar Maria-Cristina Irimia s-a intors la MJ, ci si alta magistrata. Despre ea vom scrie in urmatorul articol, in care veti citi si cate detasari si-a trecut in palmares aceasta a doua judecatoare.

Cititi restul hotararilor CSM privind detasarea Cristinei Irimia:

- Hotararea 1030/2011;

- Hotararea 73A/2012;

- Hotararea 1337/2014;

- Hotararea 712/2017;

- Hotararea 2505/2023.