Jenante scuzele sefului DNA Calin Nistor (foto stanga) in scandalul privind mentinerea procurorului Marius Iacob (foto centru) ca adjunct al parchetului anticoruptie cu incalcarea grava a legii si sfidarea unei decizii definitive a Inaltei Curti. Intr-un comunicat de presa dat publicitatii marti seara, 23 iulie 2019, Calin Nistor se apara sustinand ca nu il putea revoca pe Marius Iacob din functia de adjunct, desi nimeni nu l-a acuzat ca ar fi putut face acest lucru, dar ca nu l-a facut.

In schimb, seful DNA nu explica un alt aspect extrem de important. Si anume de ce a tolerat starea de nelegalitate in care se afla Marius Iacob, care nu mai putea fi adjunct al DNA in conditiile in care fusese sanctionat disciplinar. Caci, exact asta s-a intamplat: Calin Nistor era constient ca Iacob ocupa pozitia de adjunct al DNA in mod nelegal, insa nu a luat nicio masura pentru a restabili starea de legalitate. Mai exact, credem noi, Nistor putea sa atraga atentia ministrului Justitiei si CSM asupra situatiei in care se afla Marius Iacob, astfel incat sa fie declansate toate demersurile pentru indepartarea acestuia din functie.

Trebuie spus ca reactia sefului DNA vine dupa scrisoarea deschisa a judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina din CSM, care au explicat, cat se poate de corect in opinia noastra, ca atat Calin Nistor, cat si Procurorul General Bogdan Licu au tolerat starea de nelegalitate in care s-a aflat Marius Iacob. Dar nu doar ca au tolerat-o, ci au si girat-o prin inactiune si prin neindeplinirea atributiilor legale de control si coordonare a activitatii procurorilor aflati in subordine, inclusiv pe latura administrativa (click aici pentru a citi scrisoarea judecatoarelor Baltag si Oprina).

Inainte de a prezenta reactia lui Calin Nistor, sa facem o scurta recapitulare a cazului Iacob:

-In 18 martie 2019, Marius Iacob a fost sanctionat disciplinar de catre ICCJ cu "avertisment";

-A doua zi, 19 martie 2019, procurorul si-a inaintat demisia, care a fost trimisa la Ministerul Justitiei;

-Demisia a fost aprobata in 20 martie 2019 de ex-ministrul Tudorel Toader, care a semnat si cererea de revocare a lui Iacob din functie.

-Cu toate acestea, demisia lui Iacob nu a fost trimisa de Ministerul Justitiei presedintelui Klaus Iohannis in vederea semnarii decretului de eliberare din functie;

-Demisia a fost inaintata lui Iohannis de catre ministresa Justitiei Ana Birchall abia vineri, 19 iulie 2019, dupa dezvaluirile facute de Lumea Justitiei;

-Chiar si asa, Marius Iacob si-a incheiat mandatul de adjunct al DNA la termen, in 23 iulie 2019, in conditiile in care presedintele Iohannis nu s-a deranjat sa semneze decretul de eliberare din functie, devenind in acest fel complice la incalcarea legii.

Prezentam precizarile DNA in legatura cu cazul Iacob:

“Cu referire la informatiile vehiculate in spatiul public privind demisia domnului Marius Iacob, adjunct al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, BIRP face urmatoarele precizari:

La data de 19 martie 2019, domnul procuror Marius Iacob, si-a depus demisia din functia respectiva la cabinetul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, care de indata a inaintat documentul respectiv ministrului justitiei, domnului Tudorel Toader.

Din acel moment, mandatul procurorului sef adjunct al DNA, domnul Marius Iacob, era in vigoare pana la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a decretului Presedintelui Romaniei de eliberare din functia de procuror sef adjunct Directie, prin demisie, aspect care a fost comunicat in spatiul public la momentul respectiv.

Precizam ca, procurorul sef al DNA nu are competenta de a numi/revoca adjunctii DNA sau procurorii sefi sectie din cadrul structurii pe care o conduce. Acest atribut apartine, potrivit legii, Ministrului Justitiei cu avizul consultativ al CSM, actul de decizie apartinand in final presedintelui Romaniei, in conformitate cu art. 54 din Legea 303/2004, care prevede, printre altele, ca: '4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Directiei Nationale Anticoruptie ori Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2), care se aplica in mod corespunzator'”.