Romania e pe punctul de a pierde controlul asupra propriei identitati! Pe de o parte, politicienii in fata partenerilor strategici, iar pe de alta, romanii in fata serviciilor de informatii. In contextul politico-social actual, respectiv la o saptamana de la atentatele sangeroase comise de teroristii islamisti la publicatia franceza din Paris, Charlie Hebdo, si la doar o zi de la vizita la Bucuresti a asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene si eurasiatice, Victoria Nuland, Romania este pe punctul de a pune in aplicare o noua Lege "Big Brother", care sa vizeze de aceasta data securitatea cibernetica, mai exact, supravegherea datelor si a sistemelor informatice accesate de fiecare persoana, cu scopul de a preveni atacurile cibernetice. Societatea civila, dar si anumiti politicieni, au reclamat inca de la adoptarea tacita a proiectului de lege privind securitatea cibernetica a Romaniei de catre Camera Deputatilor, in 17 septembrie 2014, si de catre Senat, in 19 decembrie 2014, ca legea va permite autoritatilor sa inspecteze orice calculator si sa solicite orice document, fara existenta unei aprobari judecatoresti, si in consecinta, cu incalcarea drepturilor fundamentale ale omului. De altfel, in prezent judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei au pe masa o sesizare formulata de Partidul National Liberal impotriva Legii privind securitatea cibernetica, asupra careia urmeaza sa se pronunte in data de 21 ianuarie 2015.

Ce prevede "Big Brother III" -  SRI, desemnat sa coordoneze, sa organizeze si sa execute activitatile care privesc securitatea cibernetica

Interesant este insa si ce prevede "Big Brother III" care se refera la securitatea strategica. Proiectul de lege existent pe Camera Deputatilor stabileste cadrul general de reglementare a activitatilor in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile care revin furnizorilor de retele publice de comunicatii electronice sau de servicii de comunicatii electronice destinte publicului in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicatiile electronice. Acestia sunt obligati "sa retina si sa asigure integritatea datelor referitoare la incidentele cibernetice pentru o perioada de 6 luni de la data notificarii, cu respectarea principiului confidentialitatii si sa puna la dispozitia autoritatilor competente, in conditiile legii", in caz contrar riscand amenzi cuprinse intre 500 si 10.000 lei.

Intregul proces de supraveghere si monitorizare a infrastructurilor cibernetice, computere, laptop, telefon, ipad, etc., va fi unul "complex, continuu si flexibil de identificare, evaluare si contracarare a riscurilor la adresa securitatii cibernetice, bazat pe utilizarea unor tehnici si instrumente complexe, pentru prevenirea pierderilor de orice natura", si va viza si "metode de validare a identitatii persoanelor cand acestea acceseaza anumite infrastructuri cibernetice". Practic, proiectul prevede monitorizarea activitatii desfasurate de fiecare persoana in spatiul cibernetic, constand in continutul informational procesat, stocat sau transmis, precum si actiunile pe care le deruleaza in acesta.

Pentru asigurarea cadrului general pentru realizarea securitatii cibernetice a fost constituit Sistemul National de Securitate Cibernetica (SNSC), coordonarea unitara a activitatilor fiind realizata de catre Consiliul Operativ de Securitate Cibernetica (COSC) din care fac parte reprezentanti ai MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT.

Articolul 10 din proiect arata practic, ca actiunile de acest tip vor fi coordonate si executate de Seriviciul Roman de Informatii, condus de George Maior (foto): "Serviciul Roman de Informatii este desemnat autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, calitate in care asigura coordonarea tehnica a COSC, precum si organizarea si executarea activitatilor care privesc securitatea cibernetica a Romaniei. In acest scop, in structura SRI functioneaza Centrul National de Securitate Cibernetic (CNSC)".

CSM vrea sa fie consultat inainte ca Iohannis sa promulge Legea "Big Brother III" privind securitatea cibernetica. Presedintele CSM, Marius Tudose: "Ne-am dori promulgarea legii cu conditia ca, inainte de promulgare, CSM sa aiba un cuvant de spus in aceasta chestiune"

Legea "Big Brother III" privind securitatea cibernetica ii preocupa, in acelasi timp, si pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au cerut sa fie consultanti inainte ca Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, sa promulge legea, apreciind, intemeiat spunem noi, ca este necesar ca legea sa prevada un minim control judecatoresc. In acest sens, reprezentatii CSM opineaza ca ar fi necesar ca accesarea datelor de institutii precum MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT sa se faca in baza unui aviz emis de instanta, la fel ca si in cazul interceptarii telefoanelor persoanelor aflate in vizorul anchetatorilor.

Controlul judecatoresc este justificat si de posibilitatea ca, la un moment dat, persoanele vizate de controlul autoritatilor a computerelor si a gageturile cu acces la internet sa ajunga in instanta pentru a fi judecati, de ce nu, in baza datelor colectate in urma monitorizarii si a colectarii datelor din computere, telefoane, ipad-uri, etc.

Mai exact, in prima sedinta a Plenului, proaspat alesul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Marius Tudose, a afirmat ca sustine promulgarea legii privind securitatea cibernetica in Romania, insa conditioneaza intrarea in vigoare a actului normativ de necesitatea ca "CSM sa aiba un cuvant de spus in acesta chestiune": "Am gasit necesar, atat pe Ordonanta de Urgenta 111/2011, cat si pe modificarea la Legea 506/2004, sa formulam anumite observatii, in asa fel incat sa aiba acces la un judecator, in asa fel incat sa fie analizate de un judecator. Cu privire la Legea securitatii cibernetice, noi am gasit de cuviinta sa dezbatem, intr-un grup de lucru, in ce masura avem posibilitatea sa intervenim in faza in care este aceasta procedura. (...) Noi ne-am dori promulgarea legii cu conditia ca, inainte de promulgare, CSM sa aiba un cuvant de spus in aceasta chestiune".

Judecatorul Horatius Dumbrava: "Este necesar un control judecatoresc prealabil accesarii datelor"

Declaratia a fost facuta de seful CSM la finalul sedintei Plenului Consiliului de joi, 15 ianuarie 2015, in cadrul careia s-a pus in discutie legea "Big Brother III". Cu aceasta ocazie, judecatorul Horatius Dumbrava a invocat necesitatea unui control judecatoresc inainte ca institutiile amintite mai sus sa procedeze la accesarea de date, motivat de faptul ca, in caz contrar, s-ar incalca dreptul la viata privata al persoanelor: "Este necesar un control judecatoresc prealabil accesarii datelor. Aceasta lipsa de prevedere din textul legii lasa semne de indoiala cu privire la protejarea interesului public si dreptul la viata privata, intima si de familie".

Procurorul General Tiberiu Nitu: "Accesul la astfel de date este de preferat a fi posibil cu avizul judecatorului. Nevoia vine din garantarea dreptului persoanei la viata privata"

De aceeasi parere cu presedintele CSM, judecatorul Marius Tudose, este si Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu. Acesta a declarat joi, 15 ianuarie 2015, ca CSM trebuie sa avizeze orice proiect de lege care are legatura cu activitatea judiciara, mai ales daca se pune in discutie dreptul la viata privata al persoanelor: "CSM trebuie sa avizeze orice proiect de lege care, intr-o anumita modalitate, ar putea avea legaturi cu activitatea judiciara. (...) De principiu, accesul la astfel de date (n.red. - privind identificarea unui abonat) este de preferat a fi posibil cu avizul judecatorului. Nevoia vine din garantarea dreptului persoanei la viata privata. Singura modalitate prin care poti sa faci o ingerinta in astfel de drepturi trebuie supusa controlului judecatoresc."

Victoria Nuland a cerut autoritatilor adoptarea unei legi care sa puna accent pe retentia datelor

Valva creata in jurul Legii "Big Brother III" privind securitatea cibernetica este strans legata, nu doar de atacul terorist de la publicatia Charlie Hebdo din Paris, care a dus la concluzia in plan intern ca trebuie intarit sistemul de protectie si preventie impotriva terorismului, ci si de vizita efecutata de asistentul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, in Romania. In timpul sederii sale la Bucuresti, Nuland a avut intrevederi cu Presedintele Klaus Iohannis, cu reprezentatii Parlamentului, dar si ai partidelor politice din Romania. In cadrul acestor intalnirii, Victoria Nuland a trasat mai multe sarcini extrem de interesante liderilor politici, precum diminuarea numarului ordonantelor de urgenta al Guvernului, intarirea statului de drept, adoptarea unui cod electoral.

Printre acestea, s-a aflat si adoptarea Legii Big Brother, cu accent pe o lege de retentie a datelor. Ceea ce, dupa cum se observa, este pe punctul de a se aplica.

Noua Lege "Big Brother" vine dupa alte doua proiecte sortite esecului, care prevedeau stocarea convorbirilor telefonice, a mesajelor, a convorbirilor de pe retelele sociale si a e-mailurilor. In cazul Big Brother I si II, Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile celor doua acte normative aduc atingere drepturilor fundamentale ale omului, incalcand Constitutia Romaniei si Conventia EDO. Chiar si Curtea de Justitie Europeana a declarat neconstitutionala, in aprilie 2014, Directiva UE cunoscuta sub numele de "Big Brother", dupa ce a concluzionat ca aplicarea normelor din lege reprezinta o imixtiune grava la viata privata si aduc atingere dreptului la protectia datelor cu caracter personal.

Sursa foto: Mediafax

*Cititi aici proiectul Legii Big Brother privind securitatea cibernetica