O situatie extrem de ciudata si ingrijoratoare se petrece in Camera Deputatilor. Un proiect de lege picat, in urma cu trei ani, in Senat, prima camera sesizata, si respins definitiv de Camera Deputatilor, camera decizionala, este repus pe ordinea de zi in Parlament, in 2018, cu speranta ca, in noua legislatura, proiectul va trece si va intra in vigoare. Chiar daca forma propusa in 2018 este o copie indigo a proiectului depus in 2015 si respins definitiv in 2016! Care este miza acestei actiuni nu stim, insa remarcam ca cei a caror lege de functionare se doreste a fi schimbata radical sunt notarii publici, singura categorie din sistemul judiciar care a reusit sa isi pastreze statutul si forma de functionare nemodificate brutal.

Concret, este vorba despre Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995 prin care se propune, in premiera mondiala, infiintarea de birouri notariale publice de stat si notari publici de stat. Cu alte cuvinte, printr-un proiect de lege resuscitat se incearca inlocuirea notarilor publici cu functionari platiti de stat, care sa primeasca gratis sedii in toate judetele si sa isi desfasoare activitatea, la program, cu remuneratie de la stat. Proiectul este, pe cat halucinant, pe atat de heirupist. Caci, in "vasta" expunere de motive de jumatate de pagina nu se spune cum ar functiona exact aceasta noua categorie de "notari de stat", de unde ar urma sa vina banii, ce finantare implica pe viitor si cum se sustine aceasta, cum este atrasa clientela, cum sunt incasate onorariile si unde se duc, si, mai ales, ce se intampla cu notarii publici actuali.

Prima incercare de infiintare a acestor categorii de notari si notariate a avut loc, in 2015, si a apartinut senatorului PSD Lviu Octavian Bumbu si deputatului PSD Ion Melinte. Trei ani mai tarziu, in 2018, deputatii Neculai Iftimie (PSD), Florin Toma Petcu (ALDE) si Ica Florica Calota (ALDE) au inregistrat la Parlament, in data de 2 februarie, exact aceeasi propunerea legislativa privind modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995, cu aceeasi expunere de motive si, culmea, aceleasi cifre "ingrijoratoare".

Infiintarea acestor "notariate publice de stat" cu "notari publici de stat" se impune, potrivit celor cinci initiatori din legislaturi diferite, pentru a elimina eventualele intelegeri in stabilirea onorariilor, intrucat sustin parlamentarii, "notarii nu isi fac concurenta unii altora, asa ca la orice cabinet am merge, acelasi onorariu ni se cere pentru acelasi serviciu".

De altfel, sustin initatorii propunerii de modificare a Legii notarilor publici, Romania are cel mai ridicat cost real al serviciilor notariale din 21 de state membre UE, de 14 ori mai mult decat un "neamt", "de cinci ori decat Franta, de sase ori decat in Austria si Spania si de patru ori decat in Belgia".

Pesemne, diferentele de costuri pentru serviciile notarile din statele UE au fost neschimbate in ultimii trei ani, caci, argumentele expuse mai sus se regasesc in expunerea de motive a deputatilor PSD din 2015 si sunt luate copy-paste si in expunerea de motive a deputatilor PSD-ALDE, care au initiat proiectul in 2018.

Iata cum arata proiectele de lege identice depuse de parlamentari in 2015 si 2018:

Iata expunerile de motive identice depuse de parlamentari in 2015 si 2018:

Consiliul Concurentei: "Angajamentele asumate de UNNPR elimina complet, imediat si definitiv restrangerile concurentiale privind stabilirea onorariilor minimale, publicitatea individuala, modalitatea de incasare a onorariilor, atragerea clientelei, respectiv racolarea personalului in cadrul birourilor notariale"

Ramane totusi o dilema ce i-a indemnat pe cei trei parlamentari PSD-ALDE sa reia un proces legislativ respins definitiv de Senat si Camera Deputatilor, in 2016, atata vreme cat se preconizeaza ca rezultatul va fi acelasi? Mai ales, daca tinem cont de faptul ca, la acest moment, climatul in ce priveste onorariile notarilor este diferit fata de cel de acum doi sau trei ani.

Relevante in acest sens sunt investigatiile privind posibilele practici anticoncurentiale pe care Consiliul Concurentei le-a declansat in 2015, ca urmare a adoptarii de catre UNNPR a unui cod deonologic (Hotararea nr. 9/2015 care continea prevederi referitoare la exercitare profesiei, stabilirea onorariilor, atragerea clientelei, etc.), investigatii finalizate in 2017 cu acceptarea angajamentelor asumate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR).

Mai exact, Consiliul Concurentei a concluzionat in urma investigatiilor desfasurate pe parcursul a circa doi ani ca angajamentele pe care UNNPR si le-a asumat vor "elimina complet, imediat si definitiv restrangerile concurentiale privind stabilirea onorariilor minimale, publicitatea individuala, modalitatea de incasare a onorariilor, atragerea clientelei, respectiv racolarea personalului in cadrul birourilor notariale".

Totodata, a retinut Consiliul Concurentei in decembrie 2017, UNNPR s-a angajat sa transmita ministrului Justitiei propuneri pentru eliminarea limitelor minime ale onorariilor pentru acele proceduri realizate in regim concurential si includerea lor alaturi de servicii notariale pentru care nu sunt stabilite limite minimale.

In vederea indeplinirii tuturor acestor obiective de catre UNNPR, Consiliul Concurentei a aprobat instituirea unui mecanism de monitorizare combinat care prevede o colaborare institutionala cu Ministerul Justitiei in vederea implementarii masurii de liberalizare a unor onorarii pentru anumite categorii de acte si servicii notariale.

Astfel, daca adoptarea Hotararii nr. 9/2015 a UNNPR a determinat, in 2015, initierea unei propuneri de modificare a Legii notarilor publici, constatam ca situatia a fost clarificata odata cu finalizarea investigatiilor Consiliului Concurentei, in 2017. In aceste conditii, care ar mai fi miza introducerii aceluiasi proiect de lege cu continut identic in februarie 2018, la doua luni de la concluziile Consiliului Concurentei?

*Cititi aici proiectul de lege din 2015

*Cititi aici proiectul de lege din 2018

*Cititi aici expunerea de motive din 2015

*Cititi aici expunerea de motive din 2018

*Cititi aici Decizia Camerei Deputatilor de respingere definitiva a proiectului de lege

Sursa foto 1: Clujust.ro