Exista in continuare politicieni care au nostalgia “Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta). Si nu doar ca au o asemenea nostagie, ci chiar forteaza refacerea odiosului Binom si reintroducerea Serviciului Roman de Informatii in anchetele penale. Unul dintre ei este deputatul PNL Sebastian Burduja (foto 2).

Concret, Sebastian Burduja l-a interpelat pe ministrul interimar al Justitiei, colegul sau de partid Lucian Bode, cerandu-i sa precizeze daca are in vedere promovarea unui act normativ prin care informarile si inregistrarile SRI sa redevina mijloace de proba in dosarele penale, asa cum era inainte de pronuntarea de catre CCR a Deciziei 55/2020. Decizie care a stabilit ca procurorii nu vor mai putea folosi ca mijloace de proba inregistrarile facute pe mandate de siguranta nationala (click aici pentru a citi).

De asemenea, in aceeasi interpelare, publicata in premiera de site-ul inpolitics.ro, amintind Decizia CCR 51/2016 (care a spart “Binomul SRI-DNA” - click aici pentru a citi) si Decizia CCR 26/2019 (care a constatat nelegalitatea protocoalelor SRI-PICCJ - click aici pentru a citi), Sebastian Burduja il intreaba pe ministrul interimar de Justitie Lucian Bode daca analizeaza posibilitatea promovarii unui proiect de act normativ prin care sa se acorde autoritatilor publice cu atributii in domeniul securitatii nationale calitatea de organ de cercetare penala sau organ de cercetare penala special pentru infractiunile prevazute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala, in vederea executarii de catre acestea a mandatelor de supraveghere tehnica din procesul penal. Cu alte cuvinte, refacerea “Binomului SRI-DNA”.

Si nu doar atat, dar Sebastian Burduja doreste sa afle si daca ministrul Justitiei va face propuneri pentru a se consolida cooperarea judiciara in materie penala intre serviciile de informatii si autoritatea judecatoreasca.

Prezentam prevederile art. 139 alin. 2 din Codul de procedura penala invocat de Sebastian Burduja:

“Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare”.

Iata interpelarea deputatului PNL Sebastian Burduja (vezi facsimil):

“Vazand ca efectele Deciziei CCR nr. 55/2020 lipsesc de substanta, din punct de vedere proesual penal, datele si informatii rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii de natura a se restrange exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale,

In temeiul art. 112 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, si a art. 194 din Regulamentul Camerei Deputatilor, va rog sa-mi raspundeti in scris la urmatoarele intrebari:

1. Daca MJ are in vedere promovarea unui proiect de act normativ prin care sa acorde expres, cu respectarea garantiilor cerute de Decizia CCR nr. 55/2020, valoare ca mijloc de proba legal a inscrisurilor/inregistrarilor audio-video sau alte mijloace materiale rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea unor drepturi si libertati fundamentale?

2. Daca MJ are in vedere promovarea unui proiect de act normativ prin care sa se acorde expres, cu respectarea cerintelor din Deciziile CCR nr. 51/2016 si nr. 26/2019, autoritatilor publice cu atributii in domeniul securitatii nationale calitatea de organ de cercetare penala/organ de cercetare penala special pentru infractiunile prevazute la art. 139 alin. (2) C.proc.pen., in vederea executarii de catre acestea a mandatelor de supraveghere tehnica din procesul penal?

3. Cum apreciaza MJ rolul autoritatilor publice din domeniul securitatii nationale in prevenirea si combaterea infractionalitatii si ce propuneri de lege ferenda are pentru consolidarea cooperarii judiciare in materie penala intre serviciile de informatii si autoritatea judecatoreasca?”