Exista la Inalta Curte judecatori care nu cred in corectitudinea condamnarii Elenei Udrea (foto centru) in dosarul “Gala Bute”, o condamnare despre care Lumea Justitiei a scris in repetate randuri ca nu a fost altceva decat o razbunare a Binomului DNA-SRI, condus de Laura Kovesi (foto stanga) si Florian Coldea (foto dreapta), cu care Udrea intrase in conflict. Dovada este decizia de joi, 12 decembrie 2024, prin care ICCJ a respins cererea de revizuire a lui Udrea.

Concret, Completul de 5 ICCJ – format din judecatorii Lia Savonea, Luminita Cristiu-Ninu, Oana Burnel, Mihail Udroiu si Elena Barbu – a respins, cu majoritate, cererea de revizuire formulata de Elena Udrea impotriva deciziei de condamnare la 6 ani inchisoare cu executare in dosarul “Gala Bute” pentru presupuse fapte de luare de mita si abuz in serviciu a fost respinsa. Mai exact, Completul de 5 ICCJ a respins recursul formulat de Udrea impotriva deciziei ICCJ din 12 decembrie 2024, prin care judecatorii Alin Sorin Nicolescu, Valerica Voica si Mircea Mugurel Selea de la Inalta Curte respinsera ca inadmibisila cererea de revizuire.

Respingerea cererii de revizuire a fost luata  cu doua opinii separate in sensul desfiintarii condamnarii din “Gala Bute” si rejudecarii cauzei.

Astfel, una dintre opinii se intemeiaza pe art. 453 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, potrivit caruia “Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti defrinitive nu se pot concilia”.

Cea de-a doua opinie separata se bazeaza pe art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, care prevede ca “Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza”.

Iata minuta deciziei 33 din 12 decembrie 2024 pronuntate de Completul de 5 ICCJ (dosar 134/1/2024):

“In majoritate, Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuenta Udrea Elena Gabriela impotriva sentintei penale nr. 691 din data de 12 decembrie 2023 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 2669/1/2023. In baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedura penala, obliga apelanta revizuenta la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 12 decembrie 2024.

Cu opinie separata, in sensul admiterii apelului declarat de revizuenta Udrea Elena Gabriela impotriva sentintei penale nr. 691 din data de 12 decembrie 2023, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 2669/1/2023, al desfiintarii, in parte, a sentintei penale atacate, al admiterii in principiu a cererii de revizuire formulate de Udrea Elena Gabriela impotriva sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, in dosarul nr. 1532/1/2015, definitiva prin decizia penala nr. 93 din 05 iunie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori, in dosarul nr. 2303/1/2017, precum si impotriva sentintei penale nr. 45 din 02 martie 2021 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, in dosarul nr. 5230/2/2017, definitiva prin decizia penala nr. 232/A din 11 iulie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 5230/2/2017 si al trimiterii cauzei la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea rejudecarii dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire prin raportare doar la temeiul prevazut art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedura penala.

Cu opinie separata, in sensul admiterii apelului declarat de revizuenta Udrea Elena Gabriela impotriva sentintei penale nr. 691 din data de 12 decembrie 2023, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 2669/1/2023, a desfiintarii, in parte, a sentintei penale atacate, a admiterii in principiu a cererii de revizuire formulate de Udrea Elena Gabriela impotriva sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, in dosarul nr. 1532/1/2015, definitiva prin decizia penala nr. 93 din 05 iunie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori, in dosarul nr. 2303/1/2017 si a trimiterii cauzei la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea rejudecarii dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire prin raportare doar la temeiul prevazut art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala”.

Iata minuta deciziei ICCJ pronuntate in 12 decembrie 2023 de Completul de 3 ICCJ (dosar 2669/1/2023):

“Respinge, ca inadmisibila, cererea de revizuire formulata de revizuenta Udrea Elena Gabriela impotriva sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, in dosarul nr. 1532/1/2015, definitiva prin decizia penala nr. 93 din 05 iunie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori, in dosarul nr. 2303/1/2017, precum si impotriva sentintei penale nr. 45 din 02 martie 2021, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia I penala, in dosarul nr. 5230/2/2017, definitiva prin decizia penala nr. 232/A din 11 iulie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 5230/2/2017. Obliga revizuenta la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Cu apel in 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 12 decembrie 2023”.

Argumentele Elenei Udrea

Cererea de revizuire formulata de Elena Udrea s-a bazat pe aparitia unor inscrisuri care ar dezvalui situatii ce nu au fost cunoscute de instantele care au judecat in fond si apel dosarul, inscrisuri care ar proba ca Udrea nu a comis faptele de luare de mita si abuz in serviciu.

Una dintre probele depuse la ICCJ de Elena Udrea este o declaratie data la notar privind denuntul mincinos facut la DNA referitor la remiterea presupusei genti cu 900.000 euro. Este vorba despre denuntul in care se afirma ca omul de afaceri Adrian Gardean i-ar fi dat lui Udrea prin intermediul secretarului general al Ministerului Dezvoltarii, Gheorghe Nastasia, geanta cu 900.000 de euro. Or, declaratia data la notar ar prezenta o situatie cu totul si cu totul diferita. Si anume ca Elena Udrea nu a cerut in niciun moment cei 900.000 euro.

O alta marturie care ar fi fost data la notar, care vine sa rastoarne constructia DNA in cazul Gala Bute si care a fost depusa la Inalta Curte i-ar apartine, din informatiile noastre, unui fost colaborator al Elenei Udrea din Ministerul Dezvoltarii. In pofida declaratiilor pe care le-a facut la DNA si care au sustinut teza acuzarii, acesta ar fi recunoscut recent ca Udrea nu avea nicio legatura cu combinatiile si afacerile care se derulau la Ministerul Dezvoltarii.

Aceasta declaratie devine si mai importanta daca ea este coroborata cu o nota a SRI, din anul 2011, nota care privea fix personajele implicate in dosarul Gala Bute si care a fost trimisa la DNA. Documentul a fost prezentat de fostul presedinte Traian Basescu in Parlamentul Romaniei si depus la Comisia de control a activitatii SRI. Nota, la randul ei invocata in cererea de revizuire, prezinta o documentare a activitatii derulate de denuntatorii Elenei Udrea, implicit si afacerile derulate in Ministerul Dezvoltarii, fara insa ca Nota SRI sa arate vreo implicare a Elenei Udrea.

Nu in ultimul rand, un alt argument pe care se sustine cererea de revizuire vizeaza existenta unor hotarari ale Inaltei Curti contradictorii in ceea ce o priveste Elena Udrea. Mai precis, ne referim la o incheiere pronuntata de ICCJ in care se mentioneaza ca Udrea detinea functia de ministru al Dezvoltarii doar formal si doar din punct de vedere politic, avand in vedere ca isi delegase atributiile catre Gheorghe Nastasia. Or, in aceste conditii instanta suprema a concluzionat ca nu mai putea fi indeplinita cerinta prevazuta de lege in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, pentru a i se putea retine comiterea infractiunii de abuz in serviciu.

In schimb, in hotararea de condamnare din dosarul Gala Bute se afirma exact contrariul. Si anume ca Elena Udrea ar fi comis infractiunea de abuz in serviciu in exercitarea atributiilor de serviciu, desi situatia era fix aceeasi prezentata mai sus, Udrea avand atributiile delegate lui Gheorghe Nastasia, si ocupand functia de minstru al Dezvoltarii doar formal si doar din punct de vedere politic.