Se mareste frontul celor ce se zbat sa darame Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 – actul normativ care le-a permis si continua a le permite autoritatilor sa impuna binecunoscutele masuri abuzive din ultimul an sub pretextul luptei impotriva pandemiei de coronavirus, mascate prin instituirea si prelungirea la nesfarsit a starii de alerta, masura dispusa fix in baza Legii 55/2020.

Lumea Justitiei v-a prezentat in urma cu o luna atat exceptia de neconstitutionalitate ridicata de catre avocata Silvia Uscov  impotriva intregii Legi 55/2020 (si in subsidiar contra articolelor 5, 65 si 66 din acelasi act normativ), cat mai ales surprinzatorul raport al judecatoarei CCR Livia Stanciu, care nu da semne ca s-ar opune exceptiei (click aici pentru a citi). De data aceasta, veti vedea cum in sprijinul Silviei Uscov a venit Coalitia pentru Apararea Statului de Drept (CASD), condusa de avocata Elena Radu (foto). CASD a depus marti, 18 mai 2021, o sesizare amicus curiae in dosarul format ca urmare a exceptiei de neconstitutionalitate invocate de catre avocata Uscov.

Pe latura de motive extrinseci de neconstitutionalitate, CASD arata ca Parlamentul a adoptat Legea 55/2020 fara avizul Consiliului Economic si Social si cu incalcarea principiului bicameralismului.

Pe latura intrinseca, ONG-ul Elenei Radu reclama faptul ca legea este suficient de neclar formulata incat sa permita aplicarea ei haotica prin acte infralegale (hotarari de Guvern, ale Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta, ale comitetelor judetene etc.). Or, problema este ca in acest fel ingradirea drepturilor si a libertatilor se face de facto prin acte infralegale, iar nu prin lege, asa cum dicteaza art. 53 din Constitutie, subliniaza Coalitia pentru Apararea Statului de Drept.

Argumentatia CASD din sesizarea amicus curiae este cu atat mai solida, cu cat ONG-ul invoca la fiecare pas bogata jurisprudenta CCR in domeniu.

Inainte sa va prezentam comunicatul in care asociatia isi expune sintetic ideile din sesizarea amicus curiae (urmand ca sesizarea integrala s-o gasiti anexata la final), mentionam ca instanta de contencios constitutional a stabilit termenul de judecata pentru ziua de joi, 20 mai 2021.

Iata comunicatul:

„CASD a depus la CCR amicus curiae privind exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 55/2020

La data de 18.05.2021, Coalitia pentru Apararea Statului de Drept a depus la CCR, in dosarul nr. 2357D/2020, Amicus curiae privind exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 55/2020 care face obiectul acestui dosar, prin care a solicitat CCR sa aiba in vedere la solutionarea exceptiei si urmatoarele aspecte:

1. In ceea ce priveste motivele extrinseci privind neconstitutionalitatea Legii nr. 55/2020 invocate privind nesolicitarea avizului Consiliului Economic si Social: un asemenea aviz nu a fost solicitat nici ca catre Camera Deputatilor, nici de catre Senat si nici de catre Guvern, iar potrivit jurisprudentei constante a CCR, atunci cand nu s-a solicitat avizul Consiliului Economic si Social, Curtea a constatat ca legea este neconstitutionala, in integralitatea sa, ca urmare a constatarii viciilor de neconstitutionalitate de natura extrinseca care determina neconstitutionalitatea legii examinate, in ansamblul sau.

Am invocat in acest sens, deciziile CCR nr. 722/2020, 140/2019, 141/2019, 393/2019, 239/2020, 139/2019, 681/2018, 29/2020.

2. In ceea ce priveste motivele extrinseci privind neconstitutionalitatea Legii nr. 55/2020 invocate privind incalcarea principiului bicameralismului (care potrivit jurisprudentei CCR conduc la neconstitutionalitatea legii, in integralitatea sa):

- din analiza comparata a documentelor privind initierea si desfasurarea procesului legislativ in cauza, respectiv a proiectului de lege depus de Guvern, a formei adoptate de Senat, ca prima Camera sesizata, si a celei adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, se poate constata ca exista deosebiri majore de continut intre forma initiatorului, a primei Camere sesizate si forma adoptata de cea de-a doua Camera;

- in urma introducerii de catre Camera Deputatilor a art. 5 si art. 6, pe de o parte, au fost introduse masuri care nu au fost avute in vedere nici de catre initiator si nici de catre Senat, majoritatea fiind masuri restrictive de drepturi si libertati fundamentale, iar pe de alta parte sa se poata reduce exercitiul libertatilor si drepturilor fundamentale care nu au fost avute in vedere nici de initiator (raportat la Expunerea de motive) si nici de Senat, respectiv: dreptul la libertatea individuala (instituirea carantinei si izolarii la domiciliu), dreptul la libertatea religioasa, dreptul la libertatea de circulatie pe timp pe noapte si orice alt drept daca se invoca prima teza a art. 5 alin. (2) lit. d).

- prin modificarile si completarile pe care Camera Deputatilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Camera sesizata, referindu-se la ipoteze normative neavute in vedere nici de initiator si nici de prima camera, s-a ajuns in situatia in care Guvernul poate sa legifereze in materia restrangerii drepturilor si libertatilor fundamentale, Parlamentul fiind lipsit de atributiile sale constitutionale de singura autoritate legiuitoare care poate dispune restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale, in conditiile art. 53 din Constitutie;

- modificarile si completarile aduse de Camera Deputatilor nu pastreaza conceptia de ansamblu a proiectului legislativ;

- in concluzie, Camera Deputatilor s-a constituit ca unic legiuitor, cu incalcarea prevederilor constitutionale care consacra principiul bicameralismului. Mai mult, configuratia actului normativ adoptat de Senat este semnificativ diferita de cea supusa dezbaterii Camerei Deputatilor, iar acest fapt nu rezulta dintr-o simpla restructurare a materiei, ci din adoptarea unor reglementari noi, care nu au legatura si nu deriva din reglementarea initiala.

Am invocat in acest sens deciziile CCR nr. 1039/2012, nr. 323/2020, 561/2018, nr. 312/2018, nr. 377/2017.

3. In ceea ce priveste motivele intrinseci de neconstitutionalitate a art. 5, art. 65 si art. 66 ale Legii nr. 55/2020:

- Folosind in mod inadecvat tehnica legislativa a normei de trimitere catre o norma care, la randul sau, poate fi prevazuta de alte acte normative, in mod vag identificate, legiuitorul a edictat dispozitii legale care sunt incapabile sa isi realizeze scopul pentru care au fost instituite. Astfel, art. 65, care stabileste faptele contraventionale, face trimitere la art. 5, care prevede la modul general tipuri de masuri care se pot lua in starea de alerta, fara sa prevada si conditiile concrete in care acestea se aplica si nici organele care le aplica.

- Actele normative conexe nu sunt definite nicaieri si nu pot fi identificate cu usurinta de destinatarii normei care, prin generalitatea ei, vizeaza intreaga populatie a tarii.

- Emitentii actelor administrative cu caracter normativ nu pot nici ei sa fie identificati cu usurinta.

Astfel, avand in vedere dispozitiile art. 72 alin (1) din Legea nr. 55/2020, potrivit carora dispozitiile acestei legi se completeaza cu reglementarile de drept comun aplicabile in materie, in masura in care acestea din urma nu contravin prevederilor Legii nr. 55/2020, s-a interpretat ca Legea nr. 55/2020 se completeaza cu dispozitiile OUG nr. 21/2004 si drept urmare Comitetele judetene pentru situatii de urgenta sau Comitetul Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta pot sa emita acte administrative cu caracter normativ pentru punerea in aplicare a masurilor prevazute de Legea nr. 55/2020.

Totodata, ca urmare a dispozitiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, care prevad ca pentru starea de alerta instituita pentru prevenirea si combaterea unei pandemii COVID-19 nu sunt aplicabile dispozitiile art. 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, s-a interpretat ca Hotararile CNSSU si Hotararile comitetelor judetene / Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta nu trebuie sa fie publicate in Monitorul Oficial si sunt valabile si in lipsa publicarii.

Toate acestea au generat, pe de o parte, punerea in imposibilitate a destinatarului normei de a cunoaste norma aplicabila, iar pe de alta parte si acte administrative normative emise de organe diferite care reglementau aceeasi masura si care intrau in conflict.

Totodata, au fost perioade in care unele dintre masurile prevazute la art. 5 puteau fi dispuse de comitetele judetene pentru situatii de urgenta in functie de incidenta cumulata a cazurilor pe ultimele 14 zile la mia de locuitori. Cetatenii puteau sa aiba cunostinta de noile masuri numai daca aveau acces la internet si stiau care este site-ul unde se publica respectiva hotarare a comitetului judetean pentru situatii de urgenta.

Aceeasi a fost situatia si in privinta masurilor instituite prin HG nr. 432/08.04.2021, de exemplu, prin care circulatia era interzisa si magazinele alimentare se inchideau dupa o anumita ora, in functie de incidenta cumulata a cazurilor. Cum actualizarile zilnice ale ratelor se comunicau oficial la ora 13.00, pana la ora respectiva, nu cunosteai ce masuri se vor aplica in ziua respectiva.

In conditiile in care fiecare hotarare de Guvern a avut aplicabilitate pe 30 zile, in toate hotararile de Guvern s-a prevazut ca actele emise pentru punerea in executare a hotararii de guvern pentru instituire starii de alerta si a hotararilor de Guvern de prelungire a starii de alerta anterioare isi mentin valabilitatea in conditiile in care dispozitiile lor nu contravin dispozitiilor noii hotarari.

In concluzie, am solicitat Curtii sa constate ca prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate impun o obligatie generala de a respecta un numar nedefinit de norme, identificabile cu dificultate, si stabilesc sanctiuni contraventionale, neincriminand fapte concrete, sunt caracterizate printr-o tehnica legislativa deficitara, motiv pentru care nu intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate si sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie, precum si cu principiul restrangerii proportionale a drepturilor si libertatilor fundamentale, prevazut de art. 53 alin. (2) din Constitutie”.

* Cititi aici intreaga sesizare amicus curiae