Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta, fara indoiala, una dintre cele mai mari realizari din istoria tarii noastre.

Valorile pentru care romanii au luptat in Revolutia din 1989 se aliniaza cu valorile marii familii europene din care facem acum parte: libertatea, drepturile omului si egalitatea in fata legii.

Dar procesul de integrare care a urmat aderarii la Uniunea Europeana avea sa fie insotit de purgatoriul constituit de Mecanismului de Verificare si Control.

Pasii facuti de Romania in primii ani ai tranzitiei post-comuniste nu au fost considerati suficienti la nivelul Uniunii Europene. si nici nu erau!

Totusi, este important de spus ca printre primele reforme ale statului nostru dupa 1989 s-a numarat si reforma sistemului judiciar. Un prim pas a fost facut in anul 1992, in acord cu traditia romaneasca, practicile europene de la acea vreme si dorinta intregii populatii de a trai intr-un stat de drept.

Revizuirea Constitutiei din anul 2003 a consacrat expres principiul separatiei si echilibrului intre cele trei puteri – legislativa, executiva si judecatoreasca, si a pus bazele unei noi reforme a sistemului judiciar, realizate in anul 2004 printr-un pachet de acte normative care au permis inchiderea capitolelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana. Aceste doua momente normative, din 2003 si 2004, au consolidat garantiile de protectie a drepturilor fundamentale si de independenta a justitiei. S-a constitutionalizat norma procedurala, potrivit careia partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, ICCJ a capatat exclusivitate in materie de interpretare si aplicare unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, iar CSM a primit instrumentele legale pentru a garanta independenta sistemului judiciar.

Transformarea nu a fost usoara! Sistemul judiciar romanesc a trebuit sa faca fata unui volum urias de cauze, generate de necesitatea retrocedarii proprietatilor confiscate de statul comunist si de adaptarea la economia de piata. Acest lucru a presupus o restructurare, in unele cazuri mai reusita, in altele mai putin reusita, a industriei romanesti, cu impact major asupra relatiilor de munca. Schimbari legislative pornite din nevoi reale sau imaginare au condus la o lungire a cauzelor si la adancirea practicii neunitare, greu de inteles pentru cetateanul obisnuit pentru care legea...e lege. Adoptarea si intrarea in vigoare a noilor coduri civile si penale, coloana vertebrala a ordinii juridice, au reprezentat o alta provocare uriasa pe care sistemul judiciar a gestionat-o cu brio.

MCV-ul a fost instituit de Comisia Europeana in 2007 cu scopul de a sprijini tara noastra in atingerea standardelor europene in domeniul justitiei si a luptei impotriva coruptiei. Sub acest mecanism, Romania a facut, cel putin in primii ani, progrese semnificative.

Ca ministru al justitiei am construit o relatie onesta, atat in tara cat si in relatia cu partenerii europeni, astfel incat Romania a avut parte de 3 rapoarte consecutive care au consemnat progrese in reasezarea justitiei pe baze care sa-i consolideze independenta, ca o garantie pentru orice cetatean ca va avea parte de o judecata bazata pe lege, probe si constiinta, fara nici un fel de imixtiuni din exterior sau din interior.

Insa prelungirea MCV pentru mai mult de un deceniu avea sa devina un adevarat stigmat national. In acest context, am considerat intotdeauna ca monitorizarea Romaniei prin intermediul MCV ar fi trebuit sa fie abordata la fel ca in cazul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, mai precis prin mecanismul european general privind statul de drept, care acopera inclusiv domeniile tratate de MCV.

Din pacate, nu s-a intamplat asta, desi ar fi fost, poate, solutia cea mai corecta! Prin prelungirea MCV-ului, in ultimii ani ai existentei acestui mecanism, s-a instituit si s-a perpetuat o ierarhie europeana nedreapta.

In momentul cand coalitia PSD-PNL a preluat puterea in 2021, MCV-ul ramasese ca o povara legata de destinul Romaniei, dar de care aveam sa scapam in scurt timp.

Este important sa mentionez eforturile conjugate intreprinse la nivelul Ministerului Justitiei si in Parlament, unde au fost adoptate noile legi ale justitiei dupa luni de zile de dezbateri cu magistrati, avocati, societate civila, in comisiile juridice din Camera Deputatilor si Senat care au lucrat continuu pentru inlaturarea acestui obstacol.

Din pacate, in prezent, stigmatul fostului MCV persista prin faptul ca Romania este tinuta departe de Spatiul Schengen, desi intrunim toate conditiile sa fim acolo.

Sunt sigur ca finalizarea totala a MCV-ului pentru tara noastra va coincide cu integrarea in Spatiul Schengen. Voi milita oriunde va fi nevoie pentru ca lucrul acesta sa se intample cat de curand posibil.