Romania risca pur si simplu sa ramana fara judecatori daca Guvernul insista sa-si duca pana la capat intentiile de a taia pensiile magistratilor si de a creste varsta de pensionare, a avertizat marti, 1 noiembrie 2022, judecatoarea Dana Girbovan (foto), presedinta Curtii de Apel Cluj si a Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania.

Intr-o declaratie oferita pentru Televiziunea Romana, sefa UNJR a subliniat ca pensiile judecatorilor (care sunt unele de serviciu, nu speciale, cum le catalogheaza politicienii) reprezinta o garantie de independenta pentru judecatori, ca o forma de compensatie pentru restrictiile la care sunt supusi in profesie. Or, fara aceasta garantie, situatia din magistratura romana se va agrava in doua directii, a subliniat Girbovan.

In primul rand, este vorba despre adancirea exodului: deja au aparut zeci de cereri de pensionare depuse de catre judecatori dupa ce acestia au aflat intentia Executivului de a le plafona pensiile. Judecatori care poate altminteri ar fi ramas in sistem, daca ar fi avut minima garantie ca nu isi vor vedea pensiile taiate. (Chiar daca Dana Girbovan s-a referit doar la instante, lucrurile stau la fel in parchete, adaugam noi.)

In al doilea rand, criza de resurse umane este agravata de nou-intratii in sistem: din an in an, tot mai putini absolventi ai facultatilor de drept sunt tentati sa dea admitere la Institutul National al Magistraturii. De exemplu, in 2022 riscam sa ne trezim ca nu vor fi ocupate nici macar posturile scoase la concurs – posturi care oricum sunt mai putine decat cele vacante la nivelul tuturor instantelor, a subliniat presedinta CA Cluj, adaugand ca haosul nu dureaza de ieri, de azi, ci de 20 de ani incoace, de cand sistemul judiciar se afla intr-o perpetua reforma.

Nu in ultimul rand, va fi afectata calitatea actului de justitie: imputinarea judecatorilor inseamna ca fiecare magistrat ramas in sistem va avea o incarcatura tot mai mare de dosare, pe care va trebui sa le solutioneze cat mai repede. Or, asa ceva inseamna ca solutiile vor fi unele superficiale sau chiar – mai grav – nedrepte, in cazul in care judecatorul respectiv nu va avea curajul, de exemplu, sa-i dea dreptate petentului intr-un proces cu statul roman – stat care face presiuni asupra magistratului, a mai aratat judecatoarea Girbovan.

Redam declaratiile judecatoarei Dana Girbovan pentru TVR (vezi video):

„Pensiile magistratilor sunt pensii de serviciu (asa cum sunt si cele ale militarilor), nu pensii speciale (asa cum sunt catalogate de politicieni foarte des in spatiul public).

Nu exista o ordonanta de urgenta sau un proiect de ordonanta de urgenta asumate la nivel institutional. A aparut in spatiul public (similar cu celebrele proiecte de legi privind securitatea nationala) un draft de ordonanta, care – repet – nu a fost asumata institutional, dar care se greva perfect pe preocuparile din raportul Bancii Mondiale, care viza si pensiilor judecatorilor si procurorilor, si care a starnit o neliniste cat se poate de legitima in sistemul judiciar, care a decis sa reactioneze.

De ce este foarte important acest lucru si de ce este importanta o reactie a corpului judecatorilor: pentru ca se vorbeste foarte mult (nu stiu daca neaparat cu rea-credinta sau cu necunostinta de cauza) despre conditiile care sunt in acest moment in instanta. Dar as face inainte de toate o paranteza: pensiile de serviciu (si nu speciale, chiar daca s-au incetatenit asa) sunt reglementate prin Legea [nr. 303/2004] privind statutul judecatorilor si procurorilor. Personal, am participat la dezbaterile din Parlamentul Romaniei, unde s-a adoptat un proiect de lege vizand si statutul magistratilor, si Consiliul Superior al Magistraturii, si organizarea judiciara. Am incercat sa venim cu solutii in Parlament pe problema pensiilor de serviciu ale magistratilor, insa nu s-a dorit un astfel de dialog in cadrul care exista. (...)

Nu este loial, odata ce ai terminat discutiile pe statutul judecatorilor si procurorilor in Parlament (legea este la Curtea Constitutionala – inca n-a terminat de parcurs procesul legislativ), sa vii intempestiv cu o noua modificare privind statutul judecatorilor. Si atunci pe buna dreptate exista o instabilitate extraordinara in sistem, care afecteaza actul de justitie si care determina multi colegi sa plece.

Si mai este o chestiune pe care vreau s-o subliniez: statutul judecatorilor are jaloane constitutionale. Si insist pe acest lucru. Sunt constitutionale, adica rezulta din Constitutia Romaniei si din jurisprudenta Curtii Constitutionla e Romaniei – nu din PNRR-uri, nu din pacte sau proiecte asumate si negociate la nivel politic sau guvernamental.

De-asta am folosit termenul de 'jalon': pentru ca tot ni se spune: 'este jalonul PNRR'. Bine, dar pana una-alta, in Romania mai exista Constitutie, mai exista niste jaloane constitutionale, care jaloneaza statutul judecatorilor. Si este important sa-l aparam. (...)

Eu sper sa se renunte la ideea unei ordonante de urgenta. Din pacate, colegii mei nu mai au incredere in clasa politica, pentru ca am trecut prin atatea schimbari intempestive, incat literalmente exista o mare lipsa de incredere fata de celelalte puteri ale statului.

Pe de alta parte, vreau sa subliniez un lucru: sunt in prezent in sistem peste 540 si ceva de judecatori (n.r. care indeplinesc conditiile de pensionare). Noi cred ca suntem acum in jur de 4.000 in functii. Dintre cei 540 si ceva de judecatori, 80 sunt doar la Inalta Curte de Casatie si Justitie care indeplinesc conditiile de pensionare si nu pleaca in pensie, desi ar putea sa o faca si sa-si vada linistiti de viata lor in continuare. Pentru ca sunt magistrati de cariera, sunt dedicati profesiei, o iubesc cu adevarat, au muncit foarte mult pentru acest sistem si acum literalmente se simt fortati sa plece, pentru ca nu stiu ce-i asteapta in ziua de maine, pentru ca au obosit cu toate aceste schimbari – de 20 de ani sa fim intr-o perpetua reforma a justitiei. Un statut instabil al judecatorului determina pe de o parte aceste plecari din sistem ale unor judecatori cu experienta, dedicati. In acelasi timp, nu mai reprezinta o profesie pentru care tinerii absolventi de drept sa fie tentati sa acceada. De la an la an, sunt tot mai putini candidati la Institutul National al Magistraturii. Abia 300 si ceva de candidati pe 300 de posturi au trecut de prima proba – ceea ce inseamna ca pana la finalul concursului nu vom avea suficienti noi judecatori sa ocupe aceste posturi scoase la concurs (oricum: mai putine decat cele vacante). Deci avem o problema mare la nivel de sistem de resurse umane, si de resurse umane de calitate. Pentru ca magistratura ar trebui sa ramana totusi in topul optiunilor absolventilor de drept – cei mai buni absolventi ai facultatilor de Drept sa fie atrasi de magistratura. Pentru ca judecatorul este cel care rosteste legea, este cel care transeaza cauzele. Si este important pentru cetateni sa aiba acces la o justitie infaptuita de judecatori si cu experienta suficienta, si cu cunostinte profesionale suficiente; de judecatori care si-au iubit atat de mult profesia, incat nu au plecat de bunavoie atunci cand puteau sa plece si legea le dadea acest drept.

Exista si o frustrare in randurile judecatorilor, care se simt pur si simplu impinsi afara din sistem, in conditiile acestei insecuritati extraordinare. Ni se spune, pe de o parte, ca nu exista un proiect in lucru in acest moment. Pe de alta parte, ies lideri ai coalitiei care spun: 'pana la finalul anului' (n.r. trebuie taiate pensiile magistratilor). Suntem in noiembrie. Finalul anului mai inseamna o luna si ceva, pentru ca incep Sarbatorile. Trebuie adoptat acest proiect de lege. In conditiile astea, cum va arata acest proiect de lege? Cum va afecta resursele umane de acum in sistem? Va fi luat gradual, gandita o politica de resurse umane pe 10-15-20-25 de ani sau luam din nou masuri intempestive, care creeaza o gramada de probleme si lasa haos in urma?

Rolul acestor adunari generale (n.r. ale judecatorilor) este de a transmite un semnal de alarma din partea judecatorilor acestei tari (si sper sa fie luat cat se poate de in serios). Toate curtile de apel au avut azi adunari generale. Am adoptat o rezolutie identica cu cea adoptata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Maine, poimaine, vineri, vor avea loc adunari generale la nivelul tribunalelor si judecatoriilor, pentru ca vrem sa dam un semnal unitar, serios, de maturitate si sa tragem un semnal de alarma, pentru ca justitia nu va putea functiona in conditiile unei instabilitati legislative de un asemenea nivel. (...)

Cei care pleaca din sistem isi asuma un cuantum al pensiei mai mic si prefera linistea, libertatea si sanatatea in locul unui cuantum mai mare. Asta este problema: daca tu indeplinesti acum conditiile, dar nu stii daca maine le vei indeplini, atunci trebuie sa faci o alegere foarte dureroasa.

Sunt judecatori in sistem care in 25-30 de ani au muncit din greu. Pentru ca asta este adevarul si nu se spune: este un volum de munca extraordinar de mare in instante, este o presiune extraordinara in instante. Nu cred ca mai este stat in Europa sa aiba atatea verificari cate avem noi. Va spun acum, ca presedinte de curte: la fiecare 3 luni, monitorizezi eficienta pe fiecare complet, pe fiecare sectie si pe curte. Ca sa fim foarte eficienti, noi trebuie sa solutionam mai multe dosare decat au intrat – sa avem peste 100% eficienta. Alti indici tin de durata motivarilor, de durata solutionarii fiecarui tip de cauza. Puteau depasi 6 luni, 1 an, 2 ani. Pentru fiecare dosar care dureaza mai mult, trebuie date explicatii: ce s-a facut la fiecare termen. Judecatorii nu au ore suplimentare, nu au timp liber in compensare; lucreaza atat cat este necesar. Si presiunea venind de sus in jos este de a fi cat mai eficient, dupa care esti evaluat si pe calitatea lucrarilor. Iar acest lucru se intampla pe un parcurs de 25 de ani. Adica atunci cand comparam lucrurile, haideti sa vedem si ce ascund acesti ani de pensionare in spatele lor! Sunt colegi care literalmente nu mai pot dupa 25 de ani, au multiple probleme de sanatate si simt ca nu mai pot sa faca fata. Altii reusesc si raman in sistem (nu pleaca).

Darin primul rand o astfel de modificare inadmisibila, necorelata cu volumul de munca si cu conditiile de munca si volumul de activitate din instante, bineinteles ca nu poate fi acceptata. Si asta explica exodul judecatorilor. Nu faptul ca n-ar mai fi vrut sa ramana in sistem sau ca si-ar fi dorit o pensie mai mare.

In al doilea rand, nu ne mai permitem acum sa pierdem judecatori. Sunt deja zeci, sute de posturi vacante in sistem. Sunt tribunale care functioneaza cu jumatate de schema. La Curtea de Apel Cluj, am avut jumatate din sectia penala pur si simplu decimata – cu colegi care au plecat si a trebuit foarte mult sa ocupam golurile. Dar judecatorii nu-i angajezi printr-un anunt sau printr-un concurs. Ei trebuie sa fie formati. Vin prin promovare de la tribunal; la tribunale, de la judecatorii. De oriunde iei un om, iei tot din sistem si ramane acolo un gol care nu poate fi acoperit intr-un an, doi sau trei. Deci daca se doreste sa se faca o reforma, ea trebuie facuta foarte bine gandita: cu maxima buna-credinta si fara a crea sincope. Pentru ca in momentul in care ies foarte multi judecatori odata, vor trebui sa intre, tot asa, foarte multi odata, ca sa acopere golurile. Dupa care se blocheaza sistemul, pentru ca nu mai raman posturi vacante sa fie ocupate si din nou peste 10 ani avem aceeasi problema: ca din nou se pensioneaza din nou toti odata atatia judecatori cati intra intr-un an odata. Si o luam de la capat.

Semnalul nostru de alarma va ajunge si la presedinta Comisiei Europene. Presedinta Inaltei Curti a transmis deja rezolutia. Avem discutii la nivelul presedintilor de curti, sa traducem si noi comunicatele de presa si hotararile luate de adunarile generale. Pentru ca o justitie fara judecatori nu este o justitie europeana.

Un judecator care este presat si de statut, si de modificari legislative (nu va mai povestesc de modificarile legislative din celelalte legi, incepand cu codurile), si de volumul de munca, si de nesiguranta zilei de maine este un judecator care devine vulnerabil, pentru ca greseste cu mult mai multa usurinta. Si se instaureaza un sistem de suprasolicitare, dublat de frica de a nu gresi, care in mod evident constituie presiuni si afecteaza direct independenta judecatorului.

Nemaivorbind de erodarea statutului prin tot felul de acte infralegale. Pentru ca insist: statutul judecatorului este unul constitutional si ar trebui aparat de fiecare cetatean, sa ramana asa. Este singura garantie ca, la randul lui, (n.r. cetateanul) va avea aparate drepturile si libertatile fundamentale de un judecator independent si puternic, caruia nu-i este frica nici sa judece cetateanul in raport cu statul roman, nici sa dea hotararile strict asa cum ii spun legea si constiinta – nu alte temeri, nu alte presiuni”.